



În data de 15 ianuarie 2025 am trimis această solicitare de informații publice către Curtea Constituțională a României. Am eliminat datele mele cu caracter personal și partea introductiv administrativă. Conține 12 secțiuni cu 64 de subpuncte ce solicită informații publice conform legii. Încă nu am primit confirmare sau număr de înregistrare. Mă întreb dacă voi primi vreun răspuns.
Stimată Curte Constituțională a României,
Subsemnatul Marcus Victor Grant […], în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, vă adresez prezenta cerere de informații publice. Solicit informațiile enumerate mai jos, formulate într-un mod clar și structurat pentru a facilita răspunsuri detaliate și punctuale, conforme prevederilor legale. Menționez că solicit copii ale documentelor originale, fără a solicita certificare privind conformitatea cu originalul. Prin această solicitare, solicit accesul la copii ale unor documente de interes public sau utilizate oficial, fără a se cere acces la dosare sau informații restricționate conform legilor. Solicitarea prezentă nu se bazează pe o calitate procesuală, ci pe dreptul de acces la informații publice, conform Legii nr. 544/2001. Prin prezenta formulez o cerere conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare. Doresc să primesc o copie de pe documentele din următoarele categorii:
- Documente privind justificarea anulării procesului electoral și temeiurile legale
- 1.1. Justificarea anulării procesului electoral
1.1.1. Solicit copii ale tuturor documentelor și deciziilor oficiale prin care s-a argumentat sau justificat anularea procesului electoral prezidențial înainte de finalizarea celui de-al doilea tur de scrutin, desfășurat deja în diaspora în ziua de vineri, 6 decembrie 2024. Solicit explicit indicarea bazei constituționale și a articolelor de lege specifice care susțin această măsură, în conformitate cu art. 146 lit. f) din Constituția României, citat în Hotărârea nr. 32/6 decembrie 2024.
- 1.2. Temeiul legal și precedentul juridic
1.2.1. Solicit copii ale actelor normative, jurisprudenței sau hotărârilor anterioare invocate pentru a susține temeiul legal al anulării procesului electoral înainte de finalizarea celui de-al doilea tur de scrutin.
1.2.1. Solicit copii ale documentelor oficiale emise de CCR sau primite de la alte instituții, care tratează articolele și alineatele din legile aplicabile care au fost invocate ca fiind încălcate în baza dovezilor de fraude electorale. Solicitarea se referă în mod special la documentele care conțin interpretări ale Legii nr. 370/2004, art. 52, citată în Hotărârea 32/6 decembrie 2024, pentru alegerea Președintelui României
1.2.3. Dacă există o decizie distinctă sau vreun document prin care se anulează Decizia nr. 31/2024 (care validase primul tur al alegerilor), vă rog să furnizați o copie.
- 1.3. Legalitatea sesizării și termenele procedurale
1.3.1. Solicit copii ale documentelor din care să reiasă temeiul legal și procedural al sesizării CCR, care a dus la pronunțarea Hotărârii 32/6 decembrie 2024.
1.3.1. Solicit copii după documente din care să reiasă data sesizării CCR care a dus la pronunțarea Hotărârii 32/6 decembrie 2024.
1.3.3. Solicit documente care confirmă respectarea termenelor legale pentru pronunțarea Hotărârii nr. 32/6 decembrie 2024, cu raportare la momentul primului tur de scrutin electoral al alegerilor prezidențiale din 2024.
1.3.4. Solicit copii după documente din care să reiasă încadrarea Hotărârii 32/6 decembrie 2024 în termenul legal prevăzut pentru formularea unui răspuns în raport cu momentul primului tur de scrutin electoral al alegerilor prezidențiale din 2024.
- 1.4. Sancțiunea anulării întregului proces electoral
1.4.1. Solicit copii ale documentelor care prevăd temeiul legal explicit pentru sancțiunea de anulare a întregului proces electoral, inclusiv cadrul normativ aplicabil.
1.4.1. Solicit copii ale documentelor care justifică proporționalitatea sancțiunii aplicate, în contextul unui cadru procedural sau metodologic utilizat de CCR pentru a determina această măsură.
1.4.3. Solicit copii ale documentelor care detaliază impactul opririi procesului electoral asupra dreptului constituțional al poporului român de a-și exercita suveranitatea prin alegeri libere, în conformitate cu normele constituționale și internaționale relevante.
- Documente justificative privind continuarea mandatului Președintelui României
- 2.1. Solicit copii ale documentelor emise de Curtea Constituțională care justifică , întemeiază sau explică continuarea exercitării funcției de Președinte al României de către cetățeanul Klaus Werner Iohannis după data de 21 decembrie 2024, având în vedere aplicabilitatea art. 83 alin. (2) din Constituție, invocată în Hotărârea nr. 32/6 decembrie 2024.
- 2.2. Solicit copii ale documentelor emise de Curtea Constituțională ce reglementează sau decide continuarea exercitării funcției de Președinte al României de către cetățeanul Klaus Werner Iohannis după data de 21 decembrie 2024, având în vedere aplicabilitatea art. 83 alin. (2) din Constituție, invocată în Hotărârea nr. 32/6 decembrie 2024.
- 2.3. Solicit copii ale oricăror alte documente (în afară de cele solicitate la 2.1. și 2.2) emise sau primite de Curtea Constituțională, care detaliază interpretarea constituțională a art. 83 alin. (1) și (3) și/sau acestora în contextul anulării procesului electoral.
- 2.4. Dacă aveți documente ce reprezintă comunicări oficiale între Curtea Constituțională ca instituție și alte instituții ale statului (de exemplu Administrația Prezidențială, Guvern, Parlament) referitoare la justificarea continuării mandatului cetățeanului Klaus Werner Iohannis după data de 21 decembrie 2024 în afara Hotărârii 32/6 decembrie 2024, vă rog să împărtășiți copii ale unor asemenea documente.
- 2.5. Solicit copii ale documentelor neconfidențiale, fie interne, fie externe, care explică diferențele dintre considerentele și dispozitivul Hotărârii 32/2024, cu referire la aplicabilitatea art. 83 alin. (2) din Constituție. Solicitarea exclude accesul la deliberări sau alte documente clasificate, vizând doar informațiile utilizate în fundamentarea publică a hotărârii.
- 2.6. Solicit copii ale rapoartelor oficiale sau analizelor juridice care au fost emise sau utilizate în mod public de către CCR și care detaliază motivarea aplicabilității art. 83 alin. (2) din Constituție, cu specificarea clară a motivelor pentru care acest articol a fost menționat doar în considerentele hotărârii, și nu în dispozitivul acesteia. Solicitarea exclude accesul la deliberări confidențiale.
- Documente privind temeiuri pentru lipsa interimatului funcției prezidențiale
- 3.1. Neaplicarea interimatului conform art. 98 din Constituție
3.1.1. Solicit copii ale documentelor, actelor normative, jurisprudenței sau hotărârilor ce conțin explicații oficiale în scris referitoare la neaplicarea, în cazul cetățeanului Klaus Werner Iohannis în 2024, a art. 98 din Constituția României, care prevede asigurarea interimatului funcției de Președinte de către Președintele Senatului sau al Camerei Deputaților în cazul vacantării funcției prezidențiale.
3.1.2. Solicit copii ale documentelor, actelor normative, jurisprudenței sau hotărârilor ce conțin justificarea absenței unei mențiuni explicite în Hotărârea nr. 32/2024 referitoare la necesitatea asigurării interimatului funcției de Președinte al României conform art. 98 din Constituție.
- 3.2. Sesizări și pronunțări privind vacanța funcției prezidențiale
3.2.1. Solicit copii după documentele primite de CCR care conțin sesizări asupra vacantării funcției de Președinte al României sau asupra pronunțării Curții Constituționale din oficiu, cu referire la argumentul nr. 22 din Hotărârea 32/6 decembrie 2024.
3.2.2. Solicit, dacă există documente, copii ale sesizărilor privind exercitarea de către cetățeanul Klaus Werner Iohannis a prerogativelor unei funcții pentru care nu (mai) are mandat sau a refuzului acestuia de a recunoaște încheierea mandatului său constituțional la 21 decembrie 2024.
- 3.3. Justificarea absenței măsurilor privind vacanța funcției prezidențiale
3.3.1. Solicit copii ale documentelor care justifică de ce CCR a considerat că vacanța funcției prezidențiale, prevăzută de art. 97 din Constituție, nu trebuie menționată explicit în dispozitivul Hotărârii nr. 32/2024.
3.3.2. Solicit copii ale documentelor care explică de ce CCR nu a notificat Parlamentul sau Guvernul cu privire la necesitatea aplicării articolului 98 din Constituție pentru asigurarea interimatului.
- 3.4. Comunicări oficiale referitoare la implicațiile constituționale
3.4.1. Solicit copii ale documentelor sau comunicărilor oficiale prin care CCR a explicat Guvernului sau altor autorități implicațiile constituționale ale Hotărârii nr. 32/6 decembrie 2024, în absența unei decizii explicite în dispozitivul acesteia privind interimatul funcției prezidențiale.
- Documente privind concilierea dispozițiilor art. 83 din Constituție
- 4.1. Vă solicit copii ale deciziilor sau altor documente emise de CCR care explică sau justifică specific modul în care art. 83 alin. (3) (care permite prelungirea mandatului în caz de război sau catastrofă) este reconciliat cu art. 83 alin. (1) (care limitează clar mandatul Președintelui la 5 ani), în situația curentă.
- 4.2. Solicit copii ale documentelor interne sau externe care justifică aplicabilitatea articolului 83 alin. (2) din Constituție în situația creată de anularea alegerilor prezidențiale, fără a se invoca cazurile limitative prevăzute la alin.(1) și/sau (3) din același articol.
- 4.3. Solicit copii ale documentelor sau analizelor care detaliază interpretarea CCR a relației dintre articolele 83, 97 și 98 din Constituție în contextul creat de Hotărârea 32/2024.
- Documente ce privesc respectarea dreptului la alegeri periodice
- 5.1. Solicit, dacă există documente, despre modul în care Curtea Constituțională interpretează garantarea dreptului la alegeri periodice în absența stabilirii unui termen concret pentru organizarea unui nou proces electoral, conform art. 36 și art. 81 din Constituția României.
- 5.2. În cazul în care există documente suplimentare care explică decizia CCR de a delega Guvernului obligația de a stabili o nouă dată pentru alegeri, fără un termen limită, vă rog să furnizați aceste documente.
- Documente privind implementarea și efectele Hotărârii 32/6 decembrie 2024
- 6.1. Solicit copii după informații din documente interne sau externe pe care CCR le-a emis sau primit, referitoare la implementarea sau urmărirea Hotărârii 32/6 decembrie 2024, de exemplu solicitări adresate Parchetului sau instanțelor privind stadiul procesual al dosarelor deschise pentru problemele subliniate de documentele desecretizate ale CSAT citate în Hotărârea 32/6 decembrie 2024.
- 6.2. Solicit copii ale documentelor care arată dacă CCR a sesizat o instanță competentă pentru anularea HG-urilor care reglementau organizarea procesului electoral pentru Președenția României din 2024.
- 6.3. Solicit copii ale documentelor emise de CCR care prevăd orice eventuală clarificare a poziției oficiale a CCR cu privire la mandatul curent al cetățeanului Klaus Werner Iohannis, în contextul Hotărârii nr. 32/2024, care sugerează continuarea exercitării de către respectivul cetățean a funcției de Președinte al României.
- 6.4. Solicit copii ale documentelor sau analizelor juridice emise de CCR care explică dacă Hotărârea 32/2024 poate fi utilizată ca unică justificare legală pentru continuarea mandatului cetățeanului Klaus Werner Iohannis, fără a necesita o lege organică sau un decret prezidențial.
- Documente fundamentale și justificative ale Hotărârii nr. 32/6 decembrie 2024
- 7.1. Solicit o copie după documentul numit „Raportul explicativ la Codul de bune practici în materie electorală” citat în Hotărârea 32/6 decembrie 2027.
- 7.2. Solicit o copie după documentul numit „Declarația interpretativă a Codului de bună conduită în materie electorală privind tehnologiile digitale și inteligența artificială” citat în Hotărârea 32/6 decembrie 2027.
- 7.3. Solicit câte o copie după oricare document care justifică sau stabilește relevanța juridică, legală și/sau constituțională a documentului „Raportul explicativ la Codul de bune practici în materie electorală”.
- 7.4. Solicit câte o copie după oricare document care justifică sau stabilește relevanța juridică, legală și/sau constituțională a documentului „Declarația interpretativă a Codului de bună conduită în materie electorală privind tehnologiile digitale și inteligența artificială”.
- Proceduri și analize utilizate pentru evaluarea procesului electoral
- 8.1. Solicit copii după documente care descriu în mod specific procedurile oficiale și neconfidențiale utilizate de CCR pentru a analiza informațiile prezentate în „Notele de informare” citate în Hotărârea 32/6 decembrie 2024. Această solicitare vizează exclusiv documente formale care detaliază metodologia utilizată în raport cu informațiile furnizate.
- 8.2. Solicit câte o copie după oricare document existent care detaliază procesul decizional prin care CCR a evaluat egalitatea de șanse în cadrul procesului electoral pentru alegerea președintelui României în 2024.
- 8.3. Argumentele #14-16 din Hotărârea nr. 32/6 decembrie 2024 par să facă referire la TikTok. Solicit, în acest sens, câte o copie după fiecare document existent care justifică selecția TikTok ca platformă principală de analiză a campaniei electorale prezidențiale, în comparație cu alte medii de comunicare (Facebook, YouTube, LinkedIn, X, televiziune, presă scrisă etc.).
- 8.4. Solicit copii după documente ce tratează analiza comparativă a resurselor utilizate de candidații prezidențiali în procesul electoral din 2024 pe diferite platforme.
- 8.5. Solicit copii ale oricăror documente care stabilesc corelarea dintre informațiile din „Notele de informare” citate în Hotărârea nr. 32/6 decembrie 2024 și alte surse oficiale pentru a evalua impactul campaniilor fiecăruia dintre candidații prezidențiali pe toate platformele disponibile.
- Documente privind interpretarea complexității procesului electoral
- 9.1. Solicit copii ale documentelor oficiale emise de CCR care descriu justificarea utilizării considerațiilor privind complexitatea și durata operațiunilor electorale în cadrul hotărârii referitoare la mandatul cetățeanului Klaus Werner Iohannis după data de 21 decembrie 2024. Solicit exclusiv documente publice și accesibile conform legii, fără a include deliberări interne sau informații confidențiale
- 9.2. Solicit câte o copie după oricare document care explică temeiurile constituționale și legislative invocate de CCR în Hotărârea nr. 32/6 decembrie 2024, punctul 22, care menționează „complexitatea și durata în timp a operațiunilor electorale”.
- 9.3. Vă rog să precizați dacă există acte normative sau decizii CCR anterioare care au fost invocate pentru a justifica aplicabilitatea art. 83 alin. (2) în cazul specific al complexității procesului electoral și să prezentați copii după aceste acte normative.
- Documente ce probează respectarea procedurilor legale în ședința din 6 decembrie 2024
- 10.1. Documente despre desfășurarea ședinței
10.1.1. Solicit copii ale proceselor-verbale și ale ordinii de zi pentru ședința CCR din 6 decembrie 2024, în care s-a pronunțat Hotărârea nr. 32/2024, pentru a verifica respectarea procedurilor legale de desfășurare.
10.1.2. Solicit copii ale documentelor care justifică organizarea ședinței CCR din 6 decembrie 2024 ca ședință informală și transformarea ulterioară într-o ședință oficială de judecată.
- 10.2. Prezența reprezentanților Ministerului Public
10.2.1. Solicit copii ale documentelor care atestă prezența sau absența reprezentanților Ministerului Public (procurori) la ședința din 6 decembrie 2024.
10.2.2. Solicit copii ale documentelor care explică motivele excluderii sau absenței unui reprezentant al Ministerului Public în procesul decizional al ședinței respective.
10.2.3. Solicit copii ale corespondenței oficiale între CCR și Ministerul Public, referitoare la invitarea sau includerea unui procuror în cadrul ședinței din 6 decembrie 2024.
- Documente ce vizează aspecte financiare, greșeli și verificări
- 11.1. Solicit copii ale documentelor oficiale și publice care au fost emise sau citate de CCR și care detaliază analiza financiară privind presupusa finanțare a campaniei electorale a candidatului prezidențial Călin Georgescu în anul 2024, în măsura în care acestea au fost utilizate pentru luarea deciziilor publice. Solicit doar documentele utilizate oficial în luarea deciziilor publice, excluzând date clasificate sau personale. Solicitarea exclude accesul la date clasificate sau personale care nu sunt de interes public.
- 11.2. Solicit copii ale oricăror documente care compară resursele financiare și umane ale candidaților, în contextul concluziilor CCR despre egalitatea de șanse din Hotărârea nr. 32/6 decembrie 2024.
- 11.3. Solicit copii ale documentelor prin care CCR a verificat declarațiile financiare și raportările către Autoritatea Electorală Permanentă, utilizate ca temei pentru concluziile din Hotărârea nr. 32/6 decembrie 2024.
- 11.4. Dacă există documente care detaliază sursele alternative folosite pentru a corobora sau contrazice informațiile din „Notele de informare” citate în Hotărârea nr. 32/6 decembrie 2024, solicit copii după acestea.
- 11.5. Solicit copii ale documentelor interne care justifică includerea sau excluderea altor surse în analiza prezentată în Hotărârea nr. 32/6 decembrie 2024.
- 11.6. Dacă există procese-verbale sau alte documente care descriu criteriile folosite pentru a evalua informațiile din „Notele de informare” citate în Hotărârea nr. 32/6 decembrie 2024 în raport cu alte surse, solicit acces la acestea.
- 11.7. Solicit câte o copie după oricare document primit sau emis de CCR care contrazice cu dovezi oricare din elementele folosite în argumentarea prezentată în cele 23 de puncte ale Hotărârii nr. 32/6 decembrie 2024.
- 11.8. Solicit câte o copie după oricare document rectificativ sau care atestă vreo greșeală sau revizuire a oricărui element din Hotărârea nr. 32/6 decembrie 2024.
- 11.9. Solicit copii ale documentelor oficiale emise de CCR sau de alte instituții relevante, care privesc orice demersuri întreprinse în legătură cu Hotărârile de Guvern ce reglementau organizarea procesului electoral din 2024. Solicitarea vizează exclusiv documentele administrative sau corespondența oficială între instituții care au legătură cu acest subiect.
- Garanții scrise împotriva precedentelor și limitele competenței CCR
- 12.1. Prevenirea precedentelor
12.1.1. Solicit copii ale documentelor oficiale emise de CCR, care detaliază măsurile adoptate pentru a asigura respectarea limitelor constituționale ale mandatelor funcțiilor publice alese. Solicit exclusiv documente publice și accesibile conform legii, fără a include deliberări interne sau informații clasificate.
12.1.2. Solicit copii ale documentelor interne sau externe care justifică temeiul juridic al competenței CCR de a dispune măsuri care implică analiza unor cauze de drept material, având în vedere limitările constituționale stabilite de art. 142 și art. 146 din Constituție.
12.1.3. Solicit copii ale documentelor care detaliază modul în care CCR a stabilit că are competența de a emite Decizia nr. 32/2024 în contextul retroactivității deciziilor CCR, conform art. 147 alin. (4) din Constituție.
- 12.2. Evaluarea riscurilor și sancțiunilor
12.2.1. Solicit copii ale documentelor care prezintă dacă CCR a evaluat riscurile asociate unei decizii de anulare a procesului electoral fără anularea HG-urilor aferente, în contextul precedentelor posibile pentru alte procese electorale.
12.2.2. Solicit copii ale documentelor sau legilor din care să reiasă actualele limite juridice temporale ale mandatului curent al cetățeanului Klaus Werner Iohannis în funcția de președinte al României.
12.2.3. Solicit copii ale documentelor care prevăd în mod legal dispunerea de sancțiuni în cazul în care nici Guvernul României, nici Autoritatea Electorală Permanentă, nici Biroul Electoral Central nu organizează alegeri prezidențiale în România în anul calendaristic 2025.
Motivații personale pentru justificarea prezentei cereri
În calitate de cetățean al României, direct afectat de anularea procesului electoral prezidențial din 2024, care a avut un impact asupra exercitării dreptului meu constituțional de a alege, consider că informațiile solicitate în fiecare din secțiunile din această cerere sunt de interes public major. Acestea au implicații directe asupra respectării principiilor constituționale, statului de drept și drepturilor fundamentale ale cetățenilor români, inclusiv asupra transparenței instituționale și a legitimității procesului electoral.
În calitate de cetățean român care și-a exercitat dreptul de vot în ambele tururi de scrutin anulate de către Curtea Constituțională, mă întreb dacă mă încadrez în publicul folosit ca justificare în argumentele nr. 12 și 13 din Hotărârea 32/6 decembrie 2024, care a fost privat de exercitarea drepturilor specificate în Declarația Universală a Drepturilor Omului (art. 21), Pactul Internațional cu Privire la Drepturile Civile și Politice (art. 25), Convenția Europeană a Drepturilor Omului (Protocolul nr. 1, art. 3; art. 14). Solicitarea urmărește accesul la documente publice sau utilizate oficial, fără a solicita acces la deliberări confidențiale sau informații protejate. Solicitarea este formulată în temeiul Legii nr. 544/2001 și al art. 146 lit. f) din Constituția României, care impun transparența deciziilor ce au impact asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
Dacă deciziile CCR sunt obligatorii și definitive, atunci am așteptarea de la CCR să le poată justifica prin documente și dovezi clare, astfel încât deciziile și temeiurile lor să poată să fie înțelese și respectate de toate instituțiile și cetățenii afectați de aceste decizii. Consider că prezenta cerere de informații publice derivă din Hotărârea CCR nr. 32/6 decembrie 2024, care justifică dreptul cetățenilor de a solicita clarificări asupra procesului electoral. CCR are obligația de a furniza documente justificative în temeiul art. 146 lit. f) din Constituția României și conform Legii nr. 544/2001.
Transparența deciziilor CCR, inclusiv accesul la documentele fundamentale, este un principiu subliniat în jurisprudența CEDO și în Legea nr. 544/2001. Practica Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) subliniază că transparența procesului decizional este esențială în cazurile care afectează drepturile fundamentale. În mod similar, CCR are obligația să fie transparentă cu privire la documentele fundamentale ale deciziilor care afectează drepturile electorale ale cetățenilor. Legea nr. 544/2001 se aplică documentelor de interes public, iar documentele citate în Hotărârea nr. 32/6 decembrie 2024 au fost utilizate în luarea unei decizii cu impact asupra drepturilor fundamentale, ceea ce le face de interes public.
Această solicitare de informații publice nu vizează revizuirea vreunei decizii a CCR, ci accesul la documente care au fundamentat hotărârile și activitatea CCR, ceea ce se înscrie în dreptul cetățenilor de a înțelege deciziile care le afectează drepturile fundamentale. Această solicitare se limitează la documente existente și nu presupune elaborarea de răspunsuri sau justificări suplimentare. Am structurat solicitarea pentru a facilita răspunsuri clare și punctuale din partea instituției dumneavoastră.
Secțiunea 1. Documente privind justificarea anulării procesului electoral și temeiurile legale. Anularea procesului electoral prezidențial reprezintă un eveniment fără precedent în istoria României, cu implicații directe asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Solicitările din această secțiune sunt justificate de necesitatea transparenței în privința temeiurilor legale, jurisprudenței relevante și dovezilor care au stat la baza acestei decizii. Accesul la aceste informații este esențial pentru a evalua legitimitatea deciziei și a asigura încrederea cetățenilor în procesul electoral democratic. Art. 146 lit. f) conferă CCR atribuția de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui și confirmarea rezultatelor sufragiului. În înțelegerea mea, această atribuție implică transparență în justificarea deciziilor, mai ales când acestea au un impact asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Dacă am înțeles corect, decizia CCR nu este doar un act tehnic, ci un garant al respectării principiilor constituționale, iar documentele care au fundamentat această decizie fac parte din procesul de veghe asupra respectării Constituției, care este supus transparenței decizionale.
Secțiunea 2. Documente justificative privind continuarea mandatului Președintelui României. Justificarea continuării exercitării funcției de Președinte de către cetățeanul Klaus Werner Iohannis este esențială, având în vedere limitele constituționale impuse mandatului prezidențial (art. 83 alin. (1)) și principiul separației puterilor în stat. Este nevoie de clarificări privind modul în care CCR a interpretat dispozițiile constituționale în acest caz și dacă există documente adiționale care justifică decizia. Înțelegerea acestor temeiuri este vitală pentru a evalua dacă decizia CCR respectă principiul suveranității naționale și drepturile electorale ale cetățenilor.
Secțiunea 3. Documente privind temeiuri pentru lipsa interimatului funcției prezidențiale. CCR trebuie să explice de ce nu a aplicat prevederile art. 98 din Constituție privind interimatul funcției prezidențiale. Solicitările sunt justificate de nevoia de a clarifica dacă această decizie respectă prevederile constituționale.
Secțiunea 4. Documente privind concilierea dispozițiilor art. 83 din Constituție. CCR trebuie să explice modul în care a conciliat diferitele alineate ale art. 83 din Constituție, având în vedere că acestea prevăd situații limitative pentru prelungirea mandatului prezidențial. Este esențial să înțelegem modul în care CCR a interpretat aceste prevederi în contextul anulării procesului electoral.
Secțiunea 5. Documente ce privesc respectarea dreptului la alegeri periodice. CCR are obligația de a garanta dreptul cetățenilor la alegeri periodice, conform art. 36 și art. 81 din Constituție. Solicitările din această secțiune urmăresc să clarifice cum a fost respectat acest drept în absența unui calendar concret pentru organizarea alegerilor.
Secțiunea 6. Documente privind implementarea și efectele Hotărârii 32/6 decembrie 2024. În formularea acestei secțiuni, am ținut cont de faptul că, din modul în care am înțeles eu citind hotărârea CCR nr. 32/6 decembrie 2024, nu a anulat Hotărârile de Guvern (HG) care au stat la baza organizării scrutinului prezidențial din 2024, inclusiv HG nr. 756/2024. CCR a dispus reluarea procesului electoral, însă nu a stabilit un calendar concret pentru organizarea noilor alegeri. Clarificarea implicațiilor acestei hotărâri este vitală pentru a înțelege dacă drepturile electorale ale cetățenilor au fost protejate. Solicitările se bazează pe nevoia de transparență privind măsurile luate pentru a asigura continuitatea procesului democratic.
Secțiunea 7. Documente fundamentale și justificative ale Hotărârii nr. 32/6 decembrie 2024. Documentele citate în Hotărârea 32/6 decembrie 2024 trebuie să fie accesibile publicului, pentru a evalua dacă deciziile CCR au fost fundamentate pe dovezi clare și pe principii constituționale. Aceste documente sunt de interes public, având în vedere impactul lor asupra legitimității procesului electoral.
Secțiunea 8. Proceduri și analize utilizate pentru evaluarea procesului electoral. Transparența proceselor decizionale utilizate de CCR este esențială pentru a evalua egalitatea de șanse și corectitudinea procesului electoral. Solicitările din această secțiune sunt justificate de nevoia de a înțelege metodologia utilizată de CCR pentru a analiza informațiile prezentate. Aceste informații sunt relevante pentru a verifica dacă procesul electoral respectă principiile fundamentale ale democrației.
Secțiunea 9. Documente privind interpretarea complexității procesului electoral. În absența accesului la deliberările Curții Constituționale (întrucât acestea sunt confidențiale și protejate conform legii), sunt curios dacă vreouna din informațiile publice pe care CCR le va elibera ca urmare a acestei cereri justifică modul prin care pare că s-a ajuns la concluzia că prin Hotărârea 32/6 decembrie 2024 argumentul complexității procesului electoral a fost ridicat la același rang de importanță ca și războiul sau catastrofa, specificate în art. 83 alin (3) din Constituție. Eu, ca cetățean, nu înțeleg cum anume s-a ajuns la aplicarea preferențială a art. 83 alin (2) din Constituția României fără a ignora alte porțiuni din Constituție. De asemenea, în mod ideal, prin răspunsurile primite, doresc să înțeleg personal cum anume CCR a asigurat respectarea suveranității naționale prin alegeri periodice, având în vedere că oprirea procesului electoral poate afecta caracterul democratic al statului. Decizia CCR de a invoca „complexitatea și durata în timp a operațiunilor electorale” ca temei constituțional ridică întrebări privind temeiurile juridice și constituționale. Cuprinderea acestor aspecte este esențială pentru a înțelege legitimitatea deciziei. Solicitările sunt justificate de nevoia de transparență și de respectare a prevederilor constituționale.
Secțiunea 10. Documente ce probează respectarea procedurilor legale în ședința din 6 decembrie 2024. Accesul la procesele-verbale și la documentele care justifică desfășurarea ședinței CCR este esențial pentru a evalua respectarea procedurilor legale și pentru a înțelege contextul deciziei.
Secțiunea 11. Documente ce vizează aspecte financiare, greșeli și verificări. Solicitările din această secțiune sunt justificate de necesitatea transparenței în analiza resurselor financiare și umane implicate în procesul electoral prezidențial din 2024. Verificarea declarațiilor financiare, a resurselor utilizate de candidați și a surselor alternative de informare este esențială pentru a evalua egalitatea de șanse și corectitudinea procesului electoral, aspecte fundamentale pentru garantarea unui proces democratic legitim. În plus, accesul la documente care justifică includerea sau excluderea unor surse de informare, precum și la eventualele rectificări sau revizuiri ale documentelor utilizate, este necesar pentru a asigura transparența procesului decizional al CCR. Solicitările privind anularea HG-urilor relevante sunt fundamentate pe importanța evaluării coerenței măsurilor dispuse de CCR în raport cu hotărârile sale. Această secțiune contribuie la înțelegerea deciziilor CCR și la garantarea că măsurile adoptate au respectat principiile constituționale și au protejat integritatea procesului electoral.
Secțiunea 12. Garanții scrise împotriva precedentelor și limitele competenței CCR. În punctele 19-20 din Hotărârea 32/6 decembrie 2024, CCR afirmă că procesul electoral trebuie reluat integral și că Guvernul are obligația să publice în lege un calendar nou pentru alegeri. Totuși, decizia nu oferă un calendar concret pentru aceste acțiuni. În absența unor detalii clare și în contextul evaziunii Guvernului de la aceste prevederi vreme de mai bine de o lună, iar Curtea Constituțională și-a asumat un control constituțional și democratic asupra procesului electoral, cetățenii au dreptul să solicite clarificări pentru a înțelege impactul deciziei asupra drepturilor lor fundamentale. Prelungirea mandatului prezidențial poate crea precedente periculoase pentru alte funcții publice alese. Solicitările din această secțiune vizează măsurile adoptate de CCR pentru a preveni riscurile și pentru a evalua limitele competențelor sale.
Mențiuni suplimentare
- Solicitarea formatului și termenului de răspuns
- 1.1. Solicit răspunsul în format electronic, transmis la adresa de e-mail […]
- 1.2. Solicit transmiterea documentelor într-un format lizibil și complet.
- 1.3. În temeiul art. 7 din Legea nr. 544/2001, solicit răspunsul în termen de 10 zile lucrătoare sau notificarea prelungirii termenului, dacă este cazul.
- Gestionarea informațiilor inexistente
- 2.1. În cazul în care unele din informațiile solicitate nu există, solicit un răspuns care să includă:, Informațiile disponibile, Specificarea punctelor din cerere în care informația solicitată nu există, punct cu punct.
- Gestionarea documentelor în alte limbi
- 3.1. În cazul în care unele informații există în alte limbi decât limba română, solicit: Prezentarea documentelor în forma originală disponibilă, Fără a solicita traduceri, dacă acestea nu sunt parte din documentele respective.
- Gestionarea documentelor clasificate
- 4.1. În cazul în care unele din informațiile solicitate sunt clasificate, secrete sau confidențiale, solicit indicare punctuală a solicitărilor la care aceste documente corespund.
- 4.2. În cazul în care documentele solicitate includ atât părți clasificate, cât și neclasificate, solicit acces la părțile neclasificate sau declasificate la momentul redactării răspunsurilor.
- 4.3. În cazul în care informațiile solicitate se găsesc în unele documente sau părți clasificate la momentul redactării răspunsurilor CCR la această cerere, solicit CCR să indice autoritățile competente care dețin aceste documente, punct cu punct.
- Indicare autorităților competente
- 5.1. În cazul în care informațiile solicitate sunt deținute de alte autorități sau instituții, solicit: Indicarea instituțiilor competente pentru fiecare punct din cerere, Redirecționarea cererii către instituțiile competente, dacă este cazul, doar pe (sub)punctele relevante.
- Depășirea atribuțiilor CCR
- 6.1. În cazul în care CCR consideră că anumite puncte sau subpuncte din prezenta cerere exced atribuțiile sale, solicit indicare punctuală a instituțiilor sau autorităților competente pentru fiecare solicitare.
Aceste mențiuni suplimentare sunt menite să asigure gestionarea eficientă și completă a cererii de informații publice, respectând cadrul legal și principiile transparenței instituționale. Vă mulțumesc anticipat pentru cooperare.
Cu respect, Marcus Victor Grant
Copyright text © Marcus Victor Grant 2025-prezent, toate drepturile rezervate. Materialele publicate pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.
Marcus Victor Grant (consultant și trainer în învățare eficientă-citire rapidă, memorare, concentrare, productivitate, modelare NLP), consilier în carieră, Global Career Development Facilitator și cofondator al Asociaţiei Române de Coaching.
Articole asociate
Solicită suspendarea președintelui Klaus Iohannis din funcție
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).
- Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
[…] Cele 64 de întrebări incomode pentru CCR (Curtea Constituțională a României) cu Jurnalul Bucur… […]
[…] Cele 64 de întrebări incomode pentru CCR (Curtea Constituțională a României) cu Jurnalul Bucur… […]