Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
Tumultuoasa viață culturală din capitala Moldovei a consemnat, în 27 mai 2025 la Cercul Militar, un eveniment editorial inedit prin lansarea volumului Memoria eroilor, ce însumează contribuții ale unor reputați colaboratori ieșeni. Manifestarea inițiată de autorul cărții, colonel (r) dr. Ionel Pintilii, publicist și scriitor, vicepreședinte al Asociației „Cultul Eroilor”, a fost onorată de participarea președintelui filialei ieșene a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), colonel (rtr.) Grigore Radoslavescu, a distinsului om de cultură–medic Victor Bejan, a conferențiarului universitar dr. Alexandru Amititeloaie, fiind moderată de profesorul Vasile Diacon, scriitor, președintele filialei ieșene a Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina.
Într-o prezentare generoasă, dr. Vasile Diacon a evocat atașamentul autorului de-a lungul anilor pentru cinstirea valorilor naționale: „Cu Ionel Pintilii am avut dintotdeauna o relație personală caldă, iar în 2007 mi-a fost alături când am editat un ziar care, la sugestia regretatului istoric Gheorghe Buzatu, s-a numit „Țara Noastră” și a circulat în tot județul în 10.000 de exemplare. Apoi, Ionel Pintilii în calitate de ofițer a scos publicația „Eroii neamului”, iar cartea nou apărută aduce în atenție, într-o selecție tematică riguroasă, zeci de materiale publicate în paginile acestui «periodic de educație patriotică”. Ionel Pintilii se trage din neam de mazili bucovineni și are o activitate culturală prodigioasă: a realizat emisiuni la televiziunea „Apollonia”, a mediatizat manifestările în cadrul filialei Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, al cărei secretar a devenit recent, a publicat un volum antologic Printre bucovineni ieșeni, este redactor șef-adjunct la revista „Iașul cultural”, a contrbuit în calitate de secretar de redacție la revista „Convergențe spirituale Iași-Chișinău” și este o prezență energică în spațiul cultural de pe ambele maluri ale Prutului””.
Grigore Radoslavescu, președintele filialei UZPR Iași relevă motivația intrinsecă a acestei apariții editoriale care ar trebui să fie un reper moral pentru tânăra generație: „Este o mare mândrie și satisfacție pentru militari, ziariști, elevi, tineri, istoici să lansăm această lucrare pilduitoare într-o vreme în care, într-o lume debusolată, se vorbește tot mai puțin despre Țară”. Domnia-sa observă unicitatea unui astfel de demers jurnalistic: „La Iași este singura garnizoană din România care are două publicații de tip ziar, ceea ce nu există nici în străinătate, iar „Eroii neamului” vine cu articole profunde care ar merita să fie distribuite în școli și instituții, pentru ca tinerii să recepteze mesajele patriotice”.
Președintele filialei ieșene a UZPR apreciază personalitatea complexă a autorului și angajarea sa fermă în revigorarea cultului eroismului național într-un context social-istoric ce dezvăluie carențe regretabile în educația civică: „Ziaristul consemnează clipa, după el vine istoricul, cercetătorul care transformă scrierile publicistului în cărți. Ionel Pintilii întrunește toate aceste calități. El a luat reportajele și le-a pus în carte, deci militarul tanchist este deopotrivă ziarist și scriitor, iar acest statut onorant e validat de mai multe ipostaze, fiind totodată om de radio și televiziune, harnic și muncitor, altruist și generos în susținerea financiară a faptelor culturale, talentat și apreciat ca un om de cultură de înaltă ținută, fiind învestit vicepreședinte al filialei ieșene a UZPR”.
Petri doctorul Victor Bejan, lansarea acestui volum în preajma „Înălțării Domnului”, care este și „Ziua Eroilor”, se înscrie într-o construcție providențială ai cărei piloni susțin temeinicia oricărei națiuni: „Familie, religie, limbă, spirit național, educație și îndeosebi cunoașterea istoriei. Aceste principii ne-au călăuzit în familie din strămoși, iar dr. Vlad Bejan-tatăl a fondat în 1989 Societatea „Ginta Latină”, una dintre primele ONG-uri de cultură cu publicația aferentă „Curierul Ginta Latină”, la care am colaborat. Ca mare iubitor de istorie, de cultură și de artă recunosc valențe educative cu puternică încărcătură patriotică în paginile acestui volum monumental la care a lucrat cu acribie autorul, semnând el însuși materiale redactate cu talent și pasiune. Colonel, publicist și scriitor, Ionel Pintilie îi motivează pe confrați de a scrie pentru ca noile generații să-și cunoască rădăcinile și este totodată promotor al unor evenimente culturale de mare rezonanță. Cartea are darul de a trezi sentimentul național care, din păcate, nu este încurajat în zilele noastre, iar legăturile între cetățeni și trecutul istoric sunt în mare suferință. În această privință, Asociația „Cultul Eroilor” are datoria de a veghea la cinstirea însemnelor jertfei istorice a națiunii române”.
Vasile Diacon, sesizând o filiație istorică, amintește de teologul Dionisie cavaler de Bejan, fost preot la Stulpicani, o personalitate istorică în actul Unirii Bucovinei cu Țara Mamă, dintr-o ramură colaterală a familiei: „Cu doctorul Vlad Bejan m-am situat pe aceeași baricadă pentru interesele naționale ale României. Iar acum Victor Bejan, într-o prestigioasă tradiție, organizează un ciclu de conferințe pe teme istorice la Casa Armatei, întitulată „In Agora”.
Alexandru Amititeloaie atrage atenția asupra tendințelor actuale de a îngrădi libertatea de expresie, astfel încât până și unii termeni de adresare precum „camarazi” să se afle sub incidența unor sancțiuni penale, iar experiența personală îi confirmă această politică discriminatorie, nereușind să aibă mandat în forul legislativ: „Sunt întrebări la care trebuie să dăm răspunsuri categorice, întrucât avem o datorie de conștiință față de generațiile viitoare. Într-o carte a lui Milan Kundela descoperim o aserțiune care concordă cu realtatea actuală: „Dacă vrei să ucizi un popor, suprimă-i memoria”. De ce nu vin tinerii la manifestările cu valențe naționale? Pentru că în școală nu se cultivă, cum s-ar cuveni, mândria de a fi român și se transmit concepte denigratoare, cunoștințe inexacte despre istoria poporului român.
Studenții nu rezonează la simboluri sacre din lirica patriarhului culturii românești, Mihai Eminescu, despre Bătălia de la Rovine, și nu cunosc semnificația unor denumiri cu încărcătură istorică, precum Războieni, Cotul Donului…În toate universitățile din Europa ar trebui prezentat Mărășeștiul. Însă când memoria e ștearsă, n-avem conștiință de neam, iar migrația actuală nu are doar cauze și consecințe economice, e alterat afectul de neam, iar Eminescu e pus la index, căci versuri profetice ilustrează spectacolul vieții politice actuale: Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii și irozii. Realități dramatice ale istoriei românilor sunt evocate într-un poem al lui Constantin Bacalbașa: Am trăit o zi cumplită/ Ziua-ngenunchierii noastre… Împreună cu autorul păstrez amintiri deosebite de la Congresul Spiritualității Românești la Alba Iulia, era o adevărată școală vibrantă de românitate.
Am scris cu multă bucurie prefața la volumul Memoria eroilor, în care studiile sunt grupate după o anumită concepție tematică, astfel încât parcurgând un articol te simți motivat să-l citești pe următorul: Momente cruciale și figuri reprezentative din Istoria românilor; Personalități ale culturii naționale; Cultură; Educație patriotică; Manifestări cultural-științifice; Recenzii și exegeze; Opinii și mesaje primite la redacție; Publicația „Eroii neamului” în presa tradițională și online din România”. Colonelul Ioan Olăeru, fost preot la Unitatea Militară din Iași, acuză lipsa de interes a guvernanților pentru predarea Istoriei Românilor: „Evocarea unor locuri istorice cu nume simbolice precum Mărășești, unde s-au jertfit tineri ostași pentru țară, este esențială în formarea noilor generații”.
Ionel Pintilii consideră de bun augur faptul că ziarul „Eroii neamului” a intrat în anul al XVII-lea de existență cu numărul actual: „Dat fiind consistența materialelor, aș putea edita fără probleme un nou volum despre „Eroii neamului” cu articolele semnate de colaboratorii din țară și din străinătate. Avem nevoie de modele morale, patriotice și sunt printre noi personalități admirabile, cum am întâlnit adesea în activitatea mea jurnalistică, amintindu-l aici și pe profesorul de istorie Andi Dașchievici, extrem de dedicat în tot ceea ce întreprinde pentru „Cultul Eroilor”. Oameni deosebiți am descoperit la Facultatea de Filologie și Istorie a Universității „Ion Creangă” din Chișinău, cu personalități culturale și academice marcante. Din păcate, în manualele școlare alternative apar, de la un an la altul, informații care diferă și se abat flagrant de la adevărul istoric, iar un fenomen actual de luat în seamă este că istoria se mută din manuale în sălile de expoziție, în afișajul stradal, mai puțin la orele de curs. De aceea mi se pare o datorie să promovăm neabătut acest cult al „Eroilor neamului.””
Concluzionând, Vasile Diacon remarcă valențele instructiv-educative și concepția inspirată a cărții care oglindește evoluția în timp a acestei publicații:„Temele abordate au fost ilustrate cu articole de înaltă ținută de către intelectuali prestigioși(Constantin Gh. Marinescu, Vasile Diacon, Mihai Caba, Ion Muscalu, Constantin Cloșcă, Victor Iosif, Ionel Pintilii, Bogdan Constantin Neculau, Elena Fluturel, Grigore Radoslavescu, Dan Prisăcaru, Benone Tiron, Gheorghe Buzatu, Marin Butuc, Petru Otu, Dumitru V. Marin, Ioan Timofte, Leonard Constantin Stafie, Dumitru Roman, Dorin Ionescu, Livia Ciupercă, Andi Daşchievici), iar unele titluri vorbesc de la sine prin conotația lor patriotică: Domni şi ierarhi în Ţările Române (secolele XIV-XIX); Domnitorul Cuza, promotor al Unirii tuturor românilor; Castanul Unirii de la Vişan–Iaşi, singurul martor în viaţă, de netăgăduit, al Unirii Principatelor Române; Conştiinţa naţională la români; Martiriul de la Fântâna Albă comemorat în biserica de la Breazu–Iaşi; Ce ne-ar spune eroii neamului nouă, celor de astăzi?; Ziua Armatei Române – semnificaţii politice şi patriotice; Reîntregirea. Basarabia, Bucovina și Insula Șerpilor în dezbateri ale Parlamentului României; Punerea în valoare a mormintelor eroilor neamului din Războiul de Întregire a Neamului din județul Iași”.
Momente evocatoare, de reflecție și de omagiu, susținute de Ioan Hodaș (Cum te văd eu astăzi, Românie), Victor Iosif (Cartea Eroilor neamului) Maria Radu (Imn Eroilor, La Podul Înalt, Protest) exprimă, în registrul poetic, considerația pentru relevanța evenimentului: Cuprinși în Antologie/Autorii reînvie/Momente pilduitoare, Despre România Mare. În semn de recunoaștere pentru deosebita activitate culturală, d-lui Ionel Pintilii i-a fost conferită o Diplomă de Excelență din partea filialei ieșene a Ligii Scriitorilor Români.
Corespondență de la prof. Victor Iosif, cronicar și sciitor (membru UZPR Iași)
Anexa 1. Congresul Internațional al Universității Apollonia 2025 (28 martie-1 mai)
Anexa 2. Extras din Raportul de activitate UZPR-Filiala Iași (din 2024): „La finele anului 2024 s-a constituit parteneriatul cu Jurnalul Bucureștiului publicație cotidiană, cultural-educațională și științifică cu caracter academic (acreditată și promovată de Economic and Comercial mission of la Francophonie in Central and Eastern Europe) partener al DIS (Divizia de Istoria Științei) al CRIFST (Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii al Academiei Române) care, prin intermediul serviciului său de Investigații Criminale Internaționale (ICIS) în parteneriat cu OADD (Organization for the Defense Prizoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română) intervine într-o serie de dosare criminale de mare anvergură în Franța, ele fiind mediatizate și foarte apreciate, pe pagina de investigații jurnalistice și științifice a jurnalului, respectiv, în jurnalul partener Patria Română, și, detaliat, în fiecare an la Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași (aflată sub președinția profesorului Vasile Burlui), dar și la alte manifestări de profil, naționale și internaționale. Responsabil pentru derularea parteneriatului în 2025 este Thomas CSINTA (profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe sociale, secția socio-judiciară) la Paris, membru în Consiliul Director & Științific al UZPR Iași, președintele subfilialei UZPR Iași în Franța, director și redactor șef al Jurnalului Bucureștiului, Atașat de presă a OADO (Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale Tribunalului Judiciar Paris, Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturile Omului (Comisia Economică și Socială a Națiunilor Unite).
Anchetele private lansate de către Jurnalul Bucureștiului cu partenerii săi au ca scop combaterea erorilor judiciare sau revizuirea condamnărilor penale în dosare criminale care sunt clasate oficios „erori judiciare”. S-a stabilit ca pentru anul 2025 Jurnalul Bucureștiului cu sprijinul UZPR Iași să prezinte la Congresul Universității Apollonia din Iași câteva dintre aceste dosare (ultime) în care Jurnalul Bucurestiului contribuie fundamental la schimbarea cursului istoriei. Ca urmare, membrii direcției Jurnalului Bucureștiului, din care face parte și Csinta Thomas, vor primi sprijin important prin luarea în evidența UZPR Iași a activităților publicației, mai ales că redacția are recomandarea OADO (Națiunile Unite) pentru depunerea candidaturii la Marele Premiu ONU (echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului) în 2028.”
Anexa 3. Lista publicațiilor partenere cu redactori șefi ai UZPR
Articole asociate
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
Remember. Drama de la Carcassonne. Pe urmele lui Radouane Lakdim, în căutarea adevărului istoric”
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului
[…] O carte emblematică despre „Eroii neamului” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultura… […]
[…] O carte emblematică despre „Eroii neamului” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultura… […]