Schimbul de replici între Nicușor Dan și Danielk Funeriu în contextul mai amplu al politicii românești.
În seara de marți, 29 aprilie 2025, a avut loc o dezbatere la Palatul Cotroceni între 10 din 11 candidați rămași în cursa oficială pentru alegerile prezidențiale din mai 2025. Am urmărit dezbaterea respectivă cu interes până la punctul în care mi-a sărit țăndăra. Acesta a fost momentul în care Nicușor Dan a dat o replică extrem de arogantă lui Daniel Funeriu. Scena poate fi urmărită începând cu minutul 2:07:49 din înregistrarea de mai jos:
Voi explica mai exact de ce furia mea este justificată din punct de vedere profesional, politic, psihologic și religios. Din punct de vedere al comunicării politice, contextul este următorul: În 2024, au fost 14 candidați la alegerile prezidențiale care s-au anulat, pentru care au votat peste 9 milioane de români. Dintre aceștia, numai 5 se regăsesc pe lista de candidați pentru alegerile prezidențiale din 2025. Ca urmare a anulării alegerilor din 2024 de către Curtea Constituțională peste 6 milioane de voturi oferite către 9 candidați la alegerile prezidențiale (Ion-Marcel Ciolacu, Nicolae-Ionel Ciucă, Hunor Kelemn, Mircea-Dan Geoană, Ana Bichall, Alexandra-Beatrice Bertelan-Popescu, Ludovic Orban,Călin Georgescu și Cristian Diaconescu) nu au fost doar aruncate în lada de gunoi a istoriei, dar respectivilor votanți li s-a luat dreptul de a mai vota în 2025 pentru aceiași candidați, prespunând că acești votanți ar fi vrut asta. Unul dintre acești candidați (Călin Georgescu) a câștigat cele mai multe voturi în cadrul alegerilor din 2024, atât în turul 1, cât și în turul 2, în condițiile în care sondajele de opinie nu îl propulsau între principalii candidați, iar majoritatea sondajelor de opinie nici măcar nu îl prezentau între opțiunile oferite alegătorilor, incluzându-l la categoria „alții”. Acest fapt scoate în evidență un viciu de procedură prezent în cercetarea de marketing politic în România și de asemenea scoate în evidență un aspect pe care se pare că Nicușor Dan în calitate de candidat la alegerile prezidențiale din 2025 l-a neglijat în contextul în care vreo 19% din votanți sunt în considerare nehotărâți: voința poporului român.
În condițiile în care la 6 milioane de români li s-a interzis (din diferite motive) să mai voteze cu cine au votat în 2024, până la cca 19% din votanți sunt nehotărâți (mai ales cu privire la votul util) și dezbaterea de marți 29 aprilie 2025 a fost singura dezbatere cu majoritatea candidaților prezenți, a spune în esență „de fapt numai 3 din cei 10 candidați prezenți aici contează” este o gafă politică monumentală care vine de la un politician cu experiență, care nu candidează pentru prima dată (asta s-a întâmplat în 2012) și care se încrede că sprijinul politic a 5 partide (DREPT, REPER, Forța Dreptei, USR, PMP) pentru el drept candidat „independent”, precum și simpatiile unor lideri europeni și cifrele din sondaje sunt suficiente pentru ca el să conteze mai mult decât ceilalți 7 candidați (Elena-Valerica Lasconi, Cristian-Vasile Terheș, Marcela-Lavinia Șandru, Sebastian-Constantin Popescu, Silviu Predoiu, John-Ion Banu Muscel, Petru-Daniel Funeriu) care pe cifrele din sondaje nu au șanse să ia nici măcar 10%.

Această poziționare arogantă vine în contextul în care Daniel Funeriu, candidat realmente independent, i-a adresat întrebarea, în esență „de ce mi se cere să mă retrag în favoarea dvs.”. Această întrebare are logică, în contextul în care Ludovic Orban, care era cotat cu aprox. 1% intenție de vot conform sondajelor din 2024, s-a retras în 2024 din cursa prezidențială în favoarea Elenei Lasconi. Cifrele arată că cei 1% din voturile intenționate pentru Ludovic Orban au făcut diferența care a propulsat-o pe Elena Lasconi în turul 2. În condițiile în care în mod similar, Nicușor Dan și Crin Antonescu sunt la o diferență în sondaje aflată în marja de eroare, întrebarea este una foarte bună, logică, și rațională. Mai mult, modul în care Daniel Funeriu a pus întrebarea și a reacționat a fost excelent, din punctul de vedere al comunicării publice. Din punct de vedere retoric, pirueta verbală lui Daniel Funeriu a fost riscantă, însă a aterizat ca un topor în capul lui Nicușor Dan.
Nicușor Dan a avut o reacție emoțională, nejustificată și a persistat în afirmația făcută chiar și după ce i s-a oferit șansa să își ceară scuze. În condițiile în care Nicușor Dan nu are șanse să iasă câștigător din primul tur de scrutin conform sondajelor la care a făcut referire, el are nevoie de electoratul oricărora dintre contracandidații în turul 1 în cazul în care se califică pentru turul 2. Ori prin acest gest impulsiv, Nicușor Dan și-a alienat cel puțin 1 milion de voturi, care ar fi putut să facă diferența între el și oricine ar fi fost contracandidatul cu care s-ar fi calificat pentru turul al doilea.
Încadrarea psihologică a gestului de marketing politic
În calitate de absolvent al unui Bachelor Degree de 5 ani în comunicare și relații publice cu o licență în strategie de imagine în comunicare, observ cum ceea ce s-a întâmplat se pretează perfect pe psihologia poporului român raportată la brandingul electoral. Pentru asta, îi citez pe Adina Vlad și Cristian Manafu dintr-un articol de acum 19 ani: „Deşi vulnerabili, balcanicii vor să fie recunoscuţi ca puternici, importanţi şi apreciaţi pentru valoarea lor instrinsecă. In spaţiul la care ne raportăm, există un anumit grad de mandrie cu care este deseori greu de operat. Mandria locală exacerbată este in fapt un mecanism defensiv de depăşirte a vulnerabilităţii. – „nu admit eşecul. Am nevoie de stabilitate şi echilibru şi atunci imi apăr egoul”–de aceea în Balcani vom observa in permanenţă o tendinţă de a imbrăţişa valori, mărci, produse, unanim recunoscute ca de succes. Balcanicii imbrăţişează succesul demonstrat in timp şi sunt mai puţin dispuşi să asigure altora şanse de a progresa. Numai cel mai puternic caştigă. Numai ceea ce e „sclipitor” merită să fie băgat in seamă […] Nu in ultimul rand, este vorba despre o implicare minimă, dar aşteptări maxime. Vulnerabilitatea specifică balcanicilor ii face să fie deseori pasivi, apatici, non-implicativi; ei aşteaptă ca altul să facă primul pas, deoarece iniţiativa se asociază cu riscul. In momentul in care apare un curajos lider (sau emiţător de indemnuri), sunt foarte dispuşi să urmeze reguli stabilite de acesta. Balcanicii chestionează doar sursele lipsite de credibilitate. Atunci cand insă, in ceea ce li se spune, sunt dispuşi să ureze indemnuri fără să mai chestioneze moralitatea lor.” (Vlad, Adina, Client Service Director, Synovate), apud. Manafu, Cristian–Top Brands 2006, Biz/125 (15-30 iunie 2006), pag. 29)
Din punct de vedere al comunicării politice de marketing, Nicușor Dan s-a poziționat a fi un luptător independent împotriva sistemului politic corupt. Eu l-am votat pe Nicușor Dan și partidul înființat de el pentru Primăria Bucureștiului în 2016, cu încrederea pe care a avut-o și Lia Bugnar și despre care scrie aici. Nicușor Dan a obținut voturile majoritare ale bucureștenilor în 2020 și în 2024. La alegerile din 2025, el este susținut de 5 partide. Nu unul, nu 3, ci 5! În aceste condiții, poziționarea ca independent este una necredibilă, deoarece Nicușor Dan a demonstrat prin răspunsul dat lui Daniel Funeriu marți 29 apirlie 2025 că el face parte din sistem. Acel sistem instituțional care le-a spus românilor în 2024 și în 2025 că votul lor nu contează, este irelevant, nu face diferența. Acel sistem de marketing politic care consideră că dacă un candidat nu este susținut de partide politice, nu are șanse să fie ales în sondaje și este trecut la „alții”. Acel sistem de gândire balcanic în care se poziționează drept „sclipitor” ca să epateze și să atragă atenția.
O prostie de marketing politic
De asemenea, din punctul de vedere al brandingului politic, Nicușor Dan s-a poziționat drept un candidat onest, dar prin mișcarea susținută alături de USR împotriva Elenei Lasconi, care a fost deja considerată ilegală de autorități (a deturna banii și promovarea de la un candidat către un alt candidat se numește fraudă) și-a subminat poziționarea. Mai mult, faptul că a mințit cu privire la colaborarea cu Securitatea (nu era ilegal să fi colaborat cu Securitatea, însă este imoral să fi mințit cu privire la asta) îl poziționează împotriva propriilor declarații. Nicușor Dan a comis încă o prostie majoră de marketing politic. Nu este prima, cred că nu va fi nici ultima. Prima greșeală majoră de comunicare în marketingul politic a făcut-o în 2012, când a avut șansa să comunice alegătorilor faptul că el candidează nu numai la poziția de primar, ci și la cea de consilier local. Această greșeală strategică l-a costat întârzierea cu 4 ani la Primăria Bucureștiului. Dacă electoratul ar fi știut că Nicușor Dan poate fi votat atât la consiliul local, cât și ca primar, ar fi putut măcar să intre în consiliul local, unde ar fi putut să realizeze ceva pentru bucureștenii pentru care a declarat că se lupta. Mai mult, după ce în 2016 a obținut un loc în consiliul local, a renunțat la acel loc după 6 luni, când a câștigat o poziție de senator.

În 2012, un prieten care lucra în campania lui Nicușor Dan m-a rugat să vin și eu, deoarece Nicușor Dan e un candidat vrednic. Atunci, nu am pus la îndoială vrednicia lui drept candidat la primăria capitalei, am pus în schimb la îndoială inteligența lui și gândirea sistemică și strategică la care mă așteptam de la un matematician. Știam deja din 2012 că ceea ce a făcut Nicușor Dan este o prostie din punctul de vedere al strategiei de comunicare. Ulterior, când l-am întâlnit față în față pe Nicușor Dan personal, i-am spus același lucru, iar mi-a spus că „nu s-a gândit”. Ei bine, se pare că nici în seara de marți 29 aprilie 2025 Nicușor Dan nu s-a gândit. Dacă Nicușor Dan ar fi fost clientul meu de marketing politic, l-aș fi sunat imediat după dezbatere ca să îl concediez. Alți candidați din cei 11 au fost acuzați de crize de furie sau isterie și că nu-și controlează reacțiile, însă ce s-ar întâmpla în condițiile unui război internațional în care comandantul suprem al forțelor armate iarăși „nu s-a gândit”?

Dimensiunea sociologică a unei ofense psihologice
Din punct de vedere psihologic, ceea ce Nicușor Dan a făcut trădează o arognață feroce, o stimă de sine găunoasă și o incoerență psihologică datorată, cel mai probabil, unor răni psihologice din trecut, la care Nicușor Dan a încercat să răspundă prin comparație. Poziția sa verbală sa a fost ofensatoare:
- la adresa contracandidatului Daniel Funeriu
- la adresa contracandidatului Sebastian Popescu care i-a solicitat să-și ceară scuze (și față de care nu și-a cerut scuze)
- la adresa contracandidatului Elena Lasconi care a luat mai multe voturi în 2024 decât se preconizează pe unele sondaje să primească Nicușor Dan în 2025
- la adresa celorlalți 4 contracandidați care sunt cotați în sondaje cu mai puțin de 10%
- la adresa electoratului celor 7 candidați cotați cu șanse mici de câștig, care adunat pe cifre de la diferite sondaje este mai mare decât electoratul care l-a votat pe el la Primăria Bucureștiului în 2024
- la adresa electoratului indecis, din care unii urmăreau această dezbatere tocmai pentru a hotărâ cu cine votează
- la adresa electoratului de 6 milioane de români care au votat cu oricare din cei 9 candidați din 2024 care nu se mai regăsesc pe lista electorală din 2025;
- la adresa propriului său electorat care l-a considerat independent iar acum a văzut cum și-a dat arama pe față și a călcat pe urmele lui Marcel Ciolacu, care era deja sigur pe intrarea în turul 2 înainte de a vedere rezultatele de la vot și chiar înainte ca oamenii să termine de votat. Aceasta este o realitate sociologică la care Nicușor Dan nu s-a uitat. El s-a văzut pe sondaje „cu sacii în căruță” și s-a alăturat istoric lui Crin Antonescu și Nicușor Dan în denigrarea unui alt candidat. Daniel Funeriu a ajuns astfel la recordul de a fi fost denigrat pe nedrept în public de 3 dintre contracandidații săi. Mai țineți minte când Victor Ponta și Crin Antonescu, pe atunci colegi de alianță USL, l-au luat la mișto pe Daniel Funeriu? Legea Educației Naționale nr. 1/2011, elaborată sub conducerea ministrului Daniel Funeriu, a fost una dintre cele mai ample reforme din sistemul de educație postdecembrist. A introdus numeroase modificări structurale, care au avut un impact verificabil asupra învățământului românesc. Între acestea, se numără: a) Prin introducerea supravegherii video la bacalaureat, a redus drastic frauda la examenul de bacalaureat. În 2011, rata de promovare a scăzut brusc la 44,47% (față de 81,4% în 2010), indicând amploarea problemelor anterioare, b) Școlile au început să primească fonduri în funcție de numărul de elevi în locul alocărilor fixe din bugetele centrale și locale, c) După introducerea clasificării universităților, acestea au fost evaluate, separându-le în „de cercetare avansată”, „de educație și cercetare” și „de educație”, astfel încât resursele (mai ales cele financiare) să fie mai bine direcționate și competiția utilă să fie dezvoltată oferind universităților resurse suplimentare în locul așteptării pomanei de la stat, d) Ca urmare a deschiderii către diaspora academică, cercetătorii români din străinătate au putut concura pentru posturi academice în România fără a fi obligați să-și echivaleze diplomele.
Într-o conferință de presă, Crin Antonescu și Victor Ponta, lideri ai USL pe atunci, au ironizat faptul că Funeriu ar fi primit aprecieri europene, sugerând că ar fi o invenție sau o manipulare. Ulterior, însă, au verificat și au constatat că într-adevăr oficiali ai Comisiei Europene și ai Băncii Mondiale au lăudat public reformele din educație implementate de Funeriu. Antonescu și Ponta nu și-au cerut scuze public, dar au evitat să mai comenteze acest subiect. Daniel Funeriu a ironizat situația, spunând că „adevărul iese întotdeauna la iveală” și că reformele educației trebuie să fie susținute de fapte, nu doar de vorbe.
Daniel Funeriu: a lucrat ca cercetător postdoctoral la Institutul de Știință și Tehnologie din Japonia și la Institutul Max Planck din Germania, are un doctorat în Chimie–obținut în 1999 la Universitatea Louis Pasteur din Strasbourg, sub coordonarea profesorului Jean-Marie Lehn (laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 1987), a predat și a lucrat în cercetare la Universitatea din Strasbourg, având contribuții în domeniul chimiei supramoleculare, a fost implicat în proiecte de reformă educațională la nivel european înainte de a reveni în România, a fost remarcat la nivel european și mondial pentru reformele legislative implementate în educația din România
Pentru a agrava lucrurile, Nicușor Dan și-a început răspunsul prin „am apreciere pentru dvs. ca om de știință, ca om implicat în societate”, continuând cu „totuși nu cred că trebuie să dăm așa de multă importanță candidaturii dumneavoastră” (prin conjuncția adversativă „totuși” a negat prima parte a frazei, așa cum a făcut-o și mai târziu când a spus că „respect toate candidaturile, respect votul fiecărui român, însă trebuie să ne uităm la o realitate sociologică”). Mai mult, Daniel Funeriu a replicat, pe bună dreptate, că el a lucrat cu un laureat Nobel și cu un președinte de țară, și niciunul nu i-a spus că ar fi irelevant.
Afirmația lui Nicușor Dan este tipul de ofensă sociologică de proporții care ar putea răni mai ales persoanele care suferă de borderline personality disorder (BPD). BPD este o tulburare de personalitate din cluster B și o boală psihică ce afectează aprox. Cca 1-2% din populația adultă și până la 20% din populația de pacienți internată în spitalele de boli mintale. Unul dintre cele mai rele și îngrozitoare lucruri care i se poate spune cuiva care suferă de BPD este că ar fi invizibil, că nu contează, că nu are importanță, că ce face și ce zice este lipsit de valoare, mai ales în condițiile în care mai mult de jumătate din pacienții cu BPD încearcă să se sinucidă cel puțin o dată (între motivele dominante fiind inclusiv cel menționat aici). Este o replică ofensatoare și pentru cei care nu au BPD, însă pentru cei cu BPD poate să fie de-a dreptul descurajantă, deprimantă și cauzatoare de deznădejde. Nicușor Dan umilindu-l în mod public pe Daniel Funeriu este o potențială traumă colectivă de proporții pentru persoanele cu tulburare BPD care s-au uitat la dezbatere. Ca 2% din 6 milioane înseamnă 120.000 de alegători. Voi reveni mai târziu la asta. Pe lângă alienarea a vreo 120.000 de votanți și traumă colectivă, aceasta reflectă și un tipar: Nicușor Dan a tăiat din bugetul pentru persoanele cu handicap din București, susținând că a tăiat cheltuielile inutile. Nicușor Dan a fost condamnat în instanță cu amendă și penalități pentru refuzul de a autoriza un centru de terapie pentru copii.
Reflectarea asupra profilului psihologic al lui Nicușor Dan
Ce ne spun toate aceste aspecte? Nicușor Dan se poziționează într-o elită superioară, din care își permite să stabilească cine sunt cetățenii inutili, irelevanți, cei care fac umbră pământului degeaba, fără să-i pese de anumite minorități, cum ar fi:
- copii bolnavi,
- handicapați,
- persoane cu boli mintale și
- cei care i-ar vota pe Elena-Valerica Lasconi, Cristian-Vasile Terheș, Marcela-Lavinia Șandru, Sebastian-Constantin Popescu, Silviu Predoiu, John-Ion Banu Muscel sau Petru-Daniel Funeriu.
De ce? Pentru că el se uită pe sondaje sau pe niște rapoarte și de acolo anumite întregi categorii de persoane merită să fie aruncate la gunoi, că sunt inutili. Această gândire malthusiă, antisocială, este genul de gândire dictatorială care a permis genul de genocid comis împotriva a milioane de oameni de către Hitler, Stalin, Pol Pot sau Mao Zedung. Oare Ceaușescu și-ar fi permis să spună așa ceva? Această aroganță prin comparație ca răspuns la o întrebare logică și legitimă adresată de un contracandidat într-o dezbatere televizată nu are nicio bază rațională. Nu există niciun univers uman în care ceea ce a spus Nicușor Dan l-ar avantaja în alegeri. Are în schimb o bază emoțională, care arată că Nicușor Dan a răspuns pe principiul „vulpea care nu ajunge la struguri zice că sunt acri”.
Indiferent dacă oameni din stafful său electoral l-au contactat sau nu pe Daniel Funeriu, nu era nevoia ca Nicușor Dan să îl jignească. Dacă a ales să facă asta, este probabil datorită unei defensivități exagerate, o vulnerabilitate emoțională pe care a ales să nu și-o asume, și a răspuns dintr-o nevoie psihologică de supracompensare și contra-atac. Din punctul de vedere al analizei trazacționale, întrebarea adresată de Daniel Funeriu a fost una de la adult la adult, cerând respect egal. Nicușor Dan a răspuns de la părinte normativ către copil rebel, de genul „stai în banca ta, prichindelule, tu nu vezi că sunt mai mare decât tine?”. Din punctul de vedere al Schema Focused Therapy, Nicușor Dan a răspuns cu impulsivitate din Detached Protector și Bully & Attack pe o schemă de entitlement. În calitate de absolvent al unui master de comunicare managerială și resurse umane cu o dizertație în măsurarea psihometrică a stimei de sine, pot spune că Nicușor Dan a reacționat dintr-o stimă de sine scăzută sau instabilă, care este total nepotrivită unui lider într-o funcție publică.
Oare chiar și-a cerut scuze Nicușor Dan?
Care sunt cele 4 componente pe care o scuză trebuie să le bifeze pentru a fi considerată onestă și validă, conform psihologiei și religiei?
- Asumarea a ce a fost spus/făcut care este greșit
- Transmiterea conștientizării a de ce este greșit (eventual însoțită de părere de rău, regret, rușine sănătoasă, tristețe)
- Recunoașterea celor care au fost afectați, lezați sau țintiți de acțiunea pentru care se cere scuze.
- Asumarea de a face altceva în viitor, dacă scuzele sunt acceptate.
Să aruncăm o privire asupra așa-ziselor „scuze” pe care Nicușor Dan le-a cerut, după dezbatere: „Când greșești trebuie să îți ceri scuze. Am greșit. Îmi cer scuze pentru alegătorii care sunt înclinați să voteze pentru oricare din candidații ăștia, dacă prin declarația pe care am făcut-o s-au considerat desconsiderați de persoana mea. Nu am vrut să fac asta. Am vrut să răspund unei șicane pe care un contracandidat mi-a făcut-o.”
Cu alte cuvinte: Autorul recunoaște că scuzele sunt ceva care trebuie făcut, însă nu pare să facă asta din convingere. Își cere scuze nu față de, nu către, ci pentru. A cere scuze pentru este echivalent cu a-ți fi rușine de cineva. Este ca și cum un părinte ar spune: „Îmi cer scuze pentru copilul meu obraznic care a vărsat mâncare pe covorul dvs.” Apoi, cadrează solicitarea lui Daniel Funeriu de respect egal ca „șicană” (ce tupeu incredibil de aduce afront la adresa unei somități!). Apoi, pune la îndoială că cineva ar fi fost afectat, oferind celor ofensați dreptul de a se simți ofensați subiectiv (prin urmare e alegerea lor, nu e urmare a ceva care a spus sau a făcut autorul). Câte milioane de oameni au fost insultați de către Nicușor Dan, în afara celor prezenți la dezbatere?
- Peste 2 milioane, dacă ne uităm la votanții Elenei Lasconi în 2024 + cei interesați să voteze pentru Cristian-Vasile Terheș, Marcela-Lavinia Șandru, Sebastian-Constantin Popescu, Silviu Predoiu, John-Ion Banu Muscel sau Petru-Daniel Funeriu în 2025ò
- Peste 6 milioane, dacă ne uităm la cei care au votat în 2024 pentru un candidat care nu se mai regăsește pe lista din 2025 (din care sunt destul de sigur că mulți din cei ce suferă de BPD nu vor mai vota cu el dacă au aflat de gestul său)
- Peste 1.5 milioane, dacă ne gândim la votanții potențial nehotărâți
Autorul nu doar că nu-și asumă greșeala („n-am vrut”), ci o justifică, acuzându-l pe Daniel Funeriu de șicană. Cu alte cuvinte:
- zero scuze pentru umilirea publică a lui Funeriu (Dan trebuia musai să ajungă la egalitate cu Antonescu și Ponta la acest capitol) ba chiar învinovățirea lui
- zero scuze pentru umilirea publică a lui Sebastian-Constantin Popescu care i-a oferit ocazia să-și ceară scuze în dezbatere și n-a făcut-o
- zero scuze față de Cristian-Vasile Terheș, Marcela-Lavinia Șandru, Silviu Predoiu, John-Ion Banu Muscel care de asemenea au fost insultați dar au ales să nu se apere pe moment
- zero scuze față de milioanele de votanți care au preferat sau preferă pe oricare din ceilalți candidați
- zero scuze față de cei 6 milioane de votanți ai căror voturi pentru candidați care nu se mai regăsesc pe lista din 2025 au fost de asemenea considerate „inutile”
- zero scuze față de votanții nehotărâți
- zero scuze față de electoratul său pentru că le-a încălcat așteptările justificate
Traducere psihologică din metalimbaj
Așadar, voi, câteva milioane de români, dacă sunteți mai slabi de înger și sunteți așa de ușor ofensabili încât să vă supărați pe supereroul Dan că vă consideră inutili (așa cum i-a considerat pe handicapați și pe copiii care aveau nevoie de terapie), na, v-a dat o scuză, ca să nu ziceți că e chiar un narcisist de-al de Ponta sau Antonescu, acuma ciocu‘ mic, că nu s-a terminat campania electorală, și el vânează voturi de la susținătorii celor doi. Să ziceți bodaprosti că n-a aruncat paltonul pe capotă!
Marcus Victor Grant (consultant și trainer în învățare eficientă-citire rapidă, memorare, concentrare, productivitate, modelare NLP), consilier în carieră, Global Career Development Facilitator și cofondator al Asociaţiei Române de Coaching.
Copyright text © Marcus Victor Grant 2025-prezent, toate drepturile rezervate. Materialele publicate pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.
Articole asociate
Notă. Acreditarea OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului al Consiliului Economic și Social al Națiunilor Unite), calitate de „Observator intern” la Alegerile prezidențiale din luna mai–2025 de către AEP (Autoritatea Electorală Permanentă)





Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
Remember. Drama de la Carcassonne. Pe urmele lui Radouane Lakdim, în căutarea adevărului istoric”

- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).





- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…


- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…













1.jpg)
























Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului








[…] „Când iubitul independent devine apărător de sistem” (Partea 1). Cum s-a izolat Nicușor Dan … […]