

Trăim timpuri homerice, fraților! Armata ucraineană a atacat Rusia și nu dă semne că se oprește, că a fost doar o expediție de diversiune. De la Hitler încoace, nimeni nu a mai avut curajul să atace Rusia pe propriul teritoriu. Și nu oriunde. În regiunea Kursk, unde a avut loc marea bătălie de blindate a istoriei moderne. Și nu oricând, ci chiar în perioada în care s-a derulat bătălia de la Kursk din perioada 5 iulie–23 august 1943. Cu ajutor aerian american, Stalin l-a învins atunci pe Hitler la Kursk, dar Putin ce va face? Nu cumva Kursk este un blestem pentru el? Îl bântuie morții de pe submarinul „Kursk” (949A Antey un tip de submarin cu propulsie nucleară, purtător de rachete de croazieră, inclus în marina sovietică în anul 1995 și s-a aflat în componența Flotei de Nord a Rusiei), pe care a refuzat să-i salveze? Sau haholii vor îngropa orgoliul rusesc tot la Kursk?
Nu știu cum se va sfârși, dar ucrainenii au plecat cu tancuri germane, cu rachete britanice și cu tehnică americană de bruiaj în regiunea Kursk. Ce urmăresc? Vor o poziție avantajoasă pentru negocierile ce vor veni, la comanda Occidentului, cum pretinde Putin? O diversiune pentru ca Putin să-și redistribuie forțele de pe frontul din Ucraina? O probă de forță, prin care vrea să demonstreze Occidentului că Rusia este vulnerabilă și că poate fi învinsă chiar la ea acasă? Sau America vrea să arate că poate susține două-trei fronturi simultan, conform doctrinei militare americane, chiar dacă trebuie să apere și „Praștia lui David”, și Taiwanul?…
Cea mai bună apărare este atacul (ofensiva). Cât personal are însă Ucraina ca să reziste în acest atac? Câtă logistică poate înșira Kievul prin Kursk? Vor putea ucrainenii să se retragă pe unde au venit? Greu de răspuns…Putin nu mai pricepe nimic. A intrat în panică și se vede asta din deciziile luate la foc continuu. (A apărut varianta botoxată). Dovadă că s-a lamentat la Consiliul de Securitate că armata ucraineană este o forță teroristă.
Ce ție nu-ți place altuia nu face!…Vreo 50 de ceceni din armata lui Ramzan Ahmatovici Kadîrov s-au predat în fața armatei ucrainene și nu au tras niciun cartuș. Când i-au întrebat de ce nu au apărat granița Rusiei, ei au zis că nu i-au văzut pe ucraineni, că erau prea departe. Generalul maior Antî Alaudinov, comandantul forțelor speciale cecene „Ahmat” (numele echipei de fotbal din Groznîi este același), spune că informația este un fals. „Niciun soldat cecen nu s-a predat… Băieții mei au distrus astăzi 12 blindate străine”, a spus generalul Apti Alaudinov (dictatorul cecen) Așa o fi, dar ceilalți ceceni (urmașii generalului Dudaev și dușmanii de moarte ai lui Kadîrov luptă alături de ucraineni contra Rusiei) au războiul lor cu Rusia.
Între timp, militarii ucraineni, rămași în tranșee, nu pricep nimic nici ei pentru că rușii se pregătesc să cucerească… Niu-York-ul și ei nu au cu ce să se apere. Da, Niu-York-ul, un orășel din Donețk. Păi numai americanii să aibă New-York-ul lor?…
Aici a ajuns disperarea ucrainenilor, să meargă orbește spre moarte. Sau poate că nu… În orice caz, este o probă de curaj nebun, chiar dacă pare o aventură sinucigașă. La această incursiune, participă și Getica, o formațiune de luptători din România…
A se vedea și alte articole ale autorului


Notă. Alte articole ale ziaristului și scriitorului Viorel Patrichi în Jurnalul Bucureștiului
Articole asociate
Promovarea online a instituțiilor, jurnalelor și articolelor academice
Lucrări intelligence
Conflictul israelo-palestinian: istoric – cauze – efecte
„Puterea de la Puterea informațiilor la Puterea în Intelligence”(Tiberiu Tănase-coordonator, autori Ovidiu Boureanu și Petru Ștețcu, Editura Concordia, Arad, 2024)
Recenzie. Noua carte apărută la editura Concordia reprezintă un amplu proiect documentar și documentat asupa unui subiect prezent în viață, în societate și istoria umanității și anume „Puterea” privită din mai multe puncte de vedere. Aceasta se bazează pe o amplă documentare și bibliografie privind puterea–pornind de la termenul, concept semnificații și domenii în care este prezentă dar și modalitați de raportate privind importanța acesteia în diverse domenii și situații. Pe parcursul celor XV capitole autorii de prezintă multe și intresante noutăți privind termenul și conceptul de putere pornind de la Introducere (p. 13), la definiții–care încep cu clasica întrebare „Ce este puterea?” cu raspuns pornind de la Dex la conceptul puterii, fețele puterii, dar și la puterea ca decizie sau puterea ca preluare a controlului.
Sunt prezentate și fețele puterii, care sunt sunt autoritatea și legitimitatea. Foarte interesanta lucrare debutează cu un prim capitol unde în Secțiunea a 3-a avem informații documentate despre „Putere” versus „Autoritate”, „Ce este puterea?”„Care este autoritatea?” Dar și diferența dintre putere și autoritate. De menționat tot aici în Secțiunea a 4-a se fac referirila la Dominație versus Autoritate iar în Secțiunea a 5-a unde sunt prezentate Puterea, politica și statul. Sunt importante raspunsurile la întrebarile cum ar fi Ce este puterea politica?.De mare interes este și Secțiunea a 9-a, al aceluiaș prim capitol care tratează Analiza Puterii și se referă la Analiza SWOT (slăbiciuni, oportunități și amenințări). Urmează un important capitol și anume cel referitor la Puterea Mondială ce conține referiri puterea mondială și scopul acesteia, Guvernul Mondial,Organizarea Piramidei Puterii la p.81.
Întalnim și alte capitole foarte importante cum este cel referitoar la „Puterea informației” (p. 129), și în mod deosebit la conceptul de informație, dar și considerații despre puterea informației, precum și despre puterea informației într-o societate liberă. Importante sunt referințele la „Puterea militară” (p. 255) în ceea ce privește evoluţia marilor puteri. Astfel, Secțiunea a 2-a tratează un aspect absolut de interes pentru puerea statelor și anume despre țările cu cele mai mari armate din lume și despre cele mai mari puteri militare din lume. Important este și capitolul ce prezintă „Puterea Economică” (p. 279) cu referiri la „Puterea pieței” legate de noțiunile „Ce este puterea de piață?” Înțelegerea puterii pieței cu exemplu de putere de piață și structurile de putere ale piețelor până la prezentarea conceptele de putere și emergență.
De subiniat capitolele ce urmează despre „Puterea politică” (p. 307) pornind de la definiția puterii politice. Ce este politica și cum funcționează? Conceptul de putere politică puterea alienată și conținut și trăsături ale puterii politice și Autoritatea și Legimitatea politică. Cel de–al X–lea Capitol se referă la „Puterea Mass-Media” pornind de la definirea presei, evoluția presei în decursul timpului., funcțiile presei. Presa, a patra putere în stat, „Comunicarea politică”, și când puterea ascultă de presă, dar și despre libertatea presei. Acest capitolul este urmat de alte capitole de mare interes și anume „Puterea organizației” și foarte important „Puterea intelligence”-ului. Aici se fac referiri la „Ce este Intelligence?” Dar și la Puterea în intuiție și decizie în activitatea de intelligence.
Trebuie menționat că importanţa activităţii intelligence pentru orice stat-naţiune este în mod direct legată de ameninţările şi vulnerabilităţile la nivel local, regional şi global, de rolul aspectelor politico-militare şi economice pe scena internaţională, precum şi de atitudinile liderilor faţă de structurile de intelligence şi securitate naţională. Unele din cele mai importante aspecte şi tendinţe care vor caracteriza şi influenţa mediul şi organismele de intelligence ale statelor-naţiune în secolul XXI ar putea fi „Forța cunoaşterii”, prioritară, dar și esentială și se va baza pe informații. În prezent cunoaşterea are valoare, iar intelligence adică informația strategică este putere. Cunoaştere fără intelligence nu poate exista, la fel cum un intelligence calitativ nu poate să se manifeste fără cunoaştere. Deoarece cunoaşterea este astăzi cel mai important şi util element al competitivităţii la nivel global şi devine cea mai importantă resursă a unei naţiuni, am putea afirma că se naşte o nouă componentă, anume „intelligence-ul cunoaşterii”, care devine astfel elementul complementar al domeniului intelligence-ului și esențial puterii. Deci, putem afirma că „Puterea” se mută acum dinspre state-naţiune, spre state-piaţă şi mai nou spre state-reţea. Adică dinspre state spre grupuri unite în reţele, dinspre legile fizicii şi puterea fizică spre legile cibernetice şi puterea creierului („brain power”), iar paradigma „cine are informaţia deţine puterea”
Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…