Remember 15 noiembrie 1987. Cei 35 de ani de la „Revolta anticomunistă” din Brașvov (1987 – 2022). Lansarea romanului grafic interactiv „Momente din istorie. Vol. II. Revolta anticomunistă de la Brașov – 15 noiembrie 1987”, realizat de Mihai I. Grăjdeanu la Muzeul Amintirilor din Comunism-Brașov, cu participarea redacției Jurnalului Bucureștiului

Muzeul Amintirilor din Comunism-Brașov, Fundația Culturală Memoria și Muzeul Ororilor Comunismului în România în parteneriat cu Asociația 15 noiembrie 1987-Brașov, Colegiul Național „Dr. Ioan Meșotă” și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) organizează pe 13 noiembrie 2022, începând cu ora 15h00 la Muzeul Amintirilor din Comunism-Brașov (Bulevardul Eroilor nr.19, Brașov). Lansarea romanului grafic interactiv „Momente din istorie. Vol. II. Revolta anticomunistă de la Brașov. 15 noiembrie 1987”, realizat de Mihai I. Grăjdeanu.

Notă. Revolta de la Brașov din anul 1987 a fost o acțiune de protest împotriva politicilor economice și sociale impuse în RS România de dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu. Semințele RR89 (Revoluției Române din 1989) au fost plantate încă spre sfârșitul anului 1986, pe măsură ce muncitorii români au început să se mobilizeze împotriva politicilor economice ale liderului comunist Nicolae Ceaușescu. Conflicte de muncă spontane, dar limitate ca intensitate, au avut loc în centre industriale majore precum Cluj-Napoca (noiembrie 1986) și platforma Nicolina din Iași (februarie 1987), culminând printr-o grevă masivă în Brașov. Măsurile draconice luate de Ceaușescu implicau reducerea consumului energetic și alimentar, precum și scăderea veniturilor lucrătorilor, conducând spre ceea ce politologul Vladimir Tismăneanu numea „nemulțumire generalizată” și făcând ca România să devină „cea mai vulnerabilă țară din Blocul Estic la o revoluție”. Deși România va fi ultima țară din Europa de Est care se va scutura de regimul comunist, prin RR89 (Revoluția din 1989), aceasta a avut drept una din cauze volatilitatea socială și economică a țării de la sfârșitul anilor 1980. Revolta de la Brașov reflectă această instabilitate; mai mult, a fost una din primele revolte pe scară largă împotriva regimului ceaușist.

Localizat în partea sud-estică a Transilvaniei, Brașovul era unul din cele mai dezvoltate centre industriale urbane, cu mai mult de 61% din forța de muncă angajată în industrie. O clasă muncitoare bine pregătită se formează în perioada anilor 1960 prin strămutarea forțată de către guvernul comunist a mii de țărani moldoveni pentru operarea fabricilor brașovene. În anii următori Brașovul devine unul din cele mai puternice centre muncitorești din țară, aici dezvoltându-se platforme industriale mamut precum Rulmentul Brașov, IAR Ghimbav, Tractorul Brașov sau Steagul Roșu. Muncitorii din aceste uzine au fost relativ privilegiați în perioada industrializării forțate începute sub Ceaușescu; ei beneficiau de servicii sigure, locuințe asigurate de întreprinderile la care lucrau, încadrarea în muncă a soțiilor și venituri ceva mai mari decât în alte părți din țară. Prin urmare, declinul industrial din România și restul Europei de Est de la mijlocul anilor 1980, marcat de scăderi de venituri și disponibilizări, a lovit Brașovul și lucrătorii acestuia în mod special.

Mobilitatea urbană în ZMBv (Zona Metropolitană Brașov) – probleme și identificarea de soluții (Conf. dr. ing. Stelian Țârulescu – Universitatea „Transilvania” Brașov). Lista zonelor metropolitane românești (peste 100.000 de locuitori) și franceze (peste 500.000 de locuitori)

În 1982, Nicolae Ceaușescu inițiază un plan de reducere a datoriilor externe ale României. O parte din banii care până atunci erau destinați producerii și distribuirii de produse alimentare a fost redirecționată pentru plata datoriilor pe care țara le avea către creditorii externi, în special către Occident. Acest lucru a condus în scurt timp la colapsul total al pieței produselor de larg consum din România, și implicit din Brașov. În această situație, statul a raționalizat alimentele și bunurile de consum, conducând la cozi lungi pentru produsele de bază. În acest mediu de prăbușire economică și de împuținare dramatică a alimentelor a izbucnit revolta de la Brașov, în data de 15 noiembrie 1987.

Volumul a apărut la Editura Fundației Culturală Memoria și prezintă publicului, în bandă desenată, momentele importante ale revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din 1987. La eveniment vor fi prezenți participanți la revolta anticomunistă din 15 noiembrie 1987. Alături de aceștia vor lua cuvântul: Mihai I. Grăjdeanu-autorul volumului de bandă desenată:
Alina Beteringhe și Ioana Bejan-Muzeul Amintirilor din Comunism
Cosmin Budeancă–redactor-șef Revista Memoria– revista gândirii arestate
Alexandru Groza-manager interimar Muzeul Ororilor Comunismului
Camil Ionescu – profesor la  Colegiul Național „Dr. Ioan Meșotă”

Cu această ocazie va fi prezentat în avanpremieră nr. 121 (4/2022) din Memoria– revista gândirii arestate (în care cei interesați pot găsi un interviu realizat de 4 elevi de la Colegiul Național „Dr. Ioan Meșotă” cu 5 participanți la revolta din 1987. Evenimentul se va desfășura la Muzeul Amintirilor din Comunism-Brașov, unde se află până la 30 noiembrie 2022 și o expoziţie temporară de benzi desenate semnate de Mihai I. Grăjdeanu (și BD Historia) dedicată aniversării a 35 de ani de la evenimentele din 15 Noiembrie 1987.

Articole asociate

3R (Remember Revoluția Română): Prima revoltă anticomunistă din Brașov, 15 Noiembrie 1987. Încă o zi „uitată”!

1989 – 2019. În memoriam Jean-Louis Calderon (1958-1989). Enigma enigmei morții lui Jean-Louis Calderon la București, contactul meu de la Ambasada Franceză (Corespondență de la prof. dr. Thomas CSINTA)

In memoriam Romulus Cristea & Jean – Louis Calderon: Ziua de 21 decembrie marchează RR (Revoluția Română) din 1989 (în parteneriat cu săptămânalul „Patria Română”)

Nota redacției

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului