Jurnal de călătorie (5) – Insula Aphroditea-Cyprus (Corespondenţă de la H.E. HRH Lord Sir Prof. dr. av. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului – Naţiunile Unite – Ecosoc)

Cu vreo două săptămâni în urmă, m-a vizitat un colaborator drag mie, Adrian Buda, după o perioadă în care drumurile noastre nu s-au întâlnit, având în vedere deplasările mele externe destul de dese și pline de momente emoționante și, în același timp, ale lui, legate de activitatea proprie, destul de tracasantă și motivată personal, cu deplarări dese și epuizante fizic și psihic.

Nu ne-a trebuit mult să decidem să evadăm din programul nostru foarte aglomerat într-o scurtă vacanță în insula Aphroditea-Cyprus, unde de altfel mai fusesem în anul acesta, la Festivalul de folclor al IPA (International Police Association), la sfârșitul lunii mai. Ne-am luat bilete de marți dimineața, cu întoarcere duminică, deci practic 5 zile pline de distracție și voie bună. Am plecat într-un loc binecunoscut mie, unde avem o grămadă de prieteni, frați, cu care ne știm și ne-am întâlnit de-a lungul timpului în diverse locuri din lume. Pentru necunoscători, Cyprus, oficial Republica Cipru, este o țară insulară în Marea Meditereană, membră a Uniunii Europene.

Este o țară insulară în Marea Mediterană, membră a Uniunii Europene, situată la sud de Turcia, la vest de Siria și Liban, la nord-vest de Israel și Fâșia Gaza, la nord de Egipt și la est de Grecia. Are capitala la Nicosia, este republică prezidențială, cu actualul Președinte Nikos Anastasiades, și o populație în jur de 1,207 milioane de locuitori și ca limbi oficiale greaca și turca, cu moneda de circulație Euro.

Fiind o țară insulară, este înconjurată de Marea Mediterană și, prin orașele de la malul mării, oferă turiștilor din toată lumea oportunitatea unei vacanțe de vis, plină de momente de distracție și euforie maximă. Orașe precum Paphos, Limassol, Larnaca, Ayia Napa, Proteros, Polis, Crysochous, sunt pregătite, cel puțin 8 luni din an, să-și primească turiștii pe nisipul auriu și fin, cu apa mării limpede și puțin sărată, dar foarte caldă a Mediteranei.

Am plecat din Aeroportul Bucureștri-Otopeni marți dimineața, la ora 7h10 și, după două ore de zbor fără incidente, cu Compania Blue Air, am ajuns la Aeroportul internațional Larnaca, unde am fost așteptați de șeful IPA-Larnaca, domnul Dimitri Dimitriu, însoțit de doamna Anna, o polițistă frumoasă și foarte simpatică, lucrătoare la poliția rutieră, pe care am cunoscut-o la Sibiu în primăvară, la un simpozion IPA, care de altfel a avut amabilitatea să ne ducă cu propria mașină la prima locație pe care ne-a rezervat-o prietenul meu, pe care îl cunosc de circa zece ani, Kiki Pericleas, Secretar general IPA-Secția Cipru și Președinte al IPA-Limassol, Șef adjunct de Secție de poliție.

Seminar IPA (International Police Association) Sibiu (25-29 mai 2022) cu imagini inedite în exclusivitate pentru Jurnalul Bucureștiului

Ajunși la hotelul Capetanios de la Larnaca, cunoscut nouă din primăvara, când am fost la Ayia Napa, ne-am cazat și apoi, pe o temperatură de 40 grade, cam la fel ca în București, am ieșit la o plimbare pe esplanada lungă de aproximativ 10 km a orașului Limassol, plină de palmieri și mesteceni, pe o alee impecabilă sau, de ce nu, direct pe malul mediteranei, în picioarele goale și cu papucii în mână. Clipele frumoase din aceste locuri atrăgătoare, unde parcă peste noapte, pe lângă clădirile care până nu demult nu depășeau 3 sau cel mult 4 nivele, cu siluete pitorești albe, au apărut multe clădiri de tip zgârie nori, care dau un aer de nou și occident. Îți poți ferici zilele cu plimbări cu skijet-ul, cu parapanta, banana, sau cu placa ori skiurile pe zona din fața hotelurilor. Pentru asta poți să primești și discount, după scurte negocieri cu managerii acestor așa-zise cluburi sportive navale. Noi ne-am bucurat de binefacerile și bucuriile pe care le-am avut, folosindu-l din plin.

Orașul Limassol este port la Marea Mediterană, în care am ajuns de mai multe ori în calitatea mea de marinar. Chiar am și o amintire nostimă legată de acest port. Comandant fiind pe nava cargou Novaci, am plecat din portul Constanța cu destinația Alexandria-Egipt. Și la ducere, și la întoarcere, am făcut escală în port, pentru completare cu apă potabilă. La întoarcerea spre țară, în escala de la Limassol, am fost în oraș, de unde mi-am achiziționat, în anul 1980, primul video BetaMax și un televizor Sony cu diagonala de 115 cm, urmând ca bunurile cumpărate să-mi fie livrate la vapor mai târziu. Dar, pentru că nu puteam sta mai mult în port nejustificat, deși nu primisem încă aparatul video, am părăsit portul și am rămas în radă (zonă aferentă portului) încă câteva ore, până când o șalupă mi l-a adus la bordul navei. Am ridicat imediat ancora și am ordonat drumul de întoarcere spre portul Constanța. În același timp, îl pusesem pe electrician să monteze aparatul video în sufrageria apartamentului comandantului, eu având obligația de serviciu să stau pe comanda navei.

După circa două ore de mers, vine în trombă electricianul la mine și, aplecat la urechea mea, mi-a șoptit că video-ul e stricat, nu funcționează. Prima reacție a fost să iau legătura cu shipshand-ul, să-i spun că mi-a fost livrat un video stricat. Răspunsul a fost evaziv dar asigurator că voi primi un alt aparat, dacă într-adevăr aparatul este stricat. Plătisem, totuși, aproape 3 mii de dolari pe achiziția făcută, o sumă foarte mare pentru vremurile acelea!

Atunci, contrar tuturor normelor dictatoriale și totalitariste ale securității și a eticii comuniste, am decis să reîntorc nava în portul Limassol, din care plecasem cu câteva ore în urmă. Decizie de-a dreptul șoc  pentru toți membrii echipajului! După circa o oră și 50 de minute de marș, îl văd pe electrician cum intră în cabina de comandă și, bucuros nevoie mare, îmi spune că aparatele funcționează și au o imagine perfectă. Am râs și, bucuros la rândul meu, am schimbat din nou drumul, pornind spre țară. Această poveste bineînțeles că a fost turnată urgent la securitate și la partidul comunist de colaboratorii infiltrați în echipaj, de tipul fostului președinte Traian Băsescu, și m-a urmărit toată viața, chiar până în ziua de azi, dar sper că acum, relatând-o în acest serial de Jurnal de călătorie, să scap de ea după o penitență de 42 de ani!

Zilele noastre de fericire au fost împlinite prin seri petrecute alături de prietenii noștri în taverne pe care le găsești la tot pasul, unde cântăreți talentați ne-au încântat auzul și au încins atmosfera cu dans și voie bună, sau în cluburi și terase, finalizând distracție în băi nocturne în cazanul cu apă caldă al Mediteranei. Au fost zile momente care  realmente, pentru scurt timp, ne-au creat clipe de fericire de neuitat

Corespondenţă de la Lordul, Prof. dr. avocat Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite

Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO-Națiunile Unite-Ecosoc)

Articole asociate

Jurnal de călătorie (1) – Vecina, biata Urcraina…(Corespondenţă de la H.E. HRH Lord Sir Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului – Naţiunile Unite – Ecosoc)

Jurnal de călătorie (2) – Albania, o viitoare destinație de vacanță (Corespondenţă de la H.E. HRH Lord Sir Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului – Naţiunile Unite – Ecosoc)

Jurnal de călătorie (3) – Albania, o viitoare destinație de vacanță (Corespondenţă de la H.E. HRH Lord Sir Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului – Naţiunile Unite – Ecosoc)

Jurnal de călătorie (4) – Paște fericit! (Corespondenţă de la H.E. HRH Lord Sir Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului – Naţiunile Unite – Ecosoc)

Alte jurnale de călătorii

Jurnal de călătorie – Început de sezon în Delta Dunării (Corespondenţă de la Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului – Naţiunile Unite)

Jurnal de călătorie după un an de pandemie Covid–19 (Corespondență din Ucraina de la Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite)

Jurnal de călătorie (Corespondenţă de la Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului – Naţiunile Unite)

Jurnal de călătorie în al treilea val de pandemie (Covid-19). Corespondenţă de la Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului (Naţiunile Unite)

Jurnal de călătorie în plină criză de pandemie (Covid -19). Corespondenţă de la Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului (Naţiunile Unite)

Jurnal de călătorie. Vacanţă în plină pandemie de coronavirus (II). Corespondenţă de la Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului (Naţiunile Unite)

Jurnal de călătorie. Vacanţă în plină pandemie de coronavirus (I). Corespondenţă de la Prof. dr. Florentin, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului (Naţiunile Unite)

Notă. Articolele Lordului prof. dr. Florentin Scaletchi  în Jurnalul Bucureştiului, Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO)

Nota redacției

Celebrul penitenciar parizian „de la Santé” inaugurat cu 155 de ani în urmă (document istoric inedit, cu imagini inedite, în exclusivitate, pentru Jurnalul Bucureștiului). Ultimele două execuții în această închisoare cu o jumătate de secol în urmă în dosarul tentativei de evadare din centrul de detenție de maximă siguranță de la Clairvaux (cu uciderea ostaticilor Guy Girardot – gardian al închisorii și Nicole Comte – infirmieră în aceași închisoare). Claude Buffet și Roger Bontems, „precursori” ai abolirii pedepsei capitale în Franța

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida

CUFR București–Jurnalul Bucureştiului