Acasă Distincții cu caracter religios Jurnal de călătorie (6) – „Bâlciul de la Orbeasca” (Corespondenţă de la...

Jurnal de călătorie (6) – „Bâlciul de la Orbeasca” (Corespondenţă de la H.E. HRH Lord Sir Prof. dr. av. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului – Naţiunile Unite – Ecosoc)

Peste câteva zile, la 08 septembrie, urmează să sărbătorim Nașterea Fecioarei Maria, cunoscută ca Sfânta Maria mică, sărbătoare care m-a purtat cu gândul la invitația repetată a primarului comunei Orbeasca, din județul Teleorman, de a participa la zilele comunei, invitație căreia i-am dat curs în ziua duminică, 14 august 2022, în preziua marii sărbători religioase creștin-ortodoxe Adormirea Maicii Domnului, dar și sărbătoarea zilei marinarilor și a marinei maritime și fluviale, iar în jurul orelor 18h00 am ajuns la serbarea care s-a organizat sub formă de Bâlci, la granița” celor două sate – Orbeasca de Sus și Orbeasca de Jos. Ca să nu merg singur, l-am luat și pe Adrian Buda, un prieten de substanță de generație mai tânără, invitat de altfel și el la această manifestare câmpenească.

De ce nu este păcat să spui „La mulți ani!” de Sfânta Maria!

Orbeasca este atestată documentar din epoca bronzului timpuriu. Au fost descoperite diferite morminte și obiecte din prima perioadă a fierului Hallstatt–circa 1200 de ani î.Hr., precum și tipare pentru turnat metale. Este o comună de români ortodocși cu preocupări active în agricultură și zootehnie, în județul Teleorman, formată din satele Lăceni, Orbeasca de Sus (reședința) și Orbeasca de Jos, fiind situată în extremitatea de sud a Munteniei, pe malul stâng al râului Teleorman, la 20 km. distanță de municipiul Alexandria și 100 km. de Pitești, cu o altitudine maximă de 94 km. Cu o suprafață de 10.548 hectare, are o populație de aproximativ 8.400 de locuitori, fiind cea mai mare comună din județ.

Membrii comunității, în afară de cei care dețin funcții publice de stat, în marea lor majoritate își desfășoară activitatea în cadrul familiilor/asociațiilor de agricultori. Aici i-am întâlnit pe adevărații și autenticii „Moromeți ai marelui și genialului scriitor Marin Preda

Centenarul nașterii marelui nostru scriitor Marin Preda (Fragment din „Note de Jurnal American” – vol. 5, al corespondentei noastre permanente Vavila Popovici, poet, prozator, eseist, Raleigh, Carolina de Nord – SUA)

Centenarul nașterii „marelui singuratic” Marin Preda, „cel mai iubit dintre pământeni”. Critica literară și opera lui Marin Preda. Expresiile celebre din cărțile marelui scriitor român (Stigmate spirituale)

Primarul, care îmi este și prieten, este om al locului, un gospodar desăvârșit, părinte a doi copii frumoși, perche cum se spune, o fată și un băiat, alături de soția lui, profesoară în comună. Este un om educat, inginer, absolvent al Facultății de agronomie. După un mandat de viceprimar, candidează pentru primărie și reușește performanța ca, de pe băncile PSD-ului, partidul categorisit ca fiind „ciuma roșie” sau noii comuniști, să obțină două mandate consecutive, chiar dacă pe președintele partidului, Liviu Dragnea, l-a „luat apa”. Asta e dovada faptului că votanții au ales Omul Gheorghe Budică și nu Primarul PSD. Merită cu prisosință felicitări! Cu un buget modest, a reușit să ducă la bun sfârșit acest eveniment atât de așteptat de fiii comunei.

Pentru mine acest bâlci a însemnat o întoarcerea în timp și spațiu, în vremea copilăriei când, țin minte, mă lua bunicul și mă ducea la bâlci să mă dau în lanțuri sau în caruselul cu cai, să mănânc mici, turtă dulce și înghețată, să urmăresc programul folcloric cu muzică și dansuri populare pe o scenă impovizată ad-hoc, o copie fidelă a petrecerilor similare din secolul trecut. Ce am întâlnit la bâlciul de la Orbeasca? Trei sau patru alei asfaltate, diverse carusele, rulote, corturi și improvizații/tarabe de comerț stradal, unde se putea cumpăra de la îmbrăcăminte, încălțăminte, diverse ustensile agricole și casnice, ceaune și tăvi de toate mărimile, până la cruci de morminte, cu meșterul gata să-ți graveze numele pe ele. Nu lipseau nici grătarele cu fripturi, cârnăciori, ciolan afumat, pastramă, ale căror arome irezistibile de îndemnau la o cină copioasă, urmată de o bere rece sau un șpriț pe cinste în corturile special amenajate.

Întrunirea și-a atins scopul atâta timp cât aleile erau pline de privitori, consumatori de bunătăți culinare ori participanți la jocurile din cadrul bâlciului. Nu mai spun de toți cei care se îmbulzeau în fața scenei unde i-au putut admira, rând pe rând, atât pe o parte din artiștii teleormăneni, cât și pe unii virtuozi de talie națională, precum Maria Dragomiroiu, Daniel Trifu și Taraful „Târgoveții de odinioară”, Anuța Arghiroi, Daniel Turică, Alina David, Maria Dudău, duetul Lucian Florin și Alex Gall și realizatorul etno Georgel Nucă.

Datoria de primar de a fi în mijlocul consătenilor lui nu a lipsit din scenariul serii, făcându-și apariția și unii politicieni, care nu puteau rata această ocazie de a se expune public, printre ei numărându-se Președintele Consiliului județean Adrian-Ionuț Gîdea, subprefecții Iancu Gheorghe și Benone Rababoc, administrator public județean Mircea Dumitrescu, viceprimarul comunei Tudorică Marius și secretarul general Haită Marius Ionel, dar și președintele PSD al pensionarilor Popa Ion, iar a doua zi, pe 15 august, Prefectul județului, dl. Haralambie Iepure, a sosit la Orbeasca într-un control inopinat!

Aici am reîntâlnit un prieten drag mie, om al locului, care a scris o monografie despre meleagurile natale, dl. Gheorghe Pecie, Gimi cum îi spunem noi, prietenii, care a performat în zona petrolieră, unde a activat o viață întreagă. Târziu, către miezul noții, ne-am despărțit de gazda noastră, cu gândul la miile de oameni bucuroși că au avut parte de o minunată petrecere publică de care am fost privați de doi ani încoace. În îmbulzeala de acolo, credeți-mă, n-am văzut pe nimeni cu mască și nici strănutând ori să-și sufle nasul în batistă. Așa că mai ușor cu pianu pe scări, adică pandemia e o făcătură, domnilor guvernanți! Într-o înghesuială de oameni și o cohortă de mașini mici și mari, rulote, se aflau la datorie polițiști, jandarmi și echipaje SMURD, gata să intervină pentru orice urgență ori pentru evitarea oricărui eveniment neplăcut.

Stimă organizatorilor și putere de muncă, pentru ca asemenea evenimente să încânte și să bucure periodic comunicatatea locală  și nu numai, dacă mă gândesc că, pe lângă teleormăneni, erau destul de mulți bucureșteni, vizitatori din zona Giurgiului, neamuri sau prieteni de-ai localnicilor.

Corespondenţă de la Lordul, Prof. dr. avocat Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite

Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO-Națiunile Unite-Ecosoc)

Articole asociate

Jurnal de călătorie (1) – Vecina, biata Urcraina…(Corespondenţă de la H.E. HRH Lord Sir Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului – Naţiunile Unite – Ecosoc)

Jurnal de călătorie (2) – Albania, o viitoare destinație de vacanță (Corespondenţă de la H.E. HRH Lord Sir Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului – Naţiunile Unite – Ecosoc)

Jurnal de călătorie (3) – Albania, o viitoare destinație de vacanță (Corespondenţă de la H.E. HRH Lord Sir Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului – Naţiunile Unite – Ecosoc)

Jurnal de călătorie (4) – Paște fericit! (Corespondenţă de la H.E. HRH Lord Sir Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului – Naţiunile Unite – Ecosoc)

Jurnal de călătorie (5) – Insula Aphroditea-Cyprus (Corespondenţă de la H.E. HRH Lord Sir Prof. dr. av. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului – Naţiunile Unite – Ecosoc)

Nota redacției

Articolul precedentReplica poetului, scriitorului și traducătorului trilingv (brașovean) Dr. Dr. Christian W. Schenk (membru al USR – Uniunea Scriitorilor din România, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondentul Jurnalului Bucureștiului din Germania) la scrisoarea Acad. prof. Nicolae Manolescu (președintele USR)
Articolul următorZiaristul Viorel Patrichi: „Cum să ne descotorosim de Mihail Gorbaciov?!” cu o dzvăluire a Generalul Nicolae Pleșiță în cartea „Ochii și urechile poporului” (autor Anca Voican)
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.