Premieră pentru Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” (SUUMC) – prima intervenție de chirurgie a epilepsiei farmacorezistente de cauză organică (ERT)

La sfârșitul lunii trecute, în Blocul operator al Secției Neurochirurgie a Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” (SUUMC), avea loc prima operație de chirurgia epilepsiei farmacorezistente de cauză organică (ERT), urmare a eforturilor întrunite ale medicilor specialiști neurologi și neurochirurgi pasionați de această patologie. Pacienta, în vârstă de 36 de ani, domiciliată în Maramureș, aflată în evidența și sub supravegherea medicală de specialitate a d-lui dr. Bogdan Florea, medic neurolog din Cluj-Napoca, avea, încă de la varsta de 3 ani, crize epileptice în fiecare zi, crize rezistente la diferite scheme de tratament. Atât crizele convulsive, cât și investigația IRM, efectuată cu protocol de epilepsie, sugerau, ca si cauză determinantă, scleroza hipocampică stângă. Aceasta este o patologie frecvent întâlnită în rândul persoanelor diagnosticate cu epilepsie, reprezentând cea mai comună cauză operabilă.

Intervenția chirurgicală, realizată de Cpt. medic Georgian Ciobotaru, medic specialist Neurochirurgie și Col. medic conf. dr. Dan Corneci, șef Secție ATI, după un protocol stabilit anterior de doamna Dr. Ioana Mîndruță, medic neurolog supraspecializat în chirurgia epilepsiei, a constat în realizarea lobectomiei temporale anterioare și amigdalohipocampectomie stângă, fapt ce a presupus înlăturarea, din creier, prin intermediul unei incizii mici în tâmpla stângă, a unei zone care este responsabilă de producerea crizelor.

Protocolul chirurgical s-a derulat pe parcursul a aproximativ 3 ore, fără probleme pentru echipa medicală. Ulterior, chiar din cursul serii, pacienta a fost transferată în post-operator, unde, sub stricta supraveghere a medicilor curanți, aceasta a fost motivată și încurajată să desfășoare activități curente de tipul să vorbească, să mănânce, să se spele și chiar să se plimbe. Trebuie menționat faptul că, cicatricile intervenției chirurgicale sunt ascunse în păr, nefiind necesară raderea acestuia pentru realizarea operației.

Pacienta a fost externată echilibrată hemodinamic și respirator, fără acuze subiective, cu recomandările ca timp de câteva săptămâni să evite efortul fizic intens și susținut, fără a avea vreo restricție de ordin alimentar. Urmărirea periodică a pacientei, prin intermediul medicului curant neurochirurg (Cpt. medic Georgian Ciobotaru), a demonstrat ca intervenția chirurgicală a fost un real succes, pacienta nemaiavând, până la momentul actual, nicio criză epileptică.

După astfel de intervenții, pacienții revin la control la un interval de timp de 3 și, respectiv, 6 luni, iar apoi, dacă totul decurge bine, aceștia revin în evidența și sub supravegherea medicului epileptolog curant. Pentru a înţelege mai bine impactul acestei patologii la nivel mondial şi naţional, trebuie menţionate următoarele date statistice:

• cca 1% din populația globală (65 de milioane de oameni) suferă de epilepsie iar în  80% din cazuri se înregistrează în țările în curs de dezvoltare.
• cca 5–10% din populația globală va suferi de o criză neprovocată până la vârsta de 80 de ani iar șansele de a trece printr-o a doua criză sunt cuprinse între 40 și 50%.
• criză poate dura între 1 și 5 minute.
• În România sunt circa 400-500.000 de bolnavi, însă doar 200.000 sunt înregistraţi de către CAS şi urmează tratament anti-epileptic.
• Boala cunoaşte un vârf de incidenţă la copii şi tineri (3-18 ani) şi la vârsta a treia.
• Calitatea vieții pacientilor cu ERT este afectată permanent de frecvența și severitatea crizelor, încercările de control medicamentos având numai efecte temporare. În plus, odată cu trecerea timpului, crizele repetate afectează din ce în ce mai mult structura creierului și, implicit, și funcționarea cognitivă, crescând, totodată și riscul tulburărilor psihiatrice asociate (anxietate, depresie). ERT poate duce, în timp, la crize generalizate de tip tonico-clonic, cunoscute a fi un factor de risc major pentru accidentări și moarte subită. Studiile care compară evoluția, pe termen lung, a pacienților cu ERT (terapia de substituție enzimatică), care optează pentru chirurgie, comparativ cu cei care preferă medicația, arată clar că evoluția pacienților chirugicali este net superioară, calitatea vieții acestora fiind mult mai bună. În concluzie, este nevoie de neurologi specializați în chirurgia epilepsiei pentru a stabili cine poate beneficia de o astfel de intervenție a cărei rată de succes este de aprox. 70% (pacientul scapă complet de crize).
• Succesul postoperator depinde de foarte mulți factori, astfel că, pentru a estima corect șansele fiecarui pacient este nevoie de o evaluare prechirurgicala complexă. Specialiștii în domeniu au dezvoltat deja modele predictive care au o acuratețe de peste 80-90% în a stabili șansele de a stopa crizele postoperator, în funcție de cei mai importanți factori predictivi identificați de cercetările realizate până în prezent. Studiile sugerează că, dacă în primul an după chirurgia de lob temporal, pacientul nu are nicio criză sub control medicamentos, șansele de a fi fără crize la doi ani după operație sunt de 87-90%. Dacă postoperator pacientul nu are nicio criză timp de doi ani (sub control medicamentos), șansele de a fi fără crize sunt de 95% la 5 ani.

În acest context, trebuie precizat faptul că, pentru a realiza o astfel de intervenție chirurgicală, atât în sistemul public de sănătate, cât și în cel privat, trebuie să se întrunească un cumul de factori care să concure la succesul tratamentului minim invaziv neurochirurgical. Astfel, prin realizarea acestei premiere în Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” (SUUMC), specialiștii își manifestă întreaga disponibilitate pentru intensificarea colaborării cu alți membri ai echipei medicale multidisciplinare implicate în managementul medical al pacienților diagnosticați cu epilepsie farmacorezistentă de cauză organică, iar noi ne bucurăm că putem asigura toate condițiile necesare derulării, în cele mai bune condiții tehnice și de siguranță, tratamentul chirurgical minim invaziv pentru această patologie.  

Nota redacției

Terapia de substituție enzimatică (ERT) este o abordare terapeutică experimentală foarte promițătoare pentru unele boli genetice. Sa demonstrat că terapia de substituție enzimatică este utilă în MPS (Mucopolysaccharidosis) în reducerea simptomelor non-neurologice și a durerii. Terapia de substituție enzimatică nu „vindecă” boala de bază, dar controlează în cele din urmă simptomele. Această terapie este de obicei utilizată, încă experimental, pentru tratamentul unor patologii aparținând grupului eterogen al bolilor de depozitare lizozomală. ERT este disponibilă în prezent pentru unele boli lizozomale: boala Gaucher, boala Fabry , mucopolizaharidoză tip I și tip VI și glicogenoză tip II. ERT a fost dezvoltată, numai intravenos, ca tratament vital pentru supraviețuire la majoritatea pacienților cu patologii somatice asociate cu tulburări de depozitare a mucopolizaharidelor. Cu toate acestea, aproximativ 66% dintre persoanele cu boală de depozitare a mucopolizaharidelor pot dezvolta și boli neurologice, în aceste cazuri ERT nu este eficientă, pentru că bariera hematoencefalică restricționează sever distribuția enzimelor din circulația periferică către sistemul nervos central. Evoluția recentă a ERT se concentrează pe tratamentul bolilor neurologice sau somatice sau ambelor împreună. Tulburările de stocare lizozomală pot fi împărțite în două grupe: înlocuirea enzimei clasice și  modificarea metodelor de acumulare și producție a materialului care urmează să fie depozitat. O altă subdiviziune poate lua în considerare aspectele tehnologice, de fapt, le avem astăzi disponibile: calea enzimatică de înlocuire directă (predominant) și înlocuirea genelor și transplantul de celule. Cu toate acestea, la stadiul tehnicii, nici o abordare nu pare să ofere avantaje substanțiale față de celelalte. Probabil pentru o lungă perioadă de timp vor trebui să fie utilizate în combinație sau înlocuire între ele.

Articole asociate

Interviu cu Col. Conf. dr. Dan Corneci, șef secție ATI – Anestezie și Terapie Intensivă (Corespondență de la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Carol Davila” din București)

Rezecția a 5 tumori cerebrale într-un singur timp operator la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” din București. Intervenție neurochirurgicală realizată, în premieră, în cadrul unității medicale

Prima prelevare de cord în Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila” și prima prelevare multi-organ şi multi-ţesut, în anul 2022 din România

Notă. Alte articole în Jurnalul Bucureștiului legate de partenerul nostru Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” (SUUMC)

Nota redacției

Celebrul penitenciar parizian „de la Santé” inaugurat cu 155 de ani în urmă (document istoric inedit, cu imagini inedite, în exclusivitate, pentru Jurnalul Bucureștiului). Ultimele două execuții în această închisoare cu o jumătate de secol în urmă în dosarul tentativei de evadare din centrul de detenție de maximă siguranță de la Clairvaux (cu uciderea ostaticilor Guy Girardot – gardian al închisorii și Nicole Comte – infirmieră în aceași închisoare). Claude Buffet și Roger Bontems, „precursori” ai abolirii pedepsei capitale în Franța

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida

CUFR București–Jurnalul Bucureştiului