În fiecare zi, de multe ori fără să realizăm, suntem expuși unor forme subtile sau directe de manipulare. Fie că e vorba de un buletin de știri, de un panou publicitar, o postare virală sau o conversație banală, influențarea gândirii noastre este constantă, persistentă, extrem de eficientă și, uneori, periculoasă. Auzim frecvent la anumite televiziuni sau în discursurile publice, introduceri ale unor expresii precum „după cum bine știm cu toții”, „așa cum s-a dovedit” sau „conform unui studiu recent”, menite să creeze iluzia unui consens general sau a unei autorități incontestabile. Aceste formulări aparent inofensive păcălesc mintea să accepte ideea următoare ca fiind deja validată, verificată și unanim acceptată–chiar dacă, în realitate, urmează o opinie personală, o speculație sau o manipulare flagrantă. Manipularea a atins cote maxime în toate domeniile–în mass-media, în publicitate, în mediul online, în politică, în viața de cuplu și, uneori, chiar în cercurile de prieteni. De la alegerea unui produs din raftul supermarketului până la votul exprimat în urnă, deciziile noastre pot fi influențate prin metode subtile, dar extrem de bine studiate.
Supermarketul–un laborator al manipulării comerciale
Un exemplu elocvent îl constituie supermarketurile, care aplică o varietate de tehnici de manipulare pentru a încuraja consumul excesiv:
- Intrările ispititoare–la intrare sunt așezate strategic produse care stimulează simțurile: flori proaspete, patiserie caldă, fructe viu colorate. Mirosurile plăcute și ambianța ne induc o stare de bine, favorabilă cheltuirii banilor.
- Cărucioarele mari de cumpărături–dimensiunea lor induce ideea că nu ai cumpărat suficient. Lipsa coșurilor mici elimină opțiunea cumpărăturilor „de nevoie”.
- Produsele esențiale așezate în capătul magazinului–ca să ajungi la lapte, ouă, făină, trebuie să treci pe lângă toate tentațiile de pe traseu.
- Așezarea pe rafturi–produsele scumpe sunt poziționate la nivelul ochilor, cele ieftine sus sau jos. În cazul copiilor, dulciurile sau cerealele colorate se află mereu la înălțimea lor.
- Ofertele înșelătoare etichete cu „preț redus” sau „ofertă specială” care de fapt ascund reduceri minime sau inexistente.
Manipularea emoțională–cheia influenței rapide
Una dintre cele mai eficiente tehnici de manipulare este apelul la emoții. Emoțiile, în special cele negative (frica, furia, dezgustul), reduc capacitatea de analiză rațională și sporesc reacțiile impulsive. Expresii de tipul: „Ceea ce urmează să vedeți vă va îngrozi”, „Veți fi șocați de ce vă ascunde medicul dumneavoastră” sau „Sistemul vrea să vă țină în ignoranță” sunt exemple clare de discurs alarmist. Studiile arată că astfel de mesaje au un potențial viral mai ridicat, pentru că oamenii sunt mai predispuși să reacționeze și să distribuie conținut încărcat emoțional.
Alte tehnici frecvente de manipulare
- Clickbait-ul este o formă agresivă de manipulare media, care exploatează curiozitatea prin titluri exagerate, care să atragă atenția, dar conținut slab. fără informația care să satisfacă aceasta curiozitate, „obligându-te” astfel sa dai click pe continut! „Nu o să-ți vină să crezi”,
- Prejudecata de selecție–prezentarea doar a informațiilor care susțin o idee, ignorând elementele contradictorii. De exemplu, un vânzător care evidențiază doar beneficiile produsului, fără a menționa dezavantajele
- Diversiunea (red herring)–schimbarea subiectului și focalizarea pe un subiect care are o legătură doar superficială cu problema inițială. Ex: „De ce nu mănânci tot din farfurie? Gândește-te la copiii din Africa care mor de foame…”
- Dihotomia falsă–gândirea în alb și negru, prezentarea unei probleme ca având doar două soluții extreme: „Ori ești cu noi, ori ești împotriva noastră.”
- Calul troian–introducerea unei idei periculoase sub forma unei inițiative aparent pozitive. o metodă perfidă și eficientă care exploatează încrederea și vulnerabilitatea pentru a controla sau a influența
- Jumătăți de adevăr–asocieri între fapte reale și minciuni greu sau imposibil de verificat.
- Țapul ispășitor–atribuirea responsabilității unei persoane sau unui grup minoritar: „Tinerii sunt vinovați pentru absenteismul electoral.”
- Discreditarea (ad hominem)–atacul persoanei în locul argumentului: „Ce știe X despre economie? E doar un actor!”
- Falsa expertiză–indivizi care se prezintă ca autorități în domenii unde nu au competențe reale. folosind simboluri ale autorității (halate, titluri bombastice), induc în eroare publicul în căutare de soluții rapide sau miraculoase. Un influencer cu halat de medic care vinde suplimente miraculoase, dă sfaturi medicale sau de nutriție, este un exemplu perfect.
- Panta alunecoasă–cunoscută și ca saltul ilogic, este o tehnică de manipulare care sugerează că un prim pas va conduce inevitabil la rezultate grave, chiar dezastruoase: „Dacă nu iei testul la matematică de mâine, atunci nu intri la mate-info la liceu. Dacă nu ajungi la mate-info, nu vei intra la facultate!”
- Polarizarea–crearea artificială a conflictului între două tabere, încurajând ura și radicalismul.
- Editarea selectivă–extragerea din context a unor declarații pentru a manipula mesajul final.
Ce putem face? Din fericire, există modalități de a ne proteja:
- Educație media–Învățarea unor noțiuni de gândire critică și alfabetizare media ajută la identificarea manipulării. Fiți sceptici față de argumentele care pun la îndoială sau atacă defectele unei persoane sau entități, în loc să se concentreze pe meritele argumentului. Fiți precauți cu afirmațiile de tip „ori/ori”, deoarece majoritatea situațiilor sunt mai complexe decât două opțiuni. Căutați alte opțiuni care pot fi ascunse sau negate. Fiți atenți la limbaj–expresiile pompoase, generalizările și etichetările ascund adesea lipsa de conținut real.
- Evitarea deciziilor impulsive–Reflectați asupra reacției emoționale la conținutul online; sentimentele de frică sau furie pot indica manipulare. În fața unui mesaj alarmist, respirați adânc și luați-vă o marjă de timp pentru a ajunge la o concluzie bine gândită înainte de a distribui o postare cu impact emoțional sau de a răspunde.
- Verificarea surselor–un studiu citat fără detalii nu e un argument. Fiți atenți la afirmații vagi care preced informațiile; termeni precum „mulți” sau „o cantitate mare” pot indica faptul că datele nu sunt prezentate cu acuratețe. Căutați sursa, verificați dacă e reală și dacă are credibilitate, comparați modul în care surse diferite raportează datele. Înainte de a crede sau de a distribui o singură informație, încercați să vă formați o imagine completă asupra problemei și căutați detalii despre studii și analize de date. Să menționăm aici și că persoanele care răspândesc zvonuri false alarmiste pot fi arestate și pot fi pedepsite cu închisoare sau amenda, în funcție de gravitatea faptei. (Articolul 404 din Codul Penal) Verificați pe cât posibil, calificările experților și instituțiile pentru care lucrează, inclusiv sursele lor de finanțare.
- Informare din surse diverse–adevărul se află adesea între extreme, iar o perspectivă echilibrată cere mai mult decât o singură voce.
Manipularea face parte din viața noastră, dar a învăța să o recunoaștem este primul pas spre libertatea reală de gândire și decizie. Nu tot ce pare convingător este și adevărat, iar discernământul rămâne cea mai puternică armă într-o lume în care iluzia e la un click distanță. Fiți conștienți, informați-vă, gândiți critic–pentru că într-o lume care ne vrea manipulați, gândirea noastră liberă este cel mai prețios atu.
Corespondență de la Amiral Lord Sir Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite
Notă. Articolele Lord Sir prof. univ. dr. Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului Organizația

Articole asociate
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
Remember. Drama de la Carcassonne. Pe urmele lui Radouane Lakdim, în căutarea adevărului istoric”
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…