Ziaristul, scriitorul și fotograful Viorel Patrichi: „Unioniștii au învins în Basarabia – Jos clopu, Maia Sandu!” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)
Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.
The principles that will be at the basis of this publication are:
– Democracy cannot exist without opposition
–Elected representatives are our representatives and not our masters
– Criticism fosters progress
–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.
Prezența la urne a fost de 1.608.518 alegători, adică 52.21% din numărul cetățenilor cu drept de vot. Femeile au dominat: 54.33% (873.904). Unii bărbați au avut și altceva de făcut duminică: 45.67% (734614). De exemplu, „mai ghini bei un bank di ghin”…De ce zic eu că unioniștii au învins pentru prima dată la Chișinău? Pentru că Partidul Acțiune și Solidaritateîi reprezintă pe unioniștii pragmatici: sub pretextul că vor să adere la Uniunea Europeană, ei fac ce trebuie pentru reîntregirea noastră națională. Ei construiesc drumuri și poduri, magistrale de gaze și energie electrică spre România. „Nu vorbiți de iubire. Iubiți-vă! Nu vorbiți de unire. Uniți-vă!”, spunea Mircea Druccu vreo trei decenii în urmă. Așa se face politica națională inteligentă.
Sigur, Mircea Snegur gârâia tot pe-atunci cam așa: „Îi ghini pentru noi sî sujim di la douî vași â–din la Rusia șî di la România”. Accepta toate condițiile economice, politice și militare din partea Moscovei și, când venea la București, îl auzeai vorbind unsuros și șmecheros: „Sî ni țînim di neamuri!” Unii ar putea s-o acuze și pe Maia Sandu de atitudine duplicitară: luăm ajutoare și din România, și de la Bruxelles, introducem limba română în Constituție, ne ținem de neamuri, mulțumim în stânga și în dreapta, dar lăsăm Bucureștiul cu ochii în soare. Io vreu s-o mai țîu! Oricum ar fi în realitate, Maia Sandu nu dăunează proiectului nostru de țară:reîntregirea națională și supraviețuirea națiunii române în condițiile dure ale mondialismului.
Unii feciori de pe la București, cu titluri academice și masonice, i-au recomandat președintelui Nicușor Dan să nu mai folosească termenul „basarabeni”, să zică „moldoveni”. Că basarabeni ziceau rușii pe timpul țarilor. Aici mă alătur președintelui României! Nu, dragi Cioroieni, denumirea Basarabia vine de la Basarab I, întregitorul Valahiei,care a unificat și teritoriile din sudul Moldovei istorice fiindcă înțelegea rosturile strategice ale acestor pământuri, lucru care s-a dovedit ulterior. Și este valabil și azi.
La familia mare a unioniștilor din Basarabia, apare acum un apendice: Partidul „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc,care a obținut 5,62% din sufragii în cadrul alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Unionist fervent, Vasile Costiuc„a trecut pe sub radar”,cum spunea un vajnic pesedist din București. A fost un miracol? Era omul rușilor? L-a imitat pe Călin Georgescu?Pentru că și Vasile Costiuc „a cheltuit zero lei” și a trecut pragul cu ajutorul TIK-Tok. „Eu nu cred că Călin Georgescu a venit singur pe un cal alb”, bodogănea Nicușor Dan, care își mai caută încă legitimitatea. Zero barat la relația cu oamenii, nu pricepe ce înseamnă să stai de vorbă cu ei, să le afli necazurile!
Nu vă mai strohotiți, nu vă mai frăsuiți! Vasile Costiuc l-a imitat pe George Simion: a mers cu telefonul pe străzi și pe câmpii, pe la porțile băbușoarelor din satele pierdute, i-a filmat pe oameni și a pus filmele pe TIK-Tok cu mesaj mai din topor, așa cum ne place nouă, moldovanilor. Iar oamenii s-au văzut pe internet și l-au votat. Nici nu „intuiește” Mucușor Dan cât de mult contează acest lucru…Așa s-a ridicat și Jiorjicî Sînhion: prindea câte un politician, îl apuca de ceafă și zicea: Ia să vedeți și voi cât de hoț și de ticălos este netrebnicul ăsta! Și oamenii te votează pentru că ai atitudine, pentru că și ei ar vrea să-i dea o bleandă peste ochi ministrului Energiei, nu te votează pentru că ești „ajentu lu Putin”. Așa se explică „trecerea pe sub radar”... Am să vă arăt curând ce chirăială este în Rusia din cauza succesului Maiei Sandu…
Nota autorului.Respublika Molotov nu poate intra în UE și în NATO fără Ucraina, care este o piatră de moară de gâtul Chișinăului, dar nici România nu a putut intra înaintea Bulgariei fiindcă așa au decis komisarii de la Bruxelles. Eu știu ce zic rușii despre Maia după aceste alegeri, dar nu am timp acum să mai scriu. Am să revin. Maia Sandu nu este dușmanca României fiindcă nu i-ar folosi la nimic, are cetățenie română, militează pentru pătrunderea culturii române peste Prut, a interzis presa de limbă rusă la Chișinău etc. Lumea este mult mai complicată și mai nuanțată, decât se crede. Viktor Orban a început ca luptător anti-sovietic în 1990 și sfârșește ca naționalist maghiar alături de Putin, deși a fost bursier la Șoroș…
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în afaceri internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csintaeste una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csintapropune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
Matematica devine o hartă a vieții spirituale
Filosofia întâlnește teoria haosului
Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
„Partea a doua a interviului cu prof. Thomas Csinta.Punctul în care emoția- identitatea, cultura, limba, visurile – se întalnesc cu rigurozitatea academică, cu viziunea pe termen lung. Vă mulțumim domnule profesor pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu si pentru deschiderea cu care ați împărtășit idei valoroase, experiențe de viață si perspective profunde asupra educației, identității culturale si implicării românilor din diaspora. Prin claritatea gandirii, pasiunea pentru educație si angajamentul față de excelența intelectuală ne reamintiți ca adevărată valoare a unui educator sta nu doar în cunoaștere ci și în capacitatea de a inspira și de a deschide drumuri.” (Anca Cheaito)
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
