Ziaristul Viorel Patrichi „Românii din Ucraina au dreptul să studieze în limba maternă, dar pe banii lor…”

Pentru cei care s-au supărat pe mine că aș avea eu ceva cu poporul frate ucrainean, traduc mai jos Articolul 11 din legea adoptată pe 13 decembrie 2022 de Rada Supremă de la Kiev („Verhovna Rada Ukrainî”, numele Parlamentuluiunicameral al Ucrainei, compus din 450 de deputați, numiți „deputați ai poporului”, în ucraineană „народний депутат”, având ca pe  Volodymyr Groysman, din 27 noiembrie 2014).  Acolo scrie clar: „Minoritățile naționale pot studia în limba maternă, dar pe banii lor sau pe banii fundațiilor sau societăților care oferă fonduri”. Sigur că România ar trebui să investească în educarea copiilor de români din teritoriile invadate, să construiască școli și universități-un vis! Nu va face nimeni de la București un asemenea gest. Eventual, va simula și va fugi cu banii, ca marele Chiloțel cu fondurile pentru Basarabia…

Articolul 11. Dreptul la educație

1. Particularitățile utilizării limbilor minorităților naționale (comunităților) înprocesul de învățământ sunt stabilite prin Legea „Cu privire la educație” din Ucraina și prin legi speciale în domeniul specificat.
2. Statul promovează formarea şi perfecţionarea calificărilor în domeniul pedagogiei şi științelor, pentru lucrători în cercetarea științifică și pentru pedagogi în limbile minorităților naționale (ale comunităților).
3. Instituțiile de învățământ private, care oferă învățământ general complet în ce privește studiile medii pe cheltuiala persoanelor fizice și/sau juridice, în special fondate de societăți culturale naționale și de reprezentanți ai minorităților naționale (ai comunităților), au dreptul să-și aleagă liber limba procesului de învățământ (cu excepția instituțiilor de învățământ care primesc fonduri publice) și sunt obligaţi să se asigure că studenţii stăpânesc limba de stat în conformitate cu standardele de stat.

Dar am și eu o întrebare pentru frații haholi: România i-a pus la plată pentru școlile ucrainene din țara noastră? Nu. Este normal ca statul să asigure educația în limba maternă fiindcă și minoritarii plătesc impozite către statul român. Așa am procedat și cu ungurii, și cu țiganii…Dar să admitem că statul român sau niște oameni de afaceri mai cu dare de mână ar investi în învățământul românesc de toate gradele din teritoriile invadate de Stalin și atribuite Ucrainei. Autoritățile de l Kiev și de la Cernăuți și-ar însuși banii pur și simplu, cum au făcut și cu bisericile construite de România după 1990 și atribuite Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Este cât se poate de limpede: România trebuie să denunțe „Tratatul de prietenie și bună vecinătate” cu Ucraina pentru încălcarea Articolului 13.

Rada Supremă de la Kiev a adoptat legea privind interzicerea utilizării atributelor ruseşti de război, a literelor Z și V

Nota Redacției. Legea învăţământului din Ucraina. „Articolul 7. Limba educației.

Procesul de învățământ se desfășoară în limba de stat. Statul garantează fiecărui cetățean al Ucrainei dreptul la obținerea educației la toate nivelurile (preșcolar, mediu general, profesional (tehnico–profesional), de specialitate, preuniversitar și universitar), precum și a educației extrașcolare și postuniversitare în instituțiile de stat și comunitare. Persoanelor aparținând minorităților naționale din Ucraina li se asigură dreptul la educație în instituțiile comunitare pentru obținerea învățământului primar în limba minoritățiiâ naționale respective, în paralel cu limba de stat.

Acest drept se realizează prin deschiderea unor clase (grupe) cu limba de predare a minorității respective, înființate conform legislației în vigoare, care însă nu se va extinde asupra claselor (grupelor) cu predarea în limba ucraineană. Persoanelor aparținând popoarelor autohtone din Ucraina li se garantează dreptul de a studia în instituțiile preșcolare și medii de cultură generală comunitare, în paralel cu limba de stat, în limba poporului autohton. Acest drept se realizează prin înființarea unor clase (grupe) cu limba de predare a respectivului poporului autohton din Ucraina în paralel cu limba de stat, înființate conform legislației în vigoare și nu se extinde asupra claselor (grupelor) cu limba ucraineană de predare.

Persoanelor aparținând popoarelor autohtone, minorităților naționale din Ucraina li se garantează dreptul la studierea limbii poporului autohton sau a minorității naționale respective în școlile de cultură generală comunitare sau în cadrul asociațiilor culturale naționale. Surdomuților li se asigură dreptul la însușirea limbii mimico–gestuale, precum și la însușirea limbii ucrainene mimico–gestuale. Instituțiile de învățământ asigură studierea obligatorie a limbii de stat, inclusiv în instituțiile profesionale (tehnico–profesionale), de specialitate și în cele de învățământ superior, care ar permite desfășurarea activității profesionale în meseria aleasă folosind limba de stat. Persoanelor aparținând popoarelor autohtone, minorităților naționale, străinilor și apatrizilor li se creează condițiile necesare pentru studierea limbii de stat.

Statul susține studierea limbilor de circulație internațională, în special a limbii engleze, în instituțiile de învățământ de stat și comunitare. În instituțiile de învățământ, conform programei școlare, pot fi predate una sau mai multe discipline în două sau mai multe limbi–în limba de stat, limba engleză, alte limbi oficiale al Uniunii Europene. La dorința celor care studiază în instituțiile de învățământ profesional și superior se vor asigura condițiile necesare pentru studierea de către aceștia a limbii poporului autohton, a minorității naționale ca disciplină aparte. Statul susține înființarea și funcționarea instituțiilor de învățământ în afara țării, cu limba de predare ucraineană sau pentru predarea limbii ucrainene. Specificul folosirii limbilor la diferite niveluri de învățământ se va stabili prin legi speciale” (Traducere neoficială de Vlad Cubreacov)

Articole asociate

„Kramer contra Kramer” într-o confruntare de tip „Război și Pace” în lugubrul game „În slujba poporului” de tipul „Jocul ielelor”, componentele funeste ale unui digraf într-un sistem complex, într-o probematică (inter – pluri și transdisciplinară) aflată în „Agonie și Extaz” cu actul final „Dulce ca mierea este glonțul patriei”

Ziaristul Viorel Patrichi: „Trăi-v-ar Putin! Trebuie să naționalizăm Petrom și BCR…”

Ziaristul Viorel Patrichi: „Trebuie decretată unirea Basarabiei cu România”

Notă. Alte articole ale autorului Viorel Patrichi  în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului