Acasă Religie „Mistica sexelor” (Corespondență de la Grid Modorcea – scriitor și cineast, dr....

„Mistica sexelor” (Corespondență de la Grid Modorcea – scriitor și cineast, dr. în Arte, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului). Rejoice-Indiggo Twins’ new composition for Earth Day 2024 Times Square (Mihaela & Gabriela Modorcea – New York)

Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose!Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events. The principles that will be at the basis of this publication are: a) Democracy cannot exist without opposition, b) Elected representatives are our representatives and not our masters, c) Criticism fosters progress, d) Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Rejoice-Indiggo Twins’ new composition for Earth Day 2024 Times Square
Thank you Jesus Christ for the divine inspiration to compose and perform our new compositions „Rejoice”, „Born Again”,  and „Children of Light”, for „Earth Day 2024”, in Times Square, NY- City of all nations, city of God and of „Children of Light” Enjoy, „Children”, and sing along with us!

Cauza crazy în care se află omenirea, de mii de ani, se datorează Primei Geneze, când Dumnezeu a constatat cât de rău este omul pe care l-a creat (Facerea, 6). De la crima fratricidă, când Cain și-a ucis fratele, pe Abel, că „are oi mai multe, mândre și cornute”, omenirea trăiește  din crimă în crimă, din masacru în masacru, culminând cu răstignirea lui Iisus și cu Holocaustul. Categoric, geneza iudaică și-a pus amprenta asupra desfășurării istoriei. Ea s-a făcut așa cum a dorit Yahve și multe masacre s-au făcut în numele lui Yahve, așa cum se întâmplă și sub ochii noștri, masacrele războaielor din Gaza și Ucraina, care au afectat toată planeta. Bombele își lovesc ținta cu binecuvântarea patriarhului Kirill al Moscovei. Aceasta este, ceea ce se numește, civilizația iudeo-creștină.

Unul dintre cei mai îndrăzneți scriitori agnostici care pulverizează această civilizație este Dan Brown, care, în Codul lui Da Vinci, face o chirurgie la sânge mitului fundamental al Bibliei, Graalul, legat de istoria lui Iisus Hristos. El cunoștea bine acest mit, fiindcă a crescut într-un mediu episcopal, mama lui era muzician, cânta la orga bisericii din zona unde s-a născut, în 1964, în Exeter, New Hampshire, iar tatăl său era profesor de matematică.

Când am fost la Milano, primul lucru pe care am vrut să-l văd a fost Cina cea de taină, marea frescă a lui Leonardo din biserica Santa Maria delle Grazie, realizată la comanda patronului său, ducele Ludovic Sforza. Și am căutat să o văd întâi cu ochii lui Brown. Ia să văd, câte Pocale sunt pe masa Cinei? Nici unul. Deja cupa din care Iisus a bătut și le-a dat-o ucenicilor plină să bea, a dispărut. A fost furată. Cine o fi furat-o? De atunci, cei mai îndrăzneți oameni s-au chinuit să găsească această cupă, de la Cavalerii Mesei Rotunde și până la modernul erou Indiana Jones.

Când am fost în Israel, lucrul cel mai șocant pe care l-am aflat, cu care începe romanul Mesalina, este legat de mistica sexelor, respectiv de Steaua lui David. O știam, și știam că este formată din două triunghiuri echilaterale suprapuse, care formează un hexagon, steaua cu șase colțuri, și reprezintă Scutul lui David, care este simbolul geometriei sacre și simbolul armoniei și al păcii. Ea le oferă evreilor protecție divină. Această tălmăcire este exact în spiritul a ceea ce au făcut evreii din istorie, Biblia, o edulcorare a realității. Ei bine, aveam să aflu adevărul chiar de la Marele Rabin din Tel Aviv, care   mi-a spus că Steaua lui David reprezintă mistica sexelor, că este vorba de sexul bărbatului, falusul, triunghiul cu vârful în sus, suprapus peste sexul femeii, triunghiul cu vârful în jos. Această încălecare ilustrează exact porunca lui Yahve: Înmulțiți-vă, cuceriți pământul și supuneți-l!

Și ei, evreii, asta au făcut, s-au tot înmulțit, s-au dispersat și au cucerit întreg pământul. Nu cred că există vreun loc pe pământ fără un evreu. Nu știu dacă în conflictul Israel-Hamas se mai ține seamă de Steaua lui David, de ceea ce reprezintă ea oficial, simbolul armoniei și al păcii, dar sigur e că soldații evrei nu luptă dacă nu au garantat un harem de femei, așa ca în Lysistrata lui Aristofan („Părintele Comediei” sau „Prințul Comediei Antice”). Romanii s-au dovedit mai avansați.

În filmul lui Ron Howard Codul lui Da Vinci (2006), tras după cartea lui Dan Brown, focarul ideilor șocante are loc în secvența când eroii principali, Robert Langdon (Tom Hanks) și Sophie Neveu (Audrey Tautou), ajung în ascunzătoarea lui Sir Leigh Teabing (Ian McKellen), care le oferă o interpretare total crazy a tabloului Cina cea de taină, respectiv a Graalului, legată de mistica sexelor. Totul e o completă nebunie, o bombă aruncată în istoria relatată de Evangheliști, căci steaua lui David reprezintă acum steaua sataniștilor, iar lupta lui Langdon este tocmai cu un personaj satanic (Salas). Ca demonstrația crazy să culmineze cu ideea că Sophie ar avea în sânge un strop sângele lui Iisus, mai exact din fiica lui făcută cu Maria Magdalena! Așa se petrece toată pulverizarea Bibliei, a mitului christic, versiunea care a fost aclamată de muritori. Numai romanul lui Dan Brown a avut peste 60, 5 milioane de copii.

Dacă e adevărat cum a tălmăcit Dan Brown „Cina cea de taină”, cum a inventat el „Codul lui Da Vinci” (a avut și un răsunător proces cum că ideea a fost furată), Biblia este pulverizată. El nu a pulverizat Geneza, ci mitul biblic al lui Iisus. A tălmăcit mistica sexelor, a Graalului, a spus că pântecul femeii e sfântul Graal, l-a căsătorit pe Iisus cu Maria Magdalena, o ființă de obârșie regală, l-a făcut să aibă urmași, să trăiască până la adânci bătrânețe, stabilind că nu Divinitatea este umană, ci „umanul este divin”. O nouă poveste în aceeași albie. Facerea nu a generat decât monstruozități. Dar în realitate Iisus a fost crucificat, nu?! Sir Leigh demonstrează că Leonardo a știut de acest simbol, că între Maria Magdalena și Iisus există acest V, triunghiul cu vârful în jos. Întreg tabloul este marcat central de acest V dintre Iisus și soția sa. Leonardo a simbolizat astfel Graalul, ca simbol al sexului, al fecundității. Când Iisus a fost crucificat, Maria Magdalena era însărciantă! Sophie ar fi urmașa fiicei lui Iisus.

Biblia a creat o fantezie, fiindcă adevărul e un mister. De ce să nu creeze și Brown una, mai ales că versiunea lui a avut succes, a prins. La început a fost considerată o blasfemie, acum nu mai e. Filmul lui Ron Howard este difuzat curent. Iar la fața locului, ghidul de la Santa Maria delle Grazie îți indică clar că apostolul de lângă Iisus, aplecat spre Petru, este Maria Magdalena. Ea stă aplecată spre Petru, să audă ce-i spune, ca să formeze acel V evident cu soțul ei, Iisus. În acest spirit, vreau și eu să formulez două întrebări crazy:

  •  Dacă Dumnezeu există, de ce a creat Femeia reproducătoare, chinurile facerii, acest coșmar sisific? Să naști și să tot naști la muritori. Acest Babilon al nașterilor este dovada că omul este un rezultat al naturii reproducătoare. Adică limitat la o viață muritoare. 
  • Dacă Dumnezeu există, de ce nu a creat nemurirea, Femeia să nască nemurirea, pe omul nemuritor, nu pe cel muritor?

Corespondență de la Grid Modorcea (scriitor și cineast, dr. în Arte)

Articolul precedentArticol tehnologic bilingv. PPC blue – noua aplicație pentru telefonul mobil, destinată șoferilor de mașini electrice (Corespondență de la Paul – Cristian Alexe, economist – consultant în afaceri, București) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)
Articolul următorPrezentarea (recenzia) cărții „Analiza geopolitică și securitară a Orientului Mijlociu. Studiu științific.” – autor Alba Iulia Catrinel Popescu (prof. dr. Narcis Zărnescu, critic și istoric literar, redactor șef al Revistei „Academica” și redactor șef adj. al revistelor „Cunoașterea științifică”, „Intelligence Info”, „Studii și Comunicări” și „Noesis” ale CRIFST al Academiei Române, membru al Academiei Germano – Române și al Academiei Oamenilor de Știință din Româmia, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.