Acasă Reportaj „Pelerinaj” în Albania (cu imagini inedite) de la corespondentul nostru, inginerul...

„Pelerinaj” în Albania (cu imagini inedite) de la corespondentul nostru, inginerul și alpinistul Mihai Vasile – Sângealb, membru al Asociației Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România (AJTR)

Două săptămâni prin Albania

Nu am stat prea mult pe gânduri să mă hotărăsc unde îmi voi face concediul anul acesta: în Albania! Alegerea venea de la sine, mai ales că trecuseră 4 ani de când nu mai ajunsesem pe acele meleaguri, iar după fiecare dintre călătorile anterioare văzusem schimbări radicale în infrastructură: drumuri, hoteluri, plaje, muzee. Nu vă povestesc aici toate experiențele trăite în cele 12 zile în care am fost oaspetele Albaniei. Voi face asta, detaliat, în postările viitoare. Acum doresc numai să alung spaimele românilor care atunci când au auzit unde vreau să merg s-au luat cu mâinile de cap. Contrar opiniilor, Albania este o țară foarte sigură. Am fost primit peste tot cu ospitalitatea de care dădeam și noi dovadă odată, am fost întâmpinați ca niște membri ai familiei lor pe care nu i-au văzut de mult, mult timp, nu ne-a furat nimeni, nu am fost fugăriți sau bătuți. Nu a umblat nimeni după noi ca să vadă ce facem, unde mergem și cu cine vorbim.

Vă voi prezenta, în continuare, punctual, informații de care puteți avea nevoie dacă vă veți hotărî, și trebuie să faceți acest lucru, să vizitați frumoasa Albanie. Un circuit care să ofere o privire de ansamblu asupra frumuseților din sudul și centrul Albaniei. Propunere de traseu, așa cum l-am făcut în a doua jumătate a lunii iulie 2021:

  • București-Giurgiu-Ruse-centura de nord a Sofiei–punct trecere frontieră (ptf) Gyushevo-Skopje-Ohrid-ptf Sveti Naum (Ohrid)-Tushemisht (Pogradec)-Pogradec;
  • Pogradec-parcul arheologic Lin-Korçë-Pogradec-Elbasan-Rrogozhinë-Berat;
  • Berat-Fier-Gjirokastër–Sarandë;
  • Sarandë-Gjirokastër-Blue Eye (Syri i Kaltër)-Sarandë;
  • Sarandë-parcul arheologic Butrint-Sarandë;
  • Sarandë-Lukovë-Himarë-Llogara-Vlorë-Fier-Lushnjë-Rrogozhinë-Durres;
  • Durres – parcul arheologic Apollonia-Durres;
  • Durres-Krujë-Durres;
  • Durres-Tirana-Elbasan-ptf Qafë Thanë-Skopje-ptf Gyushevo-centura de nord a Sofiei – Ruse-Giurgiu–București (1.000 km)

M-am cazat astfel: Pogradec-Guest House Pogradec; Berat-Guesthouse BellaVista; Sarandë-Villa Joanna & Mattheo; Durres–Hotel Al-Mar.

  • Nu am înțeles prea multe din limba albaneză, dar ceva mi-a rămas în minte: „ë” se citește „a”, iar „j”-„i”, așa că vom spune Saranda și Kruia. În plus, nu uitați să mulţumiţi pentru tot ce primiți. Un „Falemnderit (mulțumesc) este totdeauna primit cu un zâmbet larg, descrețitor de frunţi.
  • Vignetă Bulgaria pe o lună-30 leva-se poate cumpăra online de pe site-ul Bgtoll  Pentru Macedonia de Nord nu există vignetă. Te costă 5 € în 6 stații de plată. În primele 4 taxa este de un euro fiecare, iar la ultimele două de 50 de cenți fiecare. Taxele se pot plăti și în dinari, dar n-am fost interesat pentru că nu am schimbat bani în moneda macedoneană. Interesant este că la unele staţii un euro este 40 de dinari, iar la altele 60! În Albania nu se plăteşte nici o taxă de drum.
  • Venind din Macedonia de Nord și dorind să ajung în Pogradec am ales să parcurg și partea macedoneană a lacului Ohrid, pe traseul orașul Ohrid-ptf Sveti Naum, lăsând pentru întoarcerea acasă ptf Qafë Thanë – Struga.
  • Rezervările pentru Pogradec, Berat și Durres le-am făcut prin Booking iar în Sarandë am stat la Villa Joanna & Mattheo, casa de oaspeți a bunilor mei prieteni Mila și Ilir Sheho. Și la rezervările făcute prin booking am întâlnit oameni deosebiți, ceea ce mă duce la ideea că peste tot în Albania turistul este tratat ca făcând parte din familie. Foarte impresionat am rămas de modul în care s-a comportat cu noi și familia domnului Gëlim Çulaj, șeful hotelului Al-Mar de lângă Durres.
  • Prețurile la cazări au variat între 15 și 55 €. La Durres parcarea, umbrela și şezlongurile erau incluse în preţul camerei. Pentru cei care nu locuiau în hotel parcarea, umbrela și şezlongul costau 400 lek adică 3,33 € sau 16 lei. Și pentru că am ajuns aici trebuie să vă spun că 1 € se schimbă pentru sume cuprinse între 120 și 123 lek.
  • Prețurile în magazinele alimentare din Albania sunt comparative cu cele de la noi, dar în restaurante și taverne sunt mult mai mici. Astfel, cel mai scump meniu ne-a costat 16 € (80 lei) de persoană în condițiile în care friptura de miel la cuptor trebuia comandată cu 3 ore înainte. Fiind în ultima zi de vacanță în Albania am cerut să mâncăm la ora 5 după-amiaza pentru a putea „stropi” bucatele și cu un pahar de vin bun, albanez. Doar după masă am aflat că bucătăria hotelului Oaz din Golem a fost deschisă mai devreme special pentru noi. Jos pălăria!
  • În Albania, poți mânca doar cu 500 lek (4 €) o ciorbă și un fel 2, iar o mâncare cu fructe de mare este între 750 și 950 lek (6-8 €). Dacă vorbim despre prețuri, la Sarandë accesul pe plaja privată Mango şi parcarea ne-au costat 1000 lek (8,33 €). Intrările la muzee, castele și parcuri arheologice variază între 400 și 1000 lek (3,33 și 8,33 €).
  • Nu cumpărați cadori pentru prieteni din Sarandë. Aici sunt prețurile cele mai mari. Luați-le din Gjirokastër sau din bazarul vechi din Krujë.
  • Albania este scăldată de două mări. În sud, la Sarandë, localitate aflată vizavi de partea de nord a insulei Corfu, este Marea Ionică, unde apa este de un albastru specific, iar plajele sunt, în general, ca în Grecia-cu pietre și mai rar cu nisip fin, iar intrarea în apă este bruscă. Deși nu am văzut arici de mare, este indicat să intrați cu pantofii de baie atât de des întâlniți în Grecia. Într-o zi am prins valuri și când acestea au crescut peste o anumită limită salvamarii i-au obligat pe turiști să iasă din apă. În centrul și în nordul Albaniei este Marea Adriatică. Aici, plajele se întind pe mulți kilometri, nisipul este fin și intrarea în apă se face treptat, pe zeci de metri. Plaja este foarte bună pentru familii. Copiii pot intra liniștiți în apa de doar 10-15 cm adâncime. Deosebită este și îngemănarea dintre munte și mare. Din camera unde am stat la pensiunea prietenilor Mira și Ilir din Sarandë spre vest vedeam Marea Ionică, iar spre est munți înalți de aproape 2.000 m. Poate de aceea nici n-am avut nevoie să pornim aparatul de aer condiționat, cu toate că afară temperatura a fost și de 35ºC.
  • Nu pot încheia aceste rânduri fără să spun câteva vorbe despre drumurile Albaniei. Prin 2013, când veneam pentru prima oară în această frumoasă țară, drumurile erau atât de proaste încât, deși mergeam foarte încet, aveam impresia că mașina mi se va dezmembra. Dar se lucra intens la refacerea lor, iar schimbările aveau să se vadă de la an la an, nu la decenii, ca pe meleagurile noastre. În această vară am parcurs peste 1.500 km prin jumătatea sudică a Albaniei și n-am văzut nici măcar o groapă. În plus, noile autostrăzi, drumurile și centurile orașelor, adeseori tăiate în munte, te lasă cu gura căscată. Proiectul noului port și al construcţiilor turistice care se preconizează să se facă în Durres pare de domeniul SF-ului.
  • Carburantul costă între 1,30 și 1,55 €/l, cu diferențe minime între benzină și motorină, benzina fiind mai scumpă.
  • Cazări pentru buget mic și mediu: 15 – 55 € de cameră; Există însă si multe hoteluri de 4-5 stele, care, pentru prețuri corecte, oferă oaspeților acces la piscine, saune, baruri de plajă etc. Pe faleze, până la ora 22 sau chiar 23 răsună muzica live care crează o atmosferă plăcută, de vacanţă.
  • Meniul la restaurante și taverne: 5 – 16 € de persoană, bere intre 1,5 – 3 €, vin la pahar – 1,3 €;
  • În 13 zile am cheltuit 750 € de persoană.
  • Telefonia mobilă, ca în orice țară care nu este în UE, este scumpă, dar cu 8 € puteți cumpăra o cartelă telefonică locală care vă oferă, pentru 14 zile, 15 GB de internet, convorbiri nelimitate în Albania și 10 minute spre țară, dacă aveți absolută nevoie. Puneți cartela SIM albaneză într-o tabletă sau un alt telefon, apoi asociaţi-o cu telefoanele dumneavoastră. Așa veți avea „internet la purtător” și veți putea folosi GPS-ul. În Albania funcționează aplicația Waze într-o variantă mult redusă față de cea de la noi din țară. Cu toate acestea, dacă ați parcurs o dată un drum, acesta este memorat și vă poate fi oferit și offline, dacă, la întoarcerea acasă, nu mai aveți nimic din cei 15 GB inițiali. Aveți grijă să închideți datele mobile, dar și toate aplicațiile care pot intra chiar și cu datele mobile oprite. La Sarandë am prins (prin căutare manuală) o rețea grecească de telefonie mobilă numită Wind și am putut folosi roamingul UE. Apoi, aceasta nu a mai fost disponibilă, iar anunțul că nu pot folosi decât numere de urgență, m-a liniștit în privința costurilor suplimentare care se pot ridica și la sute de euro.
  • Și cum nu totul poate fi perfect, modul în care se conduce pe șoselele albaneze a rămas mult în urma infrastructurii. Dacă mergeți cu mașina nu vă lăsați păcăliți de drumuri și fiți foarte atenți la trafic. Nu se respectă regulile de circulație. Se circulă după principiul înțelegerii între șoferi. Se observă acest lucru mai ales în sensurile giratorii, la plecările de pe loc și la parcări. Șoferii nu se asigură, privesc doar înainte iar cel care pune primul frână pierde prioritatea! Toate acestea se petrec în ciuda faptului că politia este omniprezentă pe șosele din afara localităților și în orașe. Au radare puse pe trepied, în afara mașinii, la vedere. Se pare că amenzile sunt mari. Aveți grijă să nu fiți sub influenta alcoolului când conduceți. Pedepsele ajung și până la 1-3 luni închisoare. Dacă vă este reținut carnetul puteți reintra în posesia lui doar prin ambasadă. Nu am avut astfel de probleme, am aflat despre ele discutând cu prietenii albanezi, dar e bine să vă feriti și să nu faceți ca un șofer albanez rezident în Elveția, care, la volanul unui Lamborghini, a trecut prin fața radarului cu 250 km la oră. Mașina a fost blocată, iar societatea de la care fusese închiriată a fost invitată să-și ridice mașina din Albania. Nu trebuie să ajungeți în situația aceasta, dar evenimentul ne mai spune ceva: Albania are drumuri pe care această mașină poate atinge 250 km/h!

Vacanță plăcută și drumuri fără evenimente în Albania!

      

               

      

   

     

                

                          

      

Mihai Vasile (Săngealb) – Vacanță de vis în Albania

Notă. A se vedea și cartea autorului Mihai Vasile

Cheile Turzii  (pe o suprafață de cca324 ha, cu lungime de 1.300 m și o înălțime a pereților de până la 200 m) alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), aflată în județul Cluj, la o distanță de 6 km vest de municipiul Turda, de-a lungul văii Hășdate, care, administrativ, aparțin de comuna Mihai Viteazu și oferă un peisaj carstic de o rară sălbăticie: stânci înalte și abrupte, creste ascuțite, turnuri de piatră, vâlcele pietroase, grohotișuri, arcade etc., cu peste 1.000 de specii de plante, animale, fluturi unele reprezentând elemente rare ca usturoiul sălbatic, acvila de stâncă, șogârțul de baltă, tisa, scorușul, garofița albă, fluturașul de stâncă. Cele 4 punți din Cheile Turzii peste Valea Hășdate, numerotate în sensul curgerii apelor văii, sunt următoarele:
– Puntea 1 („Podul Peșterilor”)
– Puntea 2 („Mijlocul Cheii”)
– Puntea 3 („Vizuina spălată”)
– Puntea 4 („Portița Cheilor”).
Traseul potecii turistice (numită și „poteca de jos”):
– dinspre satul Petreștii de Jos până la puntea 1 („Podul Peșterilor”): urmează malul stâng al văii.
– între puntea 1 („Podul Peșterilor”) și puntea 2 („Mijlocul Cheii”): malul drept.
– între puntea 2 („Mijlocul Cheii”) și puntea 3 („Vizuina spălată”): malul stâng.
– între puntea 3 („Vizuina spălată”) și puntea 4 („Portița Cheilor”): malul drept.
– de la puntea 4 („Portița Cheilor”) până la cabană: malul stâng.

Este dificil a se stabili un reper in timp fara criterii obiective certe. Căci în fond cățărarea începe acolo unde pentru înaintare trebuie folosite și mâinile. Dar dacă luăm că repere pitonul și coarda se simplifică ecuația. În 1949, Andrei Moldovan și Kovacs Ferenc au bătut se pare (am învățat să nu fac afirmațîi categorice!) primele pitoane pentru a ajunge în Grotă Sansil, de unde au coborât. Abia în 1961, Gyongyosi Miki cu Rozsnyai Karoly au „scos” traseul până în Creastă Sansil, iar în 1984, tăcutul dar iscoditorul Moravek Laci, împreună cu Dan Moldovan-„Pitonero”, au descoperit și „dat în circulație” interesantă „Varianta cu Tunel” (un tunel de cca 25 m) a Traseului „Grotă Sansil”. Așadar similar cu acțiunea din 1949: alpinism și speologie! Dar fiindcă a venit vorba de speologie, încă dinainte de ’49, unii speologi au făcut de fapt alpinism în Cheile Turzii, cu scopul de a ajunge la grote, de a descoperi altele și a le explora și cerceta. Dau două nume sonore: Rotaridesz Istvan (o grotă din Chei îi poartă numele) și Bagameri Bela– legendarul descoperitor în 7 aprilie 1957 al Peșterii Vântului din Munții Pădurea Craiului și, în 1966, intemeieorul primului club speologic clujean- mereu puternicul CSA-Clubul Speologilor Amatori. (…). De menționat că în 1986 a apărut ghidul „Turism și alpinism în Cheile Turzii” elaborat de …doi bucureșteni: Mihai Vasile (partea de căţărare) și Mircea Barbelian. Cinste lor, rușine nouă, clujenilor!” (Dinu Mititeanu).

Notă. Aromânii, recunoscuți ca minoritate națională română în Albania, ar putea avea un lectorat de limba maternă la Tirana

Nota redacției

 

Articolul precedentZideZi: Manifest pentru binele zilnic al copiilor. O campanie de conștientizare, responsabilizare și acțiune socială a organizației Salvați Copiii România
Articolul următorAnima News (Radio Anima Live) – Vocea păcii în Orientul Mijlociu, partener media al Jurnalului Bucureștiului (corespondență de la Nando Mario Varga – PDG Anima News, Israel – Tel Aviv)
Fizician teoretician și matematiciancian de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română, specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv ai studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Este autor a peste 600 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.000 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.

7 COMENTARII

  1. Comentariu din partea lui Mila & Ilir Shehu (Villa Joanna și Mattheo)
    „Turismul din Albania merită mai mult sprijin din partea noastră, a tuturor angajaților din toate sectoarele turismului, precum cazarea și servicii de tot felul. Cu muncă și sacrificiu putem realiza țara noastră pentru a merge mai departe. Este nevoie de toate eforturile noastre pentru ca toți vizitatorii care vin în Albania se simtă ca la ei acasă. Credem că Guesthouse Villa Joanna & Mattheo își face asta singur. Un „mare mulțumesc” pentru toți prietenii Villei Joanna & Mattheo care ne-au sprijinit în toți acești ani și mai ales în perioada pandemiei. Le dorim sănătate și tot binele prietenilor și oamenilor din întreaga lume! O urare, de asemenea, vouă, lucrătorilor din serviciile turistice albaneze, pentru munca depusă și pentru toate sacrificiile făcute. În continuare vă prezint un articol apărut săptămâna trecută din parte unui prieten român, un adevărat ambasador al promovării Albaniei din Romănia. Mulțumesc Mihai Vasile pentru acest frumos articol. Salutări din inimă, Mila & Ilir Shehu”

  2. […] ca prin minune, ne-am amintit că doi buni prieteni îmi vorbiseră despre „Moară de hârtie–Satul meşteşugurilor” aflat undeva pe deal. Care deal? Nu vedeam nici măcar unul prin apropiere! Norocul a fost că […]

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.