1.jpg)
Nota redacției. Articolul 10 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (UE) prevede că, în definirea și punerea în aplicare a politicilor sale, trebuie să combată discriminarea pe motive de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale a UE interzice discriminarea de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală. Printre măsurile luate de UE în domeniul rasismului și al xenofobiei se numără:
- o decizie-cadru privind combaterea rasismului și a xenofobiei, care vizează, prin intermediul dreptului penal, instigarea publică la violență sau ură rasială, precum și motivațiile rasiale;
- o directivă privind drepturile victimelor, care stabilește standarde minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității, acordând o atenție deosebită victimelor afectate de o infracțiune din cauza prejudecăților sau din motive de discriminare
- o directivă privind egalitatea rasială, care interzice discriminarea pe motiv de origine rasială sau etnică
- o directivă privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă, care interzice discriminarea la locul de muncă, de exemplu, pe considerente de religie
- acte legislative care interzic discriminarea la controalele la frontiere
- un act legislativ privind serviciile mass-media audiovizuale, care interzice instigarea la ură în serviciile mass-media audiovizuale și promovarea discriminării în publicitate
Este disponibilă finanțarea prin programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (2021-2027) pentru proiecte care promovează aplicarea eficace a principiilor de nediscriminare pe motiv de origine rasială sau etnică.
În cursul acestei săptămâni, începând cu ziua de astăzi 21 martie 2025, întreaga lume marchează Solidaritatea cu popoarele care luptă împotriva Rasismului și Discriminării Rasiale, un moment esențial de reflecție asupra inegalităților persistente și a urii care, din păcate, continuă să afecteze comunități întregi. Această săptămână este un apel global la conștientizare, educație și acțiune împotriva tuturor formelor de rasism și discriminare. La originea săptămânii de solidaritate stau evenimentele tragice din 21 martie 1960, când poliția sud-africană a deschis focul asupra unui grup de protestatari pașnici care se opuneau legilor de segregare rasială (apartheid), în orașul Sharpeville, ocazie cu care 91 de persoane au fost ucise și 238 rănite. În memoria acelor victime, Organizația Națiunilor Unite a declarat ziua de 21 martie drept Ziua Internațională pentru Eliminarea Discriminării Rasiale (care comemorează victimele masacrului de la Sharpeville din 21 martie 1960) și a stabilit această săptămână de acțiune pentru a reaminti că rasismul nu are loc într-o societate echitabilă.
Discriminarea rasială nu numai că le cauzează prejudicii profunde victimelor, la nivel individual, dar subminează însăși structura societăților pașnice și democratice. Sunt necesare eforturi susținute pentru respectarea drepturilor electorale, sporirea diversității în reprezentarea politică și combaterea discursurilor de incitare la ură pe durata campaniilor electorale. Astăzi, chiar dacă regimurile oficiale de apartheid au fost desființate, discriminarea rasială rămâne o realitate dureroasă în multe părți ale lumii. Extremismul, naționalismul agresiv și violența motivată de ură se răspândesc din ce în ce mai mult, atât în viața reală, cât și în mediul online.
Departe de a fi o problemă a trecutului, rasismul și discriminarea rasială au luat forme noi, mult mai subtile și mai perfide. Discursurile instigatoare la ură se propagă pe rețelele sociale, iar grupările extremiste își recrutează membrii prin intermediul internetului. Stereotipurile, excluderea socială și accesul inegal la resurse sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă minoritățile în multe țări. Mai mult, vedem cum politicieni populiști și lideri autoritari utilizează retorici rasiste pentru a-și mobiliza electoratul, promovând politici care discriminează imigranții, refugiații și minoritățile etnice. Rasismul instituționalizat persistă în multe sisteme judiciare, educaționale și economice, afectând grav perspectivele de viitor ale multor comunități marginalizate.
În Europa, grupările de extremă dreapta au devenit din ce în ce mai vocale, iar miliardarul Elon Musk a încurajat mișcările politice, politicile şi administrațiile de dreapta în mai multe țări. Xenofobia este în creștere. În Statele Unite, mișcările pentru drepturile civile continuă să lupte împotriva brutalității polițienești și a discriminării sistemice. În Asia și Africa, comunități întregi sunt supuse segregării și violenței din motive etnice sau religioase.
Mediul digital, deși este un instrument puternic pentru promovarea dreptății sociale, a devenit un teren fertil pentru propagarea urii. Platformele sociale sunt invadate de mesaje rasiste, dezinformare și teorii ale conspirației, care alimentează ura și polarizarea. Algoritmii rețelelor de socializare cu ale lor „bule informaționale”, expun utilizatorii doar la conținut care le întărește prejudecățile, fără a fi provocați să își reevalueze convingerile. Astfel, tinerii, în special, devin vulnerabili la ideologiile extremiste. Fără anumite măsuri de educație și prevenție, aceștia pot fi influențați de propagandă rasistă și pot ajunge să adopte mentalități discriminatorii. Rasismul este un subiect sensibil, cu o istorie marcată de tragedii; genocid, Holocaust, apartheid și multe altele. Tocmai pentru că este dificil de abordat și provoacă disconfort, discuțiile despre el pot fi provocatoare. Cu toate acestea, este esențial să cunoaștem și să înțelegem această lecție de istorie pentru a învăța din greșelile trecutului și a preveni repetarea lor.
Ce putem face noi? Lupta împotriva rasismului nu poate fi câștigată doar prin declarații politice sau prin inițiative guvernamentale. Este nevoie de implicare activă din partea noastră, a tuturor. Combaterea discursurilor rasiste–fiecare dintre noi trebuie să fie atent la propriul comportament și la al celor din jur. Să nu încurajăm remarcile rasiste, stereotipurile și discriminarea, chiar dacă sunt „spuse în glumă” sau „la mișto”. Educația joacă un rol esențial–trebuie să promovăm programe școlare care includ istoria reală a rasismului și a luptei pentru egalitate. Reglementarea mediului online–guvernele și platformele sociale trebuie să ia măsuri mai ferme împotriva conținutului care promovează rasismul, ura și discriminarea. Angajamentul comunității–organizațiile societății civile, precum OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Consiliului Economic și Social al Națiunilor Unite), trebuie să continue monitorizarea și denunțarea cazurilor de rasism, oferind sprijin victimelor. Promovarea diversității–în companii, în școli, în instituții publice, este esențial să existe politici de incluziune, pentru a asigura oportunități egale pentru toți.
Nu trebuie evitat subiectul rasismului în relația cu copiii, este esențial să inițiem discuții deschise și adaptate vârstei lor, să recunoaștem și să valorificăm diferențele dintre oameni. Copiii vor începe să remarce și să evidențieze aceste diferențele în jurul lor, este important să fim deschiși la întrebările lor, să folosim conceptul de corectitudine pentru a explica nedreptatea rasismului și să le oferim exemple pozitive de diversitate prin intermediul cărților, jocurilor și emisiunilor. De asemenea, trebuie să îi încurajăm să vorbească atunci când observă nedreptăți și să le oferim sprijin emoțional, asigurându-ne că înțeleg că pot contribui la crearea unei societăți mai echitabile. Săptămâna Solidarității cu Popoarele care Luptă împotriva Rasismului și Discriminării Rasiale ne reamintește că dreptatea și egalitatea nu sunt garantate, ci trebuie apărate continuu. Deși s-au făcut progrese semnificative, mai este un drum lung de parcurs până la o lume în care nimeni să nu fie discriminat din cauza culorii pielii, a originii etnice sau a religiei. Solidaritatea este cheia unui viitor fără discriminare. Este responsabilitatea fiecăruia dintre noi, să combatem rasismul și discriminarea, să ne informăm, să ne educăm, să luăm atitudine și să fim parte a schimbării. Prin acțiuni concrete, prin solidaritate și prin vocea colectivă a celor care încă mai cred în egalitate, putem construi o societate mai dreaptă, mai incluzivă și mai unită.
Week of Solidarity with People Fighting Racism and Racial Discrimination
Corespondență de la Amiral Lord Sir Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite
Notă. Cea mai spectaculoasă evadare din România comunistă, subiectul documentarului „Fără 6 mile” difuzat de TVR-partener cultural-educațional al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională și științifică franco –română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)
În 1985, la Constanța, a avut loc cea mai spectaculoasă încercare de evadare de sub regimul Ceaușescu, când un comandant de navă, un actor și un timonier au hotărât să riște totul pentru libertate. Să încerci să fugi cu un vapor dintr-o țară comunistă părea de-a dreptul o nebunie iar planificarea evadării din România însemna, în primul rând, păstrarea secretului, într-un loc unde se spunea adesea că „și pereții au urechi”. Filmul a fost realizat cu o adevărată desfăşurare de forţe, cele mai importante momente fiind dramatizate pentru a sublinia atmosfera acelor ani, precum şi emoţia trăită de cei trei protagonişti. Director de imagine Mihai Pătraşcu, Montaj Ionuţ Andrei, Realizator Alina Amza, Producător Răzvan Butaru
Notă. OADO (Consiliul Economic și Social al Națiunilor Unite) este acreditată pentru a va fi prezentă la Alegerile prezidențșiale din 2025 în calitate de observator intern.
Thomas Csinta, redactor șef al Jurnalului Bucureștiului, atașat de presă al (OADO-Consiliul Economic și Social al Națiunilor Unite), la Curțile cu Jurați ale Tribunalului Judiciar Paris, Cavaler al Ordinului Crucea de Aur a Drepturilor Omului (Națiunile Unite)
Notă. Articolele Lord Sir prof. univ. dr. președinte-fondator OADO Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO)
Articole asociate
Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului
[…] „Săptămâna solidarității” cu popoarele care luptă împotriva Rasismului și Discriminării… […]
[…] „Săptămâna solidarității” cu popoarele care luptă împotriva Rasismului și Discriminării… […]