Când iubitul independent devine apărător de sistem (Partea 2). Cum disprețul public contravine virtuții smereniei – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

În prima parte a acestui articol (în două părți)  am urmărit cu atenție dezbaterea de la Cotroceni pornind de la momentul precizat la minutul 2:07:49 din înregistrarea de mai jos:

Cu aproape 19% dintre alegători încă nehotărâţi până la 25 aprilie 2025, întrebarea logică şi raţională a lui Daniel Funeriu către Nicușor Dan („de ce mi se cere să mă retrag în favoarea dvs.?”) a fost un atac tăios, dar justificat, care a scos în evidenţă o incoerență strategică: cum poţi pretinde că eşti independent atunci când beneficiezi de sprijinul a 5 partide și în același timp excluzi din discurs milioanele de români care şi-au exprimat până mai alaltăieri o altă opţiune? Replica scurtă, dar dispreţuitoare, „numai patru dintre noi contează”, nu doar că a încălcat regulile de bună comunicare politică, ci a demonstrat neglijarea voinţei electoratului şi riscul de a aliena cel puţin un milion de voturi decisive pentru turul al doilea.

Din perspectiva brandingului electoral, gestul impulsiv al lui Nicușor Dan rezonează perfect cu tipicul „balcanic” de a îmbrățișa numai umbrela celor puternici şi sclipitori, în vreme ce masele neglijate rămân invizibile. Eu văd aici nu doar o gafă de comunicare, ci un întreg model de marketing politic sinistru: construirea unei imagini de luptător independent împotriva „sistemului corupt” în timp ce eşti produsul aceluiaşi sistem. Arogant, retras în propria coajă de sondaje şi susţineri de partid, Nicușor Dan s-a izolat ca un rechin pe covorul roșu, demonstrând că, atunci când ego-ul politic eclipsează respectul pentru fiecare vot, cel mai sigur propriul public devine scena propriei căderi. Dacă în prima partea am analizat gafa din punct de vedere politic, psihologic și de comunicare, în această parte, cea de-a doua, vă invit la o perspectivă creștinească.

Smerenia–fundament biblic

Am afirmat că replica lui Nicușor Dan trădează o stimă de sine scăzută sau instabilă. Stima de sine scăzută sau instabilă se poate vindeca prin spovedanie. Eu nu știu dacă Nicușor Dan se spovedește, însă la modul în care și-a „cerut scuze” mai bine nu o mai făcea. Credința ortodoxă ne învață că a greși este omenește, iar a persista în greșeală cu justificări este diavolește. „Smerenia” (gr. ταπείνωσις) este dispoziţia lăuntrică prin care omul îşi recunoaşte condiţia creată, îşi aşază nădejdea în Dumnezeu şi îi cinsteşte pe ceilalţi ca pe chipuri ale aceluiaşi Creator. Biblia o aşază la temelia mântuirii, iar Părinţii filocalici o numesc „poarta împărăţiei”. În seara de 29 aprilie 2025, răspunsul lui Nicușor Dan către Daniel Funeriu a ilustrat exact opusul smereniei: dispreţ faţă de persoană, de electorat şi de rânduiala dialogului.

1. Din Noul Testament

• „Îmbrăcaţi-vă toţi întru smerenie unii faţă de alţii, pentru că Dumnezeu le stă împotrivă celor mândri, iar celor smeriţi le dă har” (1 Petru 5,5-6)
• Modelul absolutei smerenii este Însuşi Hristos: „S’a smerit pe Sine făcându-Se ascultător până la moarte – şi încă moarte de cruce!” (Filipeni 2,3-8)
• Parabola vameşului şi a fariseului arată că cel care se înalţă pe sine va fi umilit, iar cel care se smereşte va fi înălţat (Luca 18,9-14) .

2. Din Vechiul Testament

• „Mândria îl umileşte pe om, dar Domnul îi ţine în cinste pe cei smeriţi la cuget” (Proverbe 29,23)
• Psalmistul arată contrastul cosmic: toată creaţia se pleacă, „iar balaurul acesta [Leviatanul] a fost zidit ca Dumnezeu să-Şi facă din el o joacă” (Pslami 103,25-26)–un memento că forţa absolută Îi aparţine Domnului, nu omului.

3. Glasul Sfinţilor Părinţi

Filocalia accentuează că smerenia este „haină domnească” îmbrăcată de Hristos şi păstrată de îngeri: fără ea „zadarnică este toată osteneala” .

 Reacţia lui Nicușor Dan este contrară smereniei

• Dispreţul public–A numi „neimportanţi” şapte contracandidaţi şi milioanele de alegători ai acestora contrazice porunca biblică de a-l socoti pe celălalt „mai de cinste decât pe tine însuţi” (Filipeni 2,3)
• Autopreînălţarea–Scriptura avertizează că „Domnul stă împotrivă celor mândri” (1 Petru 5,5). A-ţi zidi campania pe ideea că „doar patru candidaţi contează” ignoră tocmai acel criteriu.
• Lipsa pocăinţei autentice–Scuza formulată ulterior nu conţine asumare, nu menţionează persoanele rănite şi nu promite schimbare; ea nu îndeplineşte „cei patru paşi” patristici ai iertării (mărturisire, conştientizare, reparare, făgăduinţă). Filocalia numeşte aceasta „slavă deşartă” care „răpune harul”
• Demonizare. Ceea ce am văzut în seara zilei de 29 aprilie 2025 nu a fost o ceartă între doi oameni, a fost un prilej de a auzi însuși diavolul, principalitatea leviatanului, vorbind la televizor poporului român prin vocea lui Nicușor Dan. Este exact ceea ce Curtea Constituțională, Autoritatea Electorală Permanentă, Administrația Prezidențială și primul-ministru Marcel Ciolacu au tot spus românilor în ultima jumătate de an: dacă nu votează cu cine „trebuie”, votul lor nu contează.

Pe scurt, atitudinea a fost o ilustrare a orgoliului pe care Scriptura îl asociază căderii lui Lucifer (Isaia 14,12-15) şi pe care părinţii filocalici îl văd drept rădăcina tuturor patimilor. În teologia ortodoxă, smerenia nu este simplă modestie socială, ci recunoaşterea adevărului despre sine înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor. Ea vindecă rana mândriei, fereşte de nedreptate şi deschide calea harului. Când un lider public o abandonează, el îşi pune în joc nu doar capitalul electoral, ci şi coerenţa moral-spirituală. Evenimentul din 29 aprilie devine astfel prilej catehetic: contrastul dintre vorba dispreţuitoare şi chemarea evanghelică de a-l sluji pe celălalt arată cât de urgent este ca virtutea smereniei să redevină criteriu în viaţa publică.

Dreptatea lumească față în față cu dreptatea cerească

Așadar, am argumentat cum din prespectivă psihologică, politică și religioasă, ceea ce Nicușor Dan a făcut este strigător la cer. Mai exact, furia exprimată de Elena Lasconi, Daniel Funeriu și Sebastian-Constantin Popescu în contextul discuției de marți, 29 aprilie 2025, este justificată. Și, dacă tot este strigător la cer, ce se cuvine a fi strigat la cer? Un tribunal de arbitraj din Canada a publicat o decizie judecătorească prin care instituțiile publice din România sunt obligate să reia turul 2 de scrutin. Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, cunoscută și drept Comisia de la Veneția, a publicat două rapoarte: aici și aici privind situația creată în România prin anularea alegerilor prezidențiale în 2024.

Eu am cerut în mod formal și argumentat Avocatului Poporului și Parlamentului să interpeleze Curtea Constituțională. Atunci când am văzut că niciuna din instituțiile sesizate nu o face, am făcut-o eu în mod direct, adresând 64 de întrebări Curții Constituționale privind decizia nr 32/6 decembrie 2024. Nici până în ziua de astăzi, Curtea Constituțională a României nu mi-a dat niciun răspuns la cererea respectivă, nici după am dat-o în judecată la secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului București. Tăcerea CCR este prelungită de tăcerea Tribunalului București. Românii au diferite instituții de judecată: tribunale, judecătorii, curți de apel, curți superioare (ICCJ; CCR). În condițiile în care Curtea de Apel Ploiești a dispus anularea efectelor hotărârii nr. 32/6 decembrie 2024 iar Înalta Curte de Casație Și Justiție (ICCJ) a apărat hotărârea CCR, justiția omenească din România și-a spus cuvântul.  Așadar, este potrivit a face apel la justiția divină. În Biblie, se fac în diferite pasaje referiri la curțile cerului, ca un loc de judecată, unde se pot aduce acuzații și apărări privind anumite lucruri care se întâmplă pe pământ.

 Apel pentru dreptatea și judecata lui Dumnezeu

• Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru că m-a ajutat să-mi revin cât de cât (parțial) în ceea ce privește intoxicația cu metale grele de care sufăr de 3 ani suficient încât să reușesc să mă exprim coerent în scris
• Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru momentul de luciditate pe care l-a oferit poporului român în seara de marți 29 aprilie 2025 prin discuția în contradictoriu dintre Daniel Funeriu, Nicușor Dan și Sebastian-Constantin Popescu
• Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru reacțiile cugetate cu care m-a dăruit să reacționez în public atunci când vine vorba despre bătaia de joc comisă de instituțiile statului și unii politicieni împotriva poporului român din decembrie 2024 și până în prezent.
• Îl rog pe Dumnezeu să Își deschidă ușile curților cerului așa cum stă scris la Daniel 7:9-10 și să-mi asculte/citească pledoaria cu privire la ce mi se pare străgător la cer.
• Îl rog pe Dumnezeu să mă asculte, în calitate de: petiționar ignorat al Curții Constituționale din România cu privire la petiția înaintată în 15 ianuarie 2025; parte vătămată în procesul deschis la Tribunalul București în dosarul nr 3737/3/2025;  absolvent licențiat în 2008 comunicare și relații publice cu o lucrare de licență în strategie de imagine în comunicare; absolvent în 2011 al unui master de comunicare managerială și resurse umane cu o dizertație în măsurarea psihometrică a stimei de sine; fost consultant în strategie de comunicare și resurse umane (inclusiv pentru politicieni); creștin ortodox român; cetățean român cu drept de vot; votant în ambele tururi de scrutin electoral ale alegerilor prezidențiale anulate din 22-24 noiembrie și 6 decembrie 2024; trauma-informed coach; fost susținător al lui Nicușor Dan și al colegilor săi de partid la alegerile din 2016;persoană vătămată prin dispreț exprimat public în zilele de 29 aprilie 2024 și 29 aprilie 2025

Susțin următoarele 11 acuzații referitoare la comportamente ale lui Nicușor Dan, tot atâtea câți candidați au fost lăsați în cursa electorală oficială pentru alegerile prezidențiale din mai 2025.

1. Încăpățânare și neascultare. Aduc aminte de pasajul din Biblie cu Roboam la Sichem (2 Paralipomena 10, 3-11): 3 „Şi au trimis şi l-au chemat. Atunci Ieroboam şi toată adunarea lui Israel au venit la Roboam, zicând: 4 „Tatăl tău ne-a îngreuiat jugul; dar tu, acum, uşurează ceva din asprele sarcini puse de tatăl tău şi ceva din jugul cel greu pe care l-a pus asupră-ne, iar noi îţi vom sluji.” 5 Iar el le-a zis: „Duceţi-vă până poimâine, şi atunci să reveniţi la mine.” Iar poporul s-a dus. 6 Atunci regele Roboam i-a adunat pe bătrânii care şedeau în faţa lui Solomon, părintele său, la vremea când el trăia, şi le-a zis: „Ce sfat îmi daţi, ca să pot da un răspuns acestui popor?” 7 Iar ei au răspuns: „Dacă tu te vei purta bine astăzi cu acest popor şi dacă le vei fi pe plac şi le vei grăi cuvinte bune, atunci ei vor fi slujitorii tăi în toate zilele.” 8 Dar el n-a ţinut seamă de sfatul pe care i l-au dat bătrânii şi s-a sfătuit cu tinerii, cu cei ce crescuseră împreună cu el şi-i erau aproape. 9 Şi le-a zis: „Ce sfat îmi daţi, ca să pot da un răspuns acestui popor care mi-a grăit zicând: „Uşurează-ne ceva din jugul pe care tatăl tău l-a pus asupră-neâ”?” 10 Atunci tinerii, cei ce crescuseră cu el, i-au zis: „Aşa să-i spui poporului care ţi-a grăit, zicând: „Tatăl tău ne-a îngreuiat jugul, dar tu uşurează-ni-l!”; spune-le aşa: „Degetul meu cel mic va fi mai gros decât mijlocul tatălui meu; 11 şi dacă tatăl meu v-a pedepsit cu jug greu, eu vă voi face jugul şi mai greu: tatăl meu v-a bătut cu bice, dar eu vă voi bate cu scorpioni.”

Pe scurt, la Sichem vin toate triburile să-l confirme (sau să-l infirme) ca rege. Solicitarea publicului față de Roboam este „ușurează-ne jugul”, adică o cerere de reprezentare, de blândețe. Bătrânii susțin conciliere. Tinerii încurajează afișarea forței. Replica fatală a lui Roboam a fost: „vă voi bate cu scorpioni”. Efectul politic a fost că 10 triburi s-au despărțit. S-a pierdut vreo 80% din electorat.

Nicușor Dan a participat la o dezbatere unică, alături de 9 candidați, în contextul unui procent mare de alegători indeciși. Întrebarea lui Daniel Funeriu a fost o cere de respect egal: „de ce să mă retrag?”. Strategii politici l-ar fi putut îndemna pe Nicușor Dan să includă votanții mici, însă impulsul personal arogant l-a făcut să-i taie, susținând că în afară de el doar trei candidați contează pentru „votul util”. Nicușor Dan a comis o prostie de proporții colosale, biblice, asemănându-se cu Roboam când a dat cu piciorul la peste un milion de voturi decisive pentru turul 2 de scrutin (presupunând că ajunge acolo). Textul biblic arată cum ignora­rea sfatului moderat şi ostilitatea verbală într-un moment mediatic critic pot rupe majoritatea. „Începutul oricărui lucru e cuvântul, iar înainte de orice faptă vine sfatul.” (Isus Sirah 38,16). Nicușor Dan a păcătuit împotriva poveței ortodoxe  „de vrei să te mântuiești, cu întrebarea să călătorești” și a încurajării către bun sfat.  Biblia nu oferă doar norme morale, ci şi exemple de ratări politice. Roboam serveşte ca studiu de caz pentru fiecare candidat care:

• supraevaluează sprijinul de aparat („cinci partide”) şi ignoră masa volatilă a alegătorilor
• tratează adversarii „minori” ca irelevanţi, uitând că aceştia adună voturi-balama (așa cum a fost când sprijinul lui Ludovic Orban a adus-o pe Elena-Valerica Lasconi în turul 2)
• înlocuieşte strategia incluzivă cu un gest de forţă retorică ce devine titlu de presă negativă.

Prin urmare, prostia de marketing politic denunţată aici este descrisă de Scriptură ca neascultare de sfat + vorbă nechibzuită—principala cauză a ruperii unui regat, iar săptămâna aceasta, potenţial, a pierderii alegerilor. Episodul lui Roboam la Sichem ilustrează clar mai multe patimi. În primul rând, vedem mândria (hubris-ul) tinerilor sfetnici, care flatează sentimentul de superioritate („degetul meu cel mic va fi mai gros…”) şi îl îndeamnă pe rege să repete pedeapsa cu şi mai multă asprime. Aceasta se leagă de iubirea de putere, rădăcina judecăţii nedrepte şi a despărţirilor; dorinţa de răzbunare („vă voi bate cu scorpioni”) este un semn al mâniei neîndreptate, care izvorăşte adesea din neascultarea de sfatul bătrânilor şi din refuzul de a căuta reconcilierea. În al doilea rând, refuzul lui Roboam de a asculta de îndemnul la blândeţe şi responsabilitate–şi, în schimb, alegerea unui răspuns belicos–reflectă încăpăţânarea şi neascultarea duhovnicească, adică patima nebuniei care ignoră experienţa celor înţelepţi. În momentul când sfatul deplin de milă şi stăpânire de sine este înlocuit de vorba nechibzuită, se naşte ruptura – fie ea între triburi, fie între un lider şi electorat.

2. Dispreț și nesocotirea aproapelui

Nicușor Dan și-a arătat disprețul, nesocotirea aproapelui, tratându-l ca pe un nimic. Aceasta este forma rafinată a mândriei prin care cineva își socotește faptele drept temei de superioritate și „îi disprețuiește pe ceilalți”. Sf. Ioan Scărarul o pune imediat după slavă deșartă și înaintea mândriei, drept „strâmbarea moravurilor” ce face sufletul să-i privească de sus chiar pe „oamenii blânzi”. Sf. Isaac Sirul arată că adevăratul om curat „nu se lasă legat de nimic şi nu dispreţuieşte pe nimeni”; libertatea interioară începe abia când te vindeci de acest venin.

Declaraţia „contăm doar noi patru” aruncă în „zona nulă” ceilalţi şapte candidaţi şi milioane de susţinători; aceasta este exact mişcarea sufletului pe care Scărarul o numeşte „păianjenul” ce ţese din sine mrejele dispreţului. Sf Ioan Scărarul arată că dispreţul este „nepoata” slavei deşarte şi „înaintemergătoarea” mândriei; după el urmează mânia, clevetirea, ura. Atât logica dezbaterii cât şi ecourile publice confirmă cum dispreţul aprinde mânia în ceilalţi şi rupe comuniunea. În plus, minimizarea meritelor profesionale ale lui Daniel Funeriu se suprapune cu descrierea Sfinților Părinți: dispreţul este limbajul prin care mândria îşi revendică întâietatea. Cererea indirectă a lui Daniel Funeriu a fost de recunoaștere a demnității umane, respect egal, iar aceasta a fost considerată de către Nicușor Dan o șicană.

Dispreţul liderului devine sminteală pentru „cei mici”; Iisus Hristos avertizează că un asemenea scandal „mai bine i-ar fi omului o piatră de moară de gât” (Matei 18,6). Filocalia pune aceeaşi patimă la originea „defăimării” şi a „pierderii păcii cu toţi”. Sf. Ioan Scărarul, Scara–Treapta 21 (Despre slava deşartă), §2-3: „a se înălţa… şi a dispreţui pe ceilalţi”; Treapta 22 (Despre mândrie), §14: „se împietreşte cu inima chiar faţă de oamenii blânzi şi-i dispreţuieşte” . Sf. Isaac Sirul, Cuvânt 64 (Vol. X Filocalia), „dacă nu dispreţuieşte pe cineva… este cu adevărat liber” . Varsanufie & Ioan, Ep. 308 (Vol. XI): „să nu nesocoteşti cuvântul, altfel vei fi dispreţuit prin însăşi fapta ta” – arată judecata divină ce urmează dispreţului.

Astfel, dincolo de mândrie şi slavă deşartă, patima dispreţului explică de ce vorbele lui Nicușor Dan au rănit nu doar un singur contracandidat, ci întregul corp social care s-a simţit „făcut nevăzut”. Mai mult, prin afirmația „respect toate candidaturile, respect votul fiecărui român, însă trebuie să ne uităm la o realitate sociologică” Nicușor Dan neagă respectul pentru votul fiecărui român, anulând prima parte a frazei prin conjuncția adversativă „însă”. În limbaj filocalic, a fost un atac direct la chipul lui Dumnezeu din aproapele, chemând asupra sa judecata rostită de Părinţi pentru cei ce „îşi închipuie că se află în lumină dar îşi dispreţuiesc fratele”.

„Căci lupta noastră nu este’mpotriva cărnii şi a sângelui, ci’mpotriva Începătoriilor, împotriva Stăpâniilor, împotriva Stăpânitorilor acestei lumi de’ntuneric, împotriva duhurilor răutăţii care sunt în stihiile cereşti.” (Efeseni 6,12). Acest verset este esențial în spiritualitatea ortodoxă pentru definirea a ceea ce Părinții numesc „războiul nevăzut”–lupta duhovnicească nevăzută cu forțele demonice care încearcă să subjuge sufletul omului. Este adesea citat în Filocalie, unde Părinții îl explică în contextul luptei ascetice cu patimile și gândurile viclene. Așadar, se cuvine să denunțăm diavolii care îi îndeamnă pe oameni să păcătuiască și faptele greșite ale celor ce păcătuiesc.

În data de luni, 29 aprilie 2024, fără legătură cu comunicarea politică, am fost personal disprețuit în public, un eveniment care pentru mine a fost o traumă. Am iertat persoana respectivă și am observat că fix la un an de zile după ce am fost disprețuit în public (nu voi da alte detalii), marți 29 aprilie 2025, am fost din nou disprețuit în public (de data aceasta alături de alte milioane de oameni). Clamez înaintea lui Dumnezeu că același tip de spirit (vezi mai departe) care se afla în gestul persoanei care mi-a disprețuit în 29 aprilie 2024 m-a disprețuit și în 29 aprilie 2025. În calitate de creștini, se cuvine să iertăm pe cei care ne greșesc, iar această iertare nu este sinonimă cu a permite abuzul în formă continuată. „Şi spunând El acestea, unul dintre aprozii care stătea acolo I-a dat o palmă lui Iisus, zicând: „Aşa răspunzi tu arhiereului?” Iisus i-a răspuns: „Dacă am vorbit rău, dovedeşte răul; iar dacă bine, de ce Mă loveşti?” (Ioan 18, 22–23). Acest răspuns al Domnului este considerat în Sfânta Tradiţie Ortodoxă o modelare a reacţiei smerite, dar verticale, care cere dreptate fără violenţă, judecată dreaptă fără răzbunare, și adevăr fără provocare. Această replică poate fi invocată teologic și moral ca argument împotriva dispreţului, violenţei simbolice și publice, a acuzaţiilor nedrepte sau a respingerii nejustificate a aproapelui. Ca român, susțin înaintea lui Dumnezeu că Nicușor Dan a disprețuit prin afirmațiile făcute în dialogul cu Daniel Funeriu și Sebastian-Constantin Popescu din seara de marți 29 aprilie 2025 milioane de români pe nedrept.

3. Mândrie supremă. Nicușor Dan s-a arătat stăpânit de duhul leviatanului descris în Biblie la Iov 40:25–41:26 Mai jos este pasajul complet despre Leviatan, conform Bibliei sinodale în versiunea Bartolomeu Anania (2001), din Iov 40:25–41:26:

Iov 40:25–32. 25 Vei pescui tu oare cu cârligul pe Leviatan şi cu funia îi vei lega tu limba? 26 Vei putea tu să-i vâri trestia în nări şi cu cârligul să-i străpungi fălcile? 27 Îţi va face el oare rugăminţi ori îţi va rosti el vorbe blânde? 28 Va face oare el legământ cu tine şi-l vei lua tu ca slugă pentru totdeauna? 29 Te vei juca tu cu el, cum te-ai juca cu o vrabie, şi-l vei lega tu pentru copilele tale? 30 Se vor învoi cu el tovarăşii de vânătoare? Îl vor împărţi ei între neguţători? 31 Îi vei putea tu umple pielea cu săgeţi şi capul cu o harponă de peşte? 32 Pune-ţi doar mâna pe el şi gândeşte-te la luptă: nu vei mai încerca!

Iov 41. 1 Nădejdea ta de-a-l birui va fi înşelată: numai la vederea lui te va cuprinde groaza. 2 Nimeni nu-i atât de îndrăzneţ încât să-l stârnească; dar cine-i acela care să Mi se împotrivească? 3 Cine M’a prevenit pe Mine, ca să-i plătesc? Sub cer tot ce este este al Meu! 4 Nu voi tăcea despre mădularele lui şi despre cuvântul tăriei şi frumuseţii lui. 5 Cine i-a deschis vreodată uşa veşmântului şi cine i-a pătruns în platoşa celor îndoiţi? 6 Cine i-a deschis vreodată porţile feţei? Groaza străluceşte pe la porţile sale. 7 Dinţii lui sunt îngrozitori! 8 Tăria lui stă în şira spinării, iar frica stă dinaintea lui. 9 Solzii lui sunt ca nişte ţesturi de bronz, închise ca printr’un sigiliu tare. 10 Unul se ţine de altul şi vântul nu pătrunde printre ele. 11 Fiecare e lipit de vecinul său: se ţin strâns şi nu se despart. 12 Strănutul lui aruncă scântei, iar ochii lui sunt ca pleoapele zorilor. 13 Din gura lui ies flăcări, scântei de foc sar din el. 14 Din nările lui iese fum ca dintr’o oală clocotindă şi dintr’un foc aprins de trestii. 15 Suflarea lui aprinde cărbunii, iar din gura lui iese văpaie. 16 În grumazul lui stă puterea şi-n faţa lui sare groaza. 17 Cărnurile lui sunt ţesute laolaltă: sunt tari ca peceţile ce nu se mişcă. 18 Inima lui e tare ca piatra, tare ca piatra de moară ce stă dedesubt. 19 De se ridică el, tremură cei puternici, iar de groază se pierd. 20 Să-l atingi cu sabia e-n zadar: nici suliţa, nici lancea, nici pumnalul nu-l străpung. 21 Fierul îl socoteşte ca pe un pai, iar arama ca pe un lemn putred. 22 Săgeata nu-l face să fugă, iar pietrele praştiei se prefac în paie pentru el. 23 Ciocanul i se pare un fir de pai şi răsuflarea suliţei o ia în râs. 24 Sub el sunt cioburi ascuţite şi el se-ntinde peste ele ca pe noroi. 25 El face ca adâncul să clocotească precum un cazan şi face marea să fiarbă ca un vas de fiert untdelemn. 26 După el rămâne o cărare luminoasă; adâncul pare a fi cu părul nins. 27 Pe pământ nu este altul asemenea lui, făcut ca să nu se teamă de nimeni. 28 El se uită dispreţuitor la tot ce este înalt; el este împăratul tuturor celor mândri.”

Aceste versete subliniază patima mândriei, care se manifestă prin refuzul de a cere iertare, atitudinea de „sus în jos” și neîncrederea în dialog. Nicușor Dan a refuzat să răspundă cu blândețe la întrebarea legitimă a lui Daniel Funeriu și, în loc de scuze, a manifestat un răspuns plin de dispreț („numai patru candidați contează”), asemănător acelei „bucurii de a sfida” descrise la Leviatan

 4. Aroganță. Nicușor Dan și-a trădat aroganța alături de mândrie, care vine împotriva unei stime de sine sănătoase, pe care ca și creștini suntem chemați să o cultivăm prin demnitatea umană inerentă chipului lui Dumnezeu în fiecare om. El a încercat să-și sprijine stima de sine pe nisip, ridicându-se deasupra a 7 candidați. Însă în cuvântul Sfintei Scripturi, găsim la Noul Testament: „Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta… Aceasta este cea dintâi şi cea mai mare poruncă. Iar a doua, asemenea ei: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.” (Matei 22, 37–39) și la Vechiul Testament: „Să nu te răzbuni cu mâna ta şi să nu porţi pică pe fiii poporului tău, ci să-l iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru!” (Leviticul 19,18).  Mărturisesc, în acest sens că Biserica Ortodoxă oferă cel mai valoros mijloc de cultivare și îngrijire a stimei de sine, prin taina Sf. Spovedanii.

 5. Nemilostivire față de crucea celor săraci. Nicușor Dan și-a arătat nemilostivirea față de crucea celor săraci. După ce a tăiat aprox. 420 de milioane de lei din fondurile Primăriei Bucureștiului pentru handicapați și a refuzat autorizarea unui centru de tratament pentru copii, și-a arătat disprețul față de candidații care au fost admiși în cursa prezidențială care au avut la dispoziție mai puține resurse materiale pentru a se promova în fața electoratului în comparație cu primii 4 în sondaje.  Aduc în discuție faptul că Domnul Iisus Hristos Îşi însuşeşte soarta săracului. Sf. Isaac Sirul ne învață în Filocalie că ceea ce celor săraci li s-a făcut sau nu li s-a făcut, lui Iisus Hristos I s-a făcut sau nu s-a făcut. Astfel, Nicușor Dan nu hulește doar împotriva celor 7 candidați săraci despre care a afirmat că „nu contează” și împotriva milioanelor de votanți din poporul român care i-au suținut sau intenționeză să-i susțină prin votul lor public, ci împotriva lui Iisus Hristos Însuși.

6. Iubire de arginți și putere. Nicușor Dan s-a arătat iubitor de arginți și de putere, despre care Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție îi învață pe creștini că este rădăcina despărțirilor, a uciderilor și a urii și este semn al necredinței. Politică bugetară care sacrifică categorii întregi defavorizate + sprijinul a 5 partide folosit ca levier de „forţă”, peste care se adaugă faptul agravant că Nicușor Dan a refuzat să spună cu ce putere face el ceea ce face în campania electorală. Întrebat direct despre principalii 3 finanțatori (deși împărtășirea acestei informații trebuie să fie făcută autorităților), a evitat să răspundă (în cadrul aceleiași dezbateri televizate de marți 29 aprilie 2025). Așadar, i-a tratat ca „invizibili” pe 7 din candidații de pe buletinele de vot, însă a refuzat să-i facă vizibili pe cei mai importanți din cei care l-au susținut, după ce a obținut oportunitatea de a fi relevant în sondaje numai după interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu și retragerea candidaturii Anamariei Gavrilă (oricare dintre ei având în sondaje mai mult decât Nicușor Dan). Iată cine s-a cocoțat pe zdrobirea democrației românești! Scara Sf Ioan Scărarul, Treapta 16: „iubirea de arginţi este rădăcina tuturor relelor”. Sf. Maxim enumeră trei cauze ale iubirii de bani – plăcerea, slava deşartă, necredinţa. Nicușor Dan s-a asemănat prin acțiunile sale din seara zilei de 29 aprilie 2025 fariseilor care nu au vrut să răspundă lui Hristos dacă botezul Sf Ioan Botezătorul a fost de la oameni sau de la Dumnezeu.

7. Judecată și osândire nedreaptă. Nicușor Dan și-a osândit și judecat aproapele cu nedreptate. A pune eticheta de „neimportant” fratelui spiritual (contracandidatul cu drepturi egale Petru-Daniel Funeriu) şi a-l socoti mai jos decât tine, declaraţia „numai patru candidaţi contează” = condamnare colectivă a celor excluși şi a alegătorilor lor. Sf. Maxim: „cine defăimează pe fratele şi-l judecă… cade din iubirea lui Hristos”; Ava Dorothei: „noi necunoscând lăuntrul, nu putem judeca pe om”. Aduc aminte că nu judecata este greșită (altfel la ce ne-ar fi lăsat Dumnezeu judecători de lege?), ci judecata nedreaptă este greșită.

• „Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi; căci cu judecata cu care judecaţi, cu aceea veţi fi judecaţi; şi cu măsura cu care măsuraţi, cu aceea vi se va măsura.” (Matei 7,1–2). În context, Hristos avertizează că oricine „împarte etichete” altora cade sub aceeași măsură de judecată (v. 3–5).
• „Nu judecaţi şi nu veţi fi judecaţi; nu osândiţi şi nu veţi fi osândiţi; iertaţi şi vi se va ierta.” (Luca 6,37). A osândi un frate fără îngăduinţă contravine direct chemării la iertare şi îngăduinţă.
• „Dar tu, de ce-l judeci pe fratele tău? sau tu, pe fratele tău de ce-l dispreţuieşti? Toţi ne vom înfăţişa înaintea scaunului de judecată al lui Dumnezeu.” (Romani 14,10). Pavel subliniază că numai Dumnezeu cunoaşte inima fiecăruia şi are dreptul de a judeca.
• „De aceea nu judecaţi înainte de vreme, până ce nu vine Domnul…” (1 Corinteni 4,3–5). Apostolul avertizează că evaluarea aproapelui trebuie lăsată judecăţii divine.

Aceste texte arată că etichetarea unui frate drept „neimportant” (declaraţia „numai patru candidaţi contează”) şi dispreţul faţă de el încalcă porunca lui Hristos de a nu judeca cu asprime şi avertizează că osândirea nedreaptă aduce asupra noastră judecata lui Dumnezeu. În Tradiţia patristică, Sfântul Maxim Mărturisitorul ne spune că „cine defăimează pe fratele şi-l judecă… cade din iubirea lui Hristos”, iar Ava Dorothei completează: „noi, necunoscând lăuntrul, nu putem judeca pe om” .

8. Fățărnicie. Nicușor Dan și-a arătat fățărnicia opusă curăției inimii prin declaraţiile despre colaborarea cu Securitatea, eticheta de „independent” susţinut de 5 partide, în condițiile în care Scara Sf Ioan Scărarul, Treapta 12, descrie minciuna ca „ghiulea legată de picioare în mersul spre curăţire”. Nicușor Dan s-a înscris în cursa prezidențială ca independent, iar ulterior a căutat să atragă sprijinul USR împotriva legilor românești și morale. Nicușor Dan și-a trădat aproapele (fosta colegă de partid) atunci când a susținut lovitura USR împotriva Elenei Lasconi.

Scriptura şi Părinţii ne învaţă că făţărnicia şi minciuna sunt diametral opuse curăţiei inimii şi adevărului lui Hristos. În Învăţătura Mântuitorului, aceasta iese în evidenţă prin comparaţia cu diavolul, „tatăl minciunii”: „Voi cine sunteţi? Lucrătorii lui Dumnezeu credeţi-i pe cuvântul Meu, căci Eu, – Eu sunt Adevărul. Pentru aceasta– cine este din adevăr ascultă glasul Meu.” (Ioan 8:44) . Fireşte, cine este din minciună nu poate înţelege Adevărul, pentru că „tatăl lui este diavolul şi poftă a tatălui său voieşte să facă”. În Proverbe se spune că „Minciuna este o urâciune înaintea Domnului, dar cine umblă cu adevăr este plăcut Lui.”–Proverbe 12,22 În mod asemănător, Sfântul Ioan Scărarul aşază minciuna în chiar inima făţărniciei şi o numeşte „ghiulea legată de picioare în mersul spre curăţire”:

„Minciuna…înseamnă pieirea dragostei, iar jurământul mincinos tăgăduirea lui Dumnezeu…Cel ce iubeşte slava de la oameni născoceşte minciuna; cel ce şi-o schimbă în smerenie face în inima lui mai mare frica de Dumnezeu.”–Scara, Treapta 12 (Filocalia, vol. IX). Prin urmare, când Nicușor Dan îşi proclamă independenţa sprijinit de cinci partide şi ascunde colaborările ori calculele tactice din spatele unei etichete „pure” de candidat independent, el pune înaintea curăţiei inimii ispitirea slavei deşarte şi a minciunii, încălcând porunca Scripturii şi lăsându-se stăpânit de duhul făţărniciei.

9. Calomnie și cleveteală. În Scriptură, clevetirea şi calomnia sunt prezentate ca patimi distrugătoare ale comunităţii şi ale sufletului celui ce le săvârşeşte: Sirah 29,13-14 condamnă fără menajamente pe „clevetitor” şi pe „vorbitorul-n doi peri” (calomniatorul): „Pe clevetitor şi pe cel cu vorba’n doi peri, blestemaţi-i, că pe atâţia i-au nimicit, care trăiau în pace!”, „Lovitura biciului lasă vânătaie, iar lovitura limbii rupe oasele. Mulţi au căzut sub ascuţişul săbiei, dar mai mulţi au căzut prin limbă.”

Nicușor Dan și-a folosit poziția pentru a calomnia și cleveti, întinând numele cel bun al aproapelui Petru-Daniel Funeriu prin vorbe ascuțite. Minimalizarea publică a competenţelor lui Petru-Daniel Funeriu și dispreţul manifest faţă de ceilalţi șapte candidaţi merg împotriva a ceea ce Scara Sf Ioan Scărarul, Treapta ne pune prin 10: interdicţia „să dai limba ta urechii iubitorului de ponegrire”. Părintele Scărar ne avertizează că a asculta clevetirile (de genul celor pe care Nicușor Dan le-a ascultat și dat mai departe) îl deschide pe ascultător la vina răspândirii bârfei şi împins la participarea la rău. Prin catalogarea lui, împreună cu ceilalţi şapte candidaţi, drept „neimportanţi”, Nicușor Dan a săvârșit atât calomnie, cât și clevetire în oglindă (încălcând pasajul din Isus Sirah) și a călcat porunca filocalică de a nu da „limba urechii” clevetitorilor. În loc să caute edificarea şi adevărul, a întreţinut zvonul şi ura, rănind nu doar un om, ci pe toţi cei care-i recunosc sufletul drept chip al lui Dumnezeu. Aceste versete subliniază gravitatea unei vorbe ascuţite: calomnia nu doar că îl răneşte pe aproape, ci subminează însăşi legătura de încredere dintr-o comunitate.

10. Mânie ce păcătuiește împotriva aproapelui. Nicușor Dan s-a arătat stăpânit de mânie păcătuind împotriva aproapelui. Mânia ca emoție nu este un păcat, însă izbucnirea iute, chiar „asupra lucrurilor neînsufleţite”, trădează mai mult decât lipsa blândeții.  În seara de marți 29 aprilie 2025, replica agresivă la întrebarea lui Daniel Funeriu, refuzul de a-şi cere scuze pe loc ne aduc aminte de Scara Sf Ioan Scărarul, Treapta 8: „„Mânia se ridică până şi împotriva trestiilor când nu cedează; uciderea în inima celui mânios e mai rea decât orice omor exterior.”” ; acelaşi text asimilează mânia cu „ucidere în inimă”. Părintele ne arată că mânia neîndreptată ajunge a lovi chiar „lucrurile neînsuflețite” și echivalează cu o „ucidere” a păcii și a iubirii interioare.

„Fraților, orice om să fie grabnic la ascultare, zăbavnic la mânie, căci mânia omului nu lucrează dreptatea lui Dumnezeu.”–Iacov 1,19-20. Iacov ne poruncește să ne stăpânim pornirile de mânie, pentru că izbucnirea necontrolată nu produce dreptate, ci nedreptate. „Să vă depărtați de voi orice mânie, și orice aprindere de mânie…”– Efeseni 4,31. Pavel pune mânia fierbinte pe lista păcatelor de care credinciosul trebuie să se lepede cu totul. Prin aceste texte se vede limpede că, deși emoția mâniei nu e în sine păcat, a o lăsa să izbucnească în dispreț, jigniri, refuz de împăcare sau persistență în greșeală (cum s-a întâmplat în replica lui Nicușor Dan) este tocmai forma de mânie împotriva aproapelui pe care Scriptura și Părinții o condamnă.

11. Sminteala celor mici. Nicușor Dan a provocat sminteala celor mici, adresând mesajul direct: ”tu nu contezi” către sute de mii până la milioane de români ignorați, deznădăjduiți, aduși la exasperare, cauzând deznădejde, disperare și scârbă și rostind cuvintele pe care românii nu le-au auzit niciodată de la judecătorii Curții Constituționale, însă le-au simțit. Mă refer aici la cei cu tulburare de personalitate BPD (despre care am argumentat în prima parte a acestui articol) și nu numai la ei.

„Dar celui ce-i va fi piatră de poticnire unuia dintr’aceştia mici care cred în Mine, mai bine i-ar fi să-şi atârne de gât o piatră de moară şi să se înece în adâncul mării. Vai lumii, din pricina poticnirilor! Că poticnirile trebuie să vină, dar vai omului aceluia prin care vine poticnirea!” (Matei 18:6-7).  Aceste două versete pot fi interpretate teologic ca un denunţ al oricărei forme de dispreţ, abuz, umilire sau manipulare exercitată asupra celor vulnerabili (copii, neştiutori, marginali, suflete rănite psihologic). Ele susțin și etic perspectiva conform căreia actul public de invalidare a unei persoane poate deveni sminteală colectivă cu greutate morală și spirituală reală.

 De ce sunt cele subliniate aici relevante. Cum defineşte de-fapt Tradiţia Ortodoxă păcatele „strigătoare la cer”?

• Expresia biblică–prima dată apare în Facerea 4,10 („Glasul sângelui fratelui tău strigă către Mine din pământ”). Pe aceeaşi linie, Legea veche şi Noul Testament vorbesc despre câteva păcate a căror nedreptate este atât de flagrantă încât, metaforic, „strigă” după intervenţia directă a lui Dumnezeu: ucidere nevinovată (Fac 4,10; 2 Regi 21,1); asuprirea văduvei, orfanului şi străinului (Ieş 22,22-24); zdruncinarea salariului celor săraci (Lev 19,13; Deut 24,14-15; Iac 5,4); stricarea nevinovăţiei / sminteala copiilor (Mt 18,6-7; Lc 17,1-2). Părinţii (Ioan Gură-de-Aur, Vasile cel Mare, Maxim Mărturisitorul) lărgesc lista: calomnia care ucide reputaţia, nedreptatea judiciară, dispreţul faţă de chipul lui Dumnezeu din aproapele, mândria luciferică.
• Criteriul gravităţii la Sfinţii Părinţi nu este cât de rar se întâlneşte fapta, ci: loveşte direct demnitatea persoanei create după chipul lui Dumnezeu; îi privează pe „cei mici” (material sau spiritual) de minimum de dreptate/milă; provoacă sminteală publică, adică risipeşte credinţa altora; este comisă cu împietrire şi fără pocăinţă (Ioan Scărarul, Scara 23,5).

Unde se încadrează concret gestul lui Nicuşor Dan

De ce gravitatea nu se relativizează prin faptul că „şi alţii fac la fel”

• Repetiţia nu banalizează păcatul. În Amos 1-2 Dumnezeu pedepseşte aceleaşi nedreptăţi repetate „de trei şi de patru ori”. Practica devenită sistem nu scade, ci creşte strigătul cerut de dreptate.
• Vizibilitatea publică îi dă forţă de sminteală. Când un lider ţine să demonstreze în direct că votul şi persoana celor mici „nu contează”, el pune pecete oficială pe dispreţ – exact ceea ce Scriptura numeşte skandalon.
• Atacarea celor vulnerabili este criteriul-cheie. Nu orice ironie politică e „strigătoare la cer”; dar combinarea dispreţului cu consecinţe materiale concrete (tăiere de bugete, refuz de acces) loveşte categoria protejată explicit de Dumnezeu (sărac, bolnav, orfan).
• Împietrirea fără pocăinţă. Ortodoxia deosebeşte greşeala omenească de persistenţa în ea după avertisment. Nicuşor Dan a primit invitaţii la retractare în direct şi ulterior; răspunsul a fost justificarea mândră. Ioan Gură-de-Aur: „Nu atât rana, cât lipsa pansamentului pierde trupul; nu atât păcatul, cât neruşinarea după păcat pierde sufletul.” (Omilia 8 la Matei).

 Formula patristică

„Păcatul care calcă pe cei fără apărare, batjocoreşte chipul lui Dumnezeu în frate şi, în loc să-l plângă, îl dispreţuieşte, se urcă la cer precum fumul Sodomei” —- Sf. Maxim, Răspunsuri către Talasie 59. Gestul de la 29 aprilie îndeplineşte simultan cele trei condiţii enumerate de Părinţi: dispreţ public + atingere a celor mici + perseverenţă fără pocăinţă. De aceea el poate fi numit, fără exagerare polemică, „strigător la cer” în sensul canonic al expresiei–chiar dacă alte feţe politice cad în aceeaşi greşeală. Gravitatea nu se diluează prin frecvenţă, ci se amplifică fiindcă devine normă şi prilej de sminteală colectivă. Ceea ce Nicușor Dan a făcut este cu atât mai grav cu cât el se revendică drept independent și prin comportamentele denuțate aici zdrobește așteptările celor care l-au susținut în trecut, între care sute de mii, poate chiar milioane de români care i-ar fi dat votul. Astfel, aceasta nu doar o gafă strategică din jocul electoral, ci una dintre acele încălcări pe care Tradiţia Ortodoxă le consideră suficient de grele încât să cheme judecata divină atunci când justiţia omenească rămâne surdă.

De ce, duhovniceşte vorbind, Nicuşor Dan este mai degrabă de plâns decât de certat

• A căzut de pe culmea smereniei în prăpastia mândriei

Omul care-şi începea cariera politică invocând lupta cu „sistemul” în 2012 s-a lăsat încins cu laurii a cinci partide (USR, DREPT, REPER, Forța Dreptei și PMP) şi a rostit public că numai „patru candidaţi contează” (George Simion, Crin Antonescu, Victor Ponta și el). Sfântul Ioan Scărarul arată că mândria „împietreşte chiar faţă de oamenii blânzi şi-i dispreţuieşte” (Scara 22,14); iar împietrirea este începutul morţii lăuntrice. Un suflet care se hrăneşte cu aplauze şi statistici, nu cu adevăr şi pocăinţă, e demn de compătimire.

• Şi-a otrăvit propriul viitor politic prin dispreţul faţă de „cei mici”

Biblia dă verdict aspru: „Pe cel mândru Domnul îl doboară, iar pe cel smerit îl înalţă” (Iac 4,6). Or, exact electoratul „mic” – nehotărâţii, votanţii candidaţilor fără aparat – îi putea fi scara spre turul II. Printr-o singură replică şi-a tăiat craca de sub picioare. Nu e de ironizat, ci de jelit: un lider îşi pierde rostul tocmai când îl confundă cu propria glorie.

• A schimbat săracii pe scoruri de sondaj

Tăierea bugetelor pentru persoane cu handicap şi blocarea centrului de terapie trădează o orbire sociomorală: a pus cifrele mai presus de persoane. Sf. Vasile cel Mare numeşte asta „nebunie vrednică de lacrimi”, căci „săracul e fratele care ţi-l pune Dumnezeu ca să-ţi lucrezi mântuirea” (Omilia către bogaţi). Când întorci spatele fratelui, îţi întorci spatele harului.

• A încurajat o cultură a calomniei care se va întoarce împotriva lui

„Lovitura limbii rupe oasele” (Sirah 28,17). Cine lansează eticheta „neimportant” pregăteşte terenul ca, mâine, altă limbă să-l numească pe el la fel. Din punctul de vedere al Părinţilor, rosteşti condamnarea pe care o vei primi. Un asemenea ciclu al bârfei se sparge doar prin cerere autentică de iertare – motiv pentru care starea lui morală e de plâns.

• S-a îndepărtat de Adevăr prin făţărnicie

A purta simultan eticheta de „independent” şi susţinerea oficială a cinci formaţiuni e, duhovniceşte, o schizofrenie identitară. Ioan Scărarul numeşte minciuna „ghiulea legată de picioare în mersul spre curăţire”; cu cât merge mai departe, cu atât îi va fi mai greu să scape. Când adevărul devine negociabil, sufletul devine captiv demn de compătimire.

• Îşi periclitează însăşi mântuirea prin sminteala produsă

Hristos avertizează: „Vai omului aceluia prin care vine sminteala!” (Matei 18,7). A scandaliza public oameni deja vulnerabili (bolnavi, marginali, indecişi) e păcat strigător la cer. Pentru un creştin ortodox, orice câştig politic e nimic faţă de primejdia de a fi pricină de poticnire. Dincolo de statistici, aici este un suflet expus judecăţii divine – iar asta ar trebui să-i mişte pe credincioşi mai degrabă la rugăciune şi lacrimă decât la batjocură.

În concluzie, Nicuşor-Daniel Dan nu e doar un strateg care a gafat, ci un frate care, prin mândrie, dispreţ şi minciună, riscă să-şi piardă harul şi să tragă după el pe alţii. Pentru un creştin, cea mai puternică reacţie nu este iuţimea, ci „durerea inimii” (Sf. Isaac Sirul) însoţită de rugăciunea: „Doamne, luminează-l şi pe el, şi pe noi”.

Concluziile celor 11 acuzații

Sfinții Părinţi ai tradiției ortodoxe arată că patimile se hrănesc unele pe altele: iubirea de putere alimentează mânia; mânia stârnește defăimare; defăimarea naşte osândire şi pierderea iubirii. Scara lui Ioan enumeră explicit această spirală de la treapta 8 la 16 . Prin urmare, dacă recitim episodul din 29 aprilie prin lupa Sfinţilor Părinţi, nu observăm doar mândrie şi slavă deşartă la Nicușor Dan, ci întregul mănunchi de patimi care se nasc când iubirea de sine eclipsează iubirea de Dumnezeu şi de aproapele. Filocalia propune ca antidot: pocăinţă mărturisită (Scara 4), milostenie concretă şi „dispreţuirea slavei” pentru a potoli iuţimea inimii. Fără aceste roade, simpla scuză formală nu are greutate duhovnicească. Cum ar arăta metanoia, pocăința, vindecarea? Filocalia recomandă a te defăima pe tine însuţi înaintea Domnului şi a cultiva „primirea pagubelor cu bucurie” (Isaac Sirul) ca antidot. În spaţiul civic, echivalentul ar fi recunoaşterea publică a greşelii şi repararea efectivă a nedreptăţii (cerere de iertare nominală, politici corective faţă de categoriile dispreţuite).

Așadar, Te rog, Doamne, ca urmare a acestor argumente aduse împotriva spiritului leviatanului și a celor conducerea sa care îl stăpânesc pe Nicușor-Daniel Dan, dacă Nicușor-Daniel Dan nu se pocăiește prin spovedanie sinceră înaintea unui preot ortodox, în fața celor 7 candidați jigniți direct și în fața poporului român, până la începtul votului, să îl cobori Tu din locul de unde s-a urcat, aducând pe unul din aceștia 7 candidați (Elena-Valerica Lasconi, Cristian-Vasile Terheș, Marcela-Lavinia Șandru, Sebastian-Constantin Popescu, Silviu Predoiu, John-Ion Banu Muscel sau Petru-Daniel Funeriu) cu un scor mai mare decât el la turul 1 din alegerile prezidențiale din mai 2025, astfel încât să se arate puterea Ta, Doamne, și voința poporului român, nu întărirea încrezută a lui Nicușor-Daniel Dan în 5 partide, milioane de lei, sondaje de opinie, suport din străinătate sau în diavolii care îi conduc sufletul la pierzanie. Adu, Doamne, așa cum știi Tu mai bine, pe conducătorii de care poporul român are nevoie pentru propășirea sa spirituală. Mărturisesc că mă încred în Tine, Doamne, nu în puterile invizibile din spatele lui Nicușor-Daniel Dan.

Așadar, ținând cont de: ceea ce stă scris în Sf Scriptură și în Sf. Tradiție, ceea ce a făcut și spus Nicușor Dan în contextul prezentat în acest articol, pozițiile din care vin înaintea Ta-Doamne, legile omenești și limitele lor arătate în acest articol, Nicușor-Daniel Dan nu s-a pocăit creștinește în fața celor pe care i-a ofensat prin comentariile făcute în discuția cu Daniel Funeriu și Sebastian-Constantin Popescu marți 29 aprilie 2025, faptul că Tu știi, Doamne, dacă Nicușor Dan s-a pocăit la spovedanie de încăpățânare, neascultare, mândrie, slavă deșartă, osândire nedreaptă, aroganță, nemilostivire față de cei săraci, iubire de arginți și de putere, vorbire necontrolată fără sfat, dispreț, nesocotirea aproapelui, fățărnicie, sminteala celor mici, calomnie, cleveteală și aroganță (mai are timp zilele astea),  Te rog, Doamne, să judeci nu cu judecata omenească cea strâmbă care este ca o cârpă lepădată înaintea Ta, ci cu judecata Ta cea dreaptă și să judeci dacă este drept ceea ce susțin și cer nu pentru mine, nici pentru vreounul din candidații la alegerile prezidențiale din mai 2025, ci pentru poporul român.

Nu sunt vrednic să îmi îndeplinești vreo cerere prin faptele sau spusele mele, însă măcar pentru ceea ce stă scris în Evanghelia după Luca 19:39-40: „Și unii farisei din mulțime I-au zis: „Învățătorule, ceartă-Ți ucenicii…” Și El, răspunzând, a zis: „V’o spun Eu vouă: Dacă ei vor tăcea, pietrele vor striga.””. Mărturisesc că deși eu sunt invizibil înaintea electoratului, Doamne, și nu am vizibilitate în online cu niciunul din blogurile mele, și nu sunt un influencer, și nu am nicio treabă cu campania electorală, și aveam alte lucruri de făcut decât să-mi consum orele și somnul cu ceea ce am observat și despre care dau mărturie aici astăzi este strigător la cer, iar acestea sunt lucrurile pe care le-am avut de strigat.  Amin.

Marcus Victor Grant (nume de botez Ștefan, consultant și trainer în învățare eficientă-citire rapidă, memorare, concentrare, productivitate, modelare NLP), consilier în carieră, Global Career Development Facilitator și cofondator al Asociaţiei Române de Coaching. Copyright text © Marcus Victor Grant 2025-prezent, toate drepturile rezervate. Materialele publicate pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer. 

Articole asociate

Turul 2 nu este o formalitate – Este o răscruce (Corespondenţă de la Lordul Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite, partener al Jurnalul Bucureștiului – publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

Interviul „cult” al poetei și jurnalistei francofile Lect. Dr. Doina Guriță (membră USR și UZPR) cu Thomas Csinta (profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare, jurnalist de investigații criminale, director și redactor șef al publicației cultural–educaționale și științifice franco–române (cu caracter academic) Jurnalului Bucureștiului

Protejat: Le grand concours des Grandes Ecoles d’ingénieurs „Mines – Ponts” (Les solutions, le rapport du Jury et le bilan de Maths & Physique – 2024). Celebrul concurs al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești „Mines – Ponts” (nivel Prépa/CPGE – Licență/Master). Subiectele de Matematici generale și speciale și de fizică specială propuse (Soluții, Comentarii & Raportul Juriului, Bilanț general – 2024)

Asasinarea funcționarilor de poliție Jean-Baptiste Salvaing și Jessica Schneider la Magnanville (departamentul Yvelines, regiunea administrativă pariziană). Procesul & verdictul

In memoriam–dispariția a lui Maddie McCann. Un cold–case „resuscitat”, dar fără succes. În căutarea și restabilirea unui adevăr istoric care nu există!

Remember. Drama de la Carcassonne. Pe urmele lui Radouane Lakdim, în căutarea adevărului istoric”

Reforma Justiției franceze. „Corecționalizarea” infracțiunilor criminale și „criminalizarea” infracțiunilor corecționale prin intermediul Tribunalului Criminal – un generator de erori judiciare (oficiale și oficioase)

Protejat: Subiect de teză de doctorat. Teoria „abstractă” a pedicidului. Dosarul de pedicid Stéphane Moitoiret (asasinarea lui Valentin Crémault în 2008), succesor al dosarelor de pedicid Grégory Villemin (1884), Estelle Mouzin (2003) și Maddie McCann (2007), după ce în alte dosare de pedicid Christian Ranucci (nevinovat) este condamnat la moarte și executat (pentru asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla în 1974), Dany Leprince (nevinovat) este condamnat la închisoare pe viață pentru un cvadruplu familicid în 1994 (cu un dublu pedicid – Audrey și Sandra Leprince) iar Sebastian – Florian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală într-un alt dosar de triplu familicid în 2014 (cu un dublu pedicid – Antoine și Raphaël Bălan)

„Februarie apollonist” – Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași – Ediția XXXV (27 februarie – 1 martie 2025) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe). Corespondență de la Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea – partener media al Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași)

Serviciul Internațional de Investigații Criminale (ICIS) al Jurnalul Bucureștiului în partenariat cu OPDP (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) la Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” Ediția XXXV (2005). Sprijinul UZPR – Iași acordat proiectelor socio – judiciare în care Jurnalului Bucureștiului este implicat (direct sau indirect) prin anchetele sale private (Raportul pe anul 2024)

Etica utilizării inteligenței artificiale în educație (Profesorul Dumitru Popa, Decan al Facultății de Stiinte ale Comunicarii si Relatii Publice – Universitatea Apollonia Iași). Lucrare prezentată la Congresul Internațional al Universității Apollonia (27 februarie – 1 martie 2025) cu Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

Forma canonică (normală) Jordan (suport de curs și probleme cu soluții detaliate) pentru elevii „preparatoriști” (CUFR) și studenții în Licență (Universități) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

„Etică și Intelligence” – lucrare prezentată la Sesiunea Anuală a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Germania) de către corespondentul nostru permanent profesorul Narcis-Stelian Zărnescu (redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR – Academia Oamenilor de Știință din România)

Le grand concours des Grandes Ecoles d’ingénieurs „Mines – Ponts” (Les sujets de Maths & Physique – 2024). Celebrul concurs al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești „Mines – Ponts” (nivel Prépa/CPGE – Licență/Master). Subiectele de Matematici generale și speciale și de fizică specială propuse (Enunțuri – 2024)

Volumul 8 din ciclul de lucrări științifice (cărți) „Investigații Jurnalistice în serial” în 12 volume, „Societate & Economie” (Le 8e tome du cycle de travaux scientifiques – livres „Investigations journalistiques en série” en 12 tomes, „Société & Economie)

Volumul 5 din seria de lucrări consacrate marilor și tradiționalelor concursuri de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (la matematici și științe fizice) ale grupurilor GEIPI – Polytech, Advance, Avenir și Puissance Alpha (2020 – 2024). Les Grands Concours classiques des „Grandes Ecoles” d’ingenieurs (GEIPI – Polytech, Advance, Avenir et Puissance Apha). Maths – Sciences physiques (2000-2024)

• Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.

„Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden – 2024” (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

• Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) pentru doctori în științe (matematice) – 2024

Protejat: Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) – 2024

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Protejat: Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

• Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

• Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului