Din spiritualitatea Dacilor – Stâlpii de înmormântare (de la corespondentul nostru poetul, scriitorul și fotograful Ovidiu – Cristian Dinică)

În religia (mitologia) Geto-Dacă incinerația este mijlocul de despărțire de cel decedat care pleacă în lumea subpământeană la zeul Zamolxis. Dacii credeau în nemurire şi vărsau cenușa celui mort peste o apă ca sufletul său liber să călătorească în lumea de dincolo sub forma unui porumbel–Pasărea Spiritului.

Nota redacției. În anumite localităţi din judeţul Alba încă mai poate fi observat un obicei arhaic, ale cărui rădăcini par a duce către perioada ocupaţiei romane în Dacia: stâlpii funerari, amplasaţi la mormintele bărbaţilor. Pe Valea Sebeşului, în judeţul Alba, se păstrează de sute de ani un obicei unic în ceea ce priveşte ritualul de înmormântare. La unele locul de veci este pus un stâlp funerar în vârful căruia este amplasat un porumbel din lemn. Acesta simbolizează sufletul celui dus, care s-a întruchipat în pasăre şi astfel trăieşte veşnic şi poate să viziteze astfel, din nou, locurile prin care a trecut în viaţă. Alte morminte au cruci din lemn sculptate cu diferite modele. Obiceiul este prezent în Loman, Pianu de Sus, Purcăreţi, Strungari sau Laz, sate ale comunelor Săsciori şi Pianu. Cele mai bine păstrate obiecte arhaice sunt la Loman, un cătun de ciobani pierdut prin Munţii Sebeşului, cu nu mai mult de 500 de locuitori. Unul dintre cei mai cunoscuţi etnologi români, Gheorghe Pavelescu, a numit porumbelul de la morminte „pasărea-suflet”. Acesta mai spune şi că „Semnificaţia acestui porumbel este strâns legată de mentalitatea arhaică a poporului, care îşi imaginează sufletul sub formă de pasăre, credinţă la fel de veche a popoarelor indoeuropene“. În prezent, acesta se pune numai la stâlpul bărbaţilor morţi necăsătoriţi. „La bărbaţii bătrâni, stâlpul are în vârf o cruce mică, iar la cei tineri şi neînsuraţi, o pasăre ca un porumbel din lemn, în mărime naturală. Pasărea poate să aibă aripile adunate pe lângă corp sau desfăcute. Coada îi este răsfirată. Porumbelul, cum i se spune, e vopsit de obicei în albastru închis“, afirmă preotul Nicolae Popa din Loman.

Povestea lui Gheorghe Pavelescu, renumitul etnolog din Alba care a fost tras „pe linie moartă” de comuniști. Era prieten cu Blaga

Etnologul Pavelescu spune că „în credinţa populară, cei care mor tineri şi neîntinaţi devin îngeri slujitori ai lui Dumnezeu. Poate ca li se pune câte o pasăre pe stâlpii lor de mormânt, ca să se arate că ei sunt asemeni îngerilor”. Stâlpii sunt sculptaţi cel mai des cu elemente din credinţa dacilor: porumbelul, floarea vieţii, soarele, luna, stelele, elementele geometrice. Pe Valea Sebeşului există credinţa că acest motiv tradiţional se pune numai la bărbaţi, pentru că bărbatul e stâlpul casei. Crucea este considerată a fi pentru femei. Astfel, dacă la mormântul bărbaţilor se pun stâlpi funerari şi păsări, la mormântul femeilor se aşază cruci din lemn, frumos decorate cu motive geometrice, veritabile opere de artă. În prezent sunt foarte puţini meşteri cioplitori care să realizeze stâlpul şi porumbelul. În vechime, se înfigeau stâlpi purtători de porumbei la capul tuturor morţilor, ca să-i ocrotească de duhurile rele. După şase săptămâni, păsările din lemn erau luate şi îngropate, iar răposaţii continuau să fie vegheaţi numai de cruci. Cu timpul s-a păstrat obiceiul porumbelului doar la tinerii necăsătoriţi, fie pentru că arată un suflet mai curat, fie pentru că despărţirea pare a fi mai dureroasă când moare un om tânăr.

În sfârșit, sub impactul creștinismului călătoria sufletului s-a păstrat iar în practica înmormântării au fost folosiți stâlpii de înmormântare ca monumente funerare. Obicei care se întâlnește și astăzi la populația din zona munților Sebeșului și Orăstiei centru al spiritualității dacice.

Stâlpii sunt din lemn sculptați cu ornamente care reprezintă soarele și luna, grosimea lor este de 15-20 cm și sunt inscripționați cu numele celui plecat. În vârful stâlpului la persoanele tinere necăsătorite se adăugă pasărea spiritului, din lemn colorată în albastru cu aripile deschise, care are menirea ca pe parcursul celor patruzeci de zile cât durează despărțirea de trup a sufletului să-l ferească de spiritele malefice care ar putea deturna drumul său spre astral.

La capătul femeilor decedate se pune o cruce, acestea fiind considerate un echilibru al lumii pământene. Stâlpii au simbolul crucii verticale care reprezintă axul lumii şi sprijină cerul. Prin axul lumii se realizează trecerea între cele trei ipostaze ale lumii pentru defunct reprezentând și traseul pe care-l urmează acesta pentru integrarea în astral. Prima ipostază este a lumii subpământene unde zac pentru moment trupul și sufletul în primele zile după deces. La înălțimea solului se află lumea sensibilă cunoscută celui decedat care păstrează memoria sa într-un timp ce devine atemporal.

Stâlpul are veridicitatea existentei fiind atribut al implicării în astral, el este cel care unind latura neființei cu realul duce la recompunerea spirituală într-un alt orizont infinit. Brâncuși s-a inspirat din acest obicei și a realizat Coloana infinitului care în primele schițe presupunea și adăugarea Păsării Sufletului. Pasărea Sufletului a devenit la el Pasărea măiestră cea care deschide nebănuitele tărâmului ale spiritului.

Ovidiu-Cristian Dinică poet, scriitor și fotograf, membru al UZPR (n. 1963, absolvent al Facultății de Studii Economice din Craiova în 1987, debut în 1977 în revista „Cutezătorii”, sub girul lui Ovidiu Zotta; în 1983 în volumul „Andra”, Mihai Stoian i-a publicat prima poezie. Volume de autor: „Roșu Alternativ”, 2012; „Amintirile toamnei”, 2014;  „Vitrina cu Vise”, 2018; „Nevoia de a fi Blând”, 2019) cofondator al ziarului Clipa Literară, al Revistei Mirajul Oltului și al cenaclului cu același nume.

Notă. Alte articole ale autorului Cristian-Ovidiu Dinică în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției

Forumul Național al Economiștilor din România (FNER) anual al Asociației Facultăților de Economie din România (AFER) – 2024 Predeal (ZMBv – Zona Metropolitană Brașov) cu participarea Lect. dr. Doina Guriță, corespondentă permanentă a Jurnalului Bucureștiului (autoare de lucrări prestigiose distinse cu premii natționale și înternaționale). Conferirea titlului onorific de DrHC lui Alain Juppé (membru al Consiliului Constituțional francez, fost prim-ministru și primarul metropolei Bordeaux)

Proză scurtă – „Cât de liberi suntem cu adevărat”. „Incurabil Rilke” și „Argument” (Corespondență de la poetul, eseistul și traducătorul trilingv brașovean Dr. Christian W. Schenk, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră, Ne…

„Viitorul cărții și al suporturilor de carte” la CRIFST (Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii) – DIS (Divizia de Istoria Științei) de Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autori

Prezentarea (recenzia) cărții „Analiza geopolitică și securitară a Orientului Mijlociu. Studiu științific.” – autor Alba Iulia Catrinel Popescu (prof. dr. Narcis Zărnescu, critic și istoric literar, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, redactor șef al Revistei „Academica” și redactor șef adj. al revistelor „Cunoașterea științifică”, „Intelligence Info”, „Studii și Comunicări” și „Noesis” ale CRIFST al Academiei Române, membru al Academiei Germano – Române și al Academiei Oamenilor de Știință din Româmia, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

Conferința CRIFST (Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii) a Academiei Române. „Impactul AI, din perspectiva binomului foucaultian episteme – techne” (Prof. dr. Narcis Zărnescu, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, membru titular al CRIFST, redactor șef al revistei „Academica”, redactor șef Adjunct al revistei de Sudii și comunicări și al revistei Noesis al CRIFST, secretar științific al Secției X– Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR–Academia Oamenilor de Știință din România, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”)

ICR Stockholm – Marea retrospectivă a picturii românești contemporane din colecțiile asociației franceze de artă contemporană „Soleil de l’Est” (aflată sub președinția eruditului promotor de artă vizuală Michel Gavaza)

Cronologie Biblică, în sinteză, pe înțelesul tuturor. Partea 1 (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița, economist, filosof și scriitor)

Maramureș – Istoria o scriu temerarii, nu epigonii – Corespondența mea privată cu compatriotul meu (francez), fostul funcționar de Poliție și membru IPA (International Police Association – France), Loïc Thétio („Românul de pe Coasta Atlanticului”, „Omul pe care ni l-a trimis Dumnezeul”) – angajați profund în ajutoarele umanitare și în slujba adevărului istoric (de 33 de ani)

Supradotarea – o condiție psihologică specială. Evaluare la Leonardo School – Centrul Gifted Education din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului și al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice – education – research & developement, Paris–Bucharest)

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 1). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

Subiect de teză de doctorat (Sujet de thèse). „Le Casse du siècle – En quête de vérité”. „Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre OAS (Organizație Armată Secretă), SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” în „războiul cazinourilor” a „anilor de plumb” de pe Coasta de Azur, într-un „triunghi al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și (re)stabilirea adevărului istoric

Le dossier criminel Matthieu Moulinas. Étude de la criminalité sexuelle juvénile (par le biais des MASS – Mathématiques Appliques). Dosarul criminal Matthieu Moulinas (criminal sexual minor recidivist, condamnat la închisoare pe viață). Subiect de teză de doctorat – Studiul criminalității sexuale juvenile cu ajutorul MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale – Sistemele complexe, Fornale și Fractali – prof. univ. dr. Thomas CSINTA, jurnalist de investigații criminale, atașat de presă al OADO – Națiunile Unite, detașat permanent la Curțile cu Jurați ale Tribunalelor Judiciare franceze)

Mesajul politic al G-ralului de armată, profesor universitar Mircea Chelaru (deputat AUR al județului Argeș) câtre națiunea Română

Prietenul nostru de suflet, Mihai Căldăraru (Director Executiv Adjunct Protecție Socială a DGAS România – AEDOPS România) – „omul mic cu suflet mare”, premiat de Ministrul Familiei Natalia Intotero, la Gala Națională a Binelui – 2024, iar prof. dr. Adrian Streinu – Cercel, susținător al Galei, distins cu titlul de „Doctor Honoris Causa” al Universității Apollonia din Iași și implicit, cu cel de „Cetățean de Onoare” al Târgu’ Ieșilor

Colocviile TeleMoldova Plus (+) cu o dublă lansare de carte și o piesă de teatru

„Art Basel Miami” – Săptămâna Artei în Miami (Corespondență de la artista vizuală Paula Craioveanu – „regina amazoanelor plasticii românești” din Miami – Florida, SUA)

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: Blaga și „gândirea evreiască”

„Arta, pentru a fi cunoscută trebuie să circule”. Eruditul promotor franco – român al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană Soleil de l’Est, din nou în România

Incursiune prin labirintul psihicului uman – „De la viață la moarte și înapoi” (Partea 2) de la corespondentul nostru permanent Dr. Anna–Nora Rotaru–Papadimitriou (Grecia–Atena), membră a Staff al Jurnalului Bucureștiului

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π) – mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 1 (Generalități)

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π)– mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 2 (Activitatea și „costul” real al unui ∏)

In memoriam profesoara de canto Adela – Ioana Burlui. Elogiu profesorului de medicină dentară și „omului de litere” Vasile Burlui, președintele Fundației „Sfânta Apollonia” din Iași și „patronul” congreselor internaționale ale Universității Apollonia „Pregătim viitorul–promovăm excelența”

Henri Poincaré, printre contemporanii săi și dincolo de ei. Incursiuni în geo-receptologia și geofilosofia științei (Corespondență de la prof. dr. Narcis Zărnescu, scriitor, critic și istoric literar, redactor șef al Revistei „Academica” al Academiei Române, secretar știinfic al Academiei Oamenilor de Știință din România, secția  Secția X–Filosofie, Teologie și Psihologie, membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: „Fascismul, un herpes care mereu se reîntoarce”

Cum „traducem” cultura. Marea antologie a liricii românești (Die Geschichte der rumänischen Lyrik) de la începuturi și până astăzi, a poetului și traducătorului trilingv brașovean Dr. Christian W. Schenk (membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities), corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului (din Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

Uniți în onoare și recunoștință în amintirea eroilor de Ziua Internațională a Drepturilor Omului, la sediul OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite)

„Ortopedia Pediatrică este Știință, Artă și Predicție” (Corespondență de la Dr. Gheorghe Burnei, Professor of pediatric orthopedics, Macta Clinic – Constanța)

„Grandes écoles scientifiques – un modèle à réinventer” (Pierre Veltz, professeur émérite à l’Ecole des Ponts ParisTech – École nationale des ponts et chaussées)

„Scriitorul” multirecidivst Rédoine Faïd („Le Roi de Belle”) specializat în jafuri armate și evadări – Spectaculoasa sa evadare din CPSF (Centrul Penitenciar de la Réau) cu un elicopter Alouette. Procesul și Verdictul. Corespondență de la Curtea cu Jurați a TJP (Tribunalul Judiciar Paris)

Traducerea (Corespondență de la Dr. Dr. Christian W. Schenk – poet și traducător trilingv brașovean, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondent permanent și membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat, Germania). Traducerea textelor cu caracter juridic (Thomas Csinta, criminal investigation journalist, research professor in MM – mathematical modeling & in MASS – Applied Mathematics in Social Sciences)

Le vernissage de l’exposition „Icônes et poteries de Roumanie” (Corespondență de la eruditul promotor franco – român al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană Soleil de l’Est, promotorul înfrățirii orașelor Brașov – ZMBv și Tours-Métropole Val de Loire)

Le 10 octobre – „Journée européenne & mondiale contre la peine de mort” avec Amnesty International, ECPM (Ensemble Contre la Peine de Mort) et le Journal de Bucarest („Le petit Parisien”)

Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra