Acasă Eveniment cultural-lansare de carte „O noapte de dragoste la Iqaluit” (Polul Nord), „un roman fascinant!” –...

„O noapte de dragoste la Iqaluit” (Polul Nord), „un roman fascinant!” – „un omagiu adus femeii din ziua de azi-adorabil, cu adevărat!”

De către

Editorial Board of J-B (Journal of Bucharest, Florentina Csinta & Collective) Bucharest

27 iunie 2023

566

Cât de lungă este o noapte de dragoste la Polul Nord? Care sunt obiceiurile inuiților și cum reușesc aceștia să se integreze în societatea canadiană? Ce legătură există între România și un orășel înghețat de la Polul Nord? Răspunsurile la toate aceste întrebări se găsesc în noul roman al scriitoarei Felicia Mihali–„O noapte de dragoste la Iqaluit” („unde există pește”, capitala statului canadian Nunavut, cea mai mare localitate al acestuia, pe insula Baffin, în golful Frobisher, cu o populație de 6.184 locuitori dintre care 58% sunt etnici inuiți).

Povestea se petrece în Marele Nord Canadian, unde autoarea a lucrat timp de un an ca profesoară la o școală din Iqaluit (la cca 300 km de Cercul Polar). Lumea prea puțin cunoscută în România a inuiților, plină de tradiții și obiceiuri unice, este fundalul unei povești de iubire între Irina, personajul principal și Liam, un ofițer de poliție cu un trecut misterios și tragic. Versiunea în limba română a pasionantului roman O noapte de dragoste la Iqaluit a fost publicată anul acesta la Editura Vremea în traducerea autoarei, din limba franceză. Ediția originală s-a bucurat de cronici pozitive în Canada: Yvon Paré în Littérature Quebecoise îl vede drept „Un roman fascinant!”, Frédérique Dufort în Salut Bonjour, TVA îl consideră „Un omagiu adus femeii din ziua de azi-adorabil, cu adevărat!”, iar în Les Libraires este descris drept „Un roman derutant și emoționant”.

Romanul. O noapte de dragoste la Iqaluit reia personajul principal din romanul Iubita din Kandahar, publicat în 2012 și declarat de Canada Reads drept unul dintre cele mai bune zece titluri din Québec. Inspirat de o poveste adevărată, cartea descrie începutul unei relații de dragoste dintre un soldat canadian și o pin-up girl de origine română; din nefericire, explozia unei bombe îi pune repede capăt. La zece ani după moartea soldatului, Irina se refugiază la Iqaluit, unde speră să înceapă o nouă viață. Destinul ei se complică încă o dată în momentul când îl întâlnește pe Liam O’Connor, un ofițer de poliție și fost soldat în Afghanistan. În ciuda atracției reciproce, povestea lor se împotmolește încă de la început într-o serie de incidente, suspiciuni, acuzații. Primul obstacol în calea iubirii lor este nepoata lui Liam, fiica fratelui său, o fetiță inuită care devine pentru ei o sursă zilnică de conflicte. Obsesia Irinei de a fi un profesor bun devine pentru familia lui Eli simbol de intoleranță și discriminare. În decorul misterios al lungii nopți polare, povestea lui Liam și a Irinei se derulează sub semnul revelațiilor tulburătoare.

Autoarea. Scriitoare, traducătoare și editoare, Felicia Mihali trăiește în prezent în Canada, unde s-a stabilit în anul 2000. După trei cărți scrise în limba română, printre care Țara brânzei, Felicia Mihali a publicat nouă romane în franceză și trei în engleză la edituri de prestigiu. În prezent, ea scrie și traduce în trei limbi, și conduce editura Hashtag din Montréal. Romanul „O noapte de dragoste la Iqaluit” a apărut până acum în franceză și engleză.

Nota redacției

„Excesele românismului” și „Seriozitatea lui Eminescu” (fragnente din cartea „Istoria literaturii neînregimente” a lui Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, cel mai prolific autor în viață) dedicat Simonei Lazăr – Țigău (poet, prozator, eseist, jurnalist și eminescolog, bibliotecarul casei de cultură „Carmen Sylva” din Sinaia, corespondentul Jurnalului Bucureștiului)

Interviul realizat pe tema asasinării profesorului Ioan Petru Culianu, în cadrul emisiunii „Dezbaterea de luni” (RadioPunctLondra), de către Geo Scripcariu (realizator – corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului), cu jurnalistul Petre M. Iancu

„AI sau A nu I?” Editorial – Revista de Cultură „Curtea de la Argeș” (Corespondență de la Acad. Gheorghe Păun – Redactor șef)

Galeria Kulterra. „Un Moulin Rouge ca-n Tahiti”. Autobiografie – Grid Modorcea („the great Mitică” – Dr. în arte, scriitor și cineast, cel mai prolific autor român în viață, „the most complex” and maybe „the biggest”, „cel mai valoros din toate timpurile”) membru permanent al Staff al Jurnalului Bucureștiului

In memoriam Joe Banyay. Gizeh Temple – Shriners masonic society & Shriners Hospitals for children

În exclusivitate pentru Jurnalul Bucureștiului. Dialog cu eruditul promotor (franco – român) al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană „Soleil de l’Est” (Partea 3)

Tenisul politic & Valery, artistă cu sclipiri de geniu (de la scriitorul și cineastul Dr. Grid Modorcea – membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului, cel mai prolific autor român în viață)

The 25th World Coference of TARS (Tourism and Rural Space in National and International Context). A 25-a Conferință Internaţională de Turism și spațiu rural în context național și internațional – Vatra Dornei. Corespondență de la Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarelor Realitatea și Timpul – parteneri media al Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași), membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului

„Ma thèse en 180 secondes” (Teza mea de doctorat în 180 de secunde) cu profesorul Mohamed Ketata, directorul Biroului pentru Europa Centrală și Orientală al AUF (Agenția Universitară a Francofoniei) și Conferința Alianței Franceze de la Pitești

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez napoleonian de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Concours „Pérpa HEC” (Economique et Commerciale). Fusion des épreuves mathématiques HEC (École des hautes études commerciales de Paris – HEC European business school) et ESSEC (École Supérieure des Sciences Economiques et Commerciales – ESSEC Business School). Enoncés. Les Sujets „Zéro” 2023 (Maths Approfondies & Maths Appliquées)

Concours „Prépa Ecricome” (Les Grandes Ecoles de Commerce et Management – EM Sstasbourg, KEDGE Business School, Montpellier Business School, NEOMA Business School, Rennes School of Business). Les Sujets „Zéro” 2023 (Maths Approfondies)