Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events. The principles that will be at the basis of this publication are: a) Democracy cannot exist without opposition, b) Elected representatives are our representatives and not our masters, c) Criticism fosters progress, d) Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.
Transformarea digitală dintr-o perspectivă agroecologică a fost un subiect cheie al panelului „Agricultură și Turism” din cadrul conferinței InnopRo 2024, care a avut loc la sfârșitul lunii octombrie la Ploiești, organizat de Universitatea Spiru Haret, în cadrul proiectului Wallachia eHUB, cu sprijinul Consorțiului cluster Wallachia eHub și al Asociației Clusterelor din România-Clustero.
Evenimentul a abordat teme privind digitalizarea sistemelor energetice și tehnologiile verzi, agricultura digitală, dezvoltarea durabilă a comunităților rurale, producția sustenabilă și economiile circulare aplicate în comunitățile inteligente–atât urbane, cât și rurale. Fiecare sesiune a adus noi perspective asupra modului în care digitalizarea poate transforma aceste domenii, susținând în același timp tranziția verde la nivel regional și național. O temă proeminentă a fost necesitatea creării de sinergii între centrele centrale europene Smart Agri și centrele de tip EDIH (Centrele Europene de Inovare Digitală) precum WeH. A fost evidențiată importanța colaborării între diverse proiecte, apreciindu-se contribuția comună a USH și Inter-Bio în dezvoltarea unor inițiative precum „Coridorul Verde și Digital Dunărean”.
Un alt subiect important a fost dedicat aplicării unor tehnologii precum AI, big data, cibernetică și blockchain în domeniul sistemelor alimentare bazate pe principiile agroecologice. Un mesaj semnificativ privind integrarea agroecologiei cu turismul prin platforme digitale a fost prezentat de un start-up inovator, beneficiar al centrului. Aceste probleme au fost, de asemenea, discutate la cea de-a doua conferință internațională Agroecology-Transect de la Sevilla (5-7 octombrie 2024), unde s-au prezentat efectele intervențiilor agroecologice asupra biodiversității și climei, rolul mișcărilor sociale, impactul PAC (Politica Agrocolă Comună) asupra agroecologiei și rezultate din teste pilot și sondaje privind succesul și eșecurile sistemelor dinamice agroecologice. Discuțiile au inclus și monitorizarea biodiversității prin citizen-science și scenarii alternative pentru viitorul PAC, oferind o privire de ansamblu asupra provocărilor și oportunităților în contextul actual de politici și condiții socio-economice.
„În cadrul ambelor evenimente, am pledat pentru legătura esențială dintre agricultura ecologică și agroecologie, care au principii comune. Mișcarea ecologică este văzută ca parte integrantă a mișcării și științei agroecologice. Am subliniat că digitalizarea nu ar trebui să fie concepută doar ca o soluție tehnologică la modelul actual de agricultură intensivă, menită să atenueze unele dintre impacturile sale distructive, sporind în același timp controlul corporativ pe lanțul alimentar și diminuând și mai mult puterea fermierilor locali pe lanțuri valorice scurte. Susținem că principiile și considerațiile agroecologice sunt esențiale ca obiective strategice pentru transformare în contextul agroecologiei, pentru a consolida valorile și practicile sale de bază. Fără o abordare agroecologică a transformării digitale, nu putem vorbi de o tranziție digitală sustenabilă. Acest risc este real”, a declarat Conf. dr. Costin Lianu, președinte Inter-Bio, director general USH Pro Business prorector al Universității Spiru Haret, coordonator al proiectelor Agroecology-Transect și Wallachia eHUB.
Notă. Universitatea Spiru Haret și Inter-Bio desfășoară în prezent mai multe proiecte cu finanțare europeană în programele Horizon Europe, Digital European Program și COSME (Europe’s programme for small and medium-sized enterprises) dedicate fermierilor și procesatorilor în regim ecologic și agro-ecologic (OrganicTarget4Eu, Agroecology-Transect, WeH si Prosme-EEN) fiind printre cele mai dedicate centre academice și de cercetare din țară în acest domeniu.
Articole asociate
Notă. Alte articole despreUSH Pro Business în Jurnalul Bucureștiului
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
[…] Transformarea digitală dintr-o perspectivă agroecologică – Riscurile digitalizării având … […]