

În Turul 1 al alegerilor prezidențiale, candidatul extremist George Simion a obținut cele mai multe voturi la nivel național. Acest fapt a surprins mulți dintre cetățenii activi civic și a provocat o reacție de șoc în rândul celor care apără statul de drept, pluralismul și valorile europene, dar este important să înțelegem un lucru esențial: Simion nu a câștigat majoritatea românilor. A câștigat datorită absenteismului, deoarece mulți alegători moderați, pro-europeni, tineri sau pur și simplu ocupați nu s-au prezentat la urne.
Prezența la vot în primul tur a fost de doar 53%. Asta înseamnă că aproape jumătate din români nu și-au exprimat opinia. Candidatul extremist a obținut 40% din voturile exprimate, ceea ce înseamnă doar aproximativ 21% din totalul alegătorilor eligibili. Pe de altă parte, în secțiile de votare urbane, cum sunt cele unde au fost observatori din partea organizației noastre pentru drepturile omului, OADO (Organizația p-entru Apărarea Drepturilor Omului-Națiunile Unite), rezultatele din procesele verbale arată un vot clar: Nicușor Dan–în medie cu 350 de voturi mai mult decât George Simion. Aceste cifre arată că acolo unde există informare, educație civică și implicare, extremistul nu convinge.





Rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale a generat rumoare, dar și clarificări. Adevărata miză nu mai este cine sunt candidații, ci cine suntem noi– cetățenii acestei țări–și ce societate vrem să construim pe termen lung. Accederea unui lider populist și extremist în fruntea statului nu ar însemna doar o schimbare de stil ci ar periclita:
- stabilitatea relațiilor externe, în special cu partenerii europeni și NATO
- funcționarea instituțiilor independente
- drepturile minorităților și libertatea presei
- investițiile și climatul economic general
Acestea nu sunt simple proiecții pesimiste. Exemplele din alte țări arată cum retorica radicală se transformă rapid în politici care slăbesc democrațiile din interior. Faptul că extremismul a câștigat primul tur nu reflectă un consens național, ci o demobilizare. Mobilizarea tăcută a unei minorități bine organizate și absenteismul celor moderați au distorsionat rezultatul. Aceasta este lecția esențială a Turului 1: democrația nu e garantată, ea trebuie apărată prin participare. În turul 2 totul se poate schimba. Dacă prezența la urne va crește spre 65–70%, candidatul pro-european, independent și echilibrat—Nicușor Dan—are șanse reale să câștige. Totul depinde de noi:
- De cei care nu au votat în Turul 1
- De cei care au votat pentru alți candidați moderați și trebuie să înțeleagă ce e în joc acum
- De cei care cred că „nu contează” sau „un vot nu schimbă nimic” – ba da, contează enorm
Ce alegem, de fapt? Aceste alegeri nu mai sunt doar despre preferințe politice. Sunt despre valorile fundamentale pe care le vrem în România:
- Respect față de lege și instituții
- Relație clară și fermă cu Uniunea Europeană
- Drepturile tuturor, nu doar ale „majorității vocale”
- Demnitate, stabilitate și echilibru
Un vot pentru un candidat pro-european este un vot împotriva urii, scandalului, improvizației și riscului internațional. Ce putem învăța?
- Apatia civică ne costă. Indiferența de azi poate deveni regretul de mâine
- Prezența urbană nu e suficientă. Informarea și mobilizarea trebuie să ajungă și în comunitățile rurale
- Responsabilitatea liderilor moderați. Cei care au candidat și nu au intrat în turul doi au datoria să dea un mesaj clar de susținere pentru valorile democratice și europene
Recomandări pentru Turul 2.
- Campanii de informare reală-în online și offline
- Coaliție civică informală-ONG-uri, influenceri, profesori, medici etc.
- Monitorizarea alegerilor de către cetățeni și observatori
Ce urmează dacă:
- Câștigă candidatul independent democratic „european”: validarea maturității civice, urmată de muncă legislativă și guvernamentală coerentă predictibilă și ancorată în realitățile economice și sociale, cu respect pentru statul de drept și drepturile fiecărui cetățean.
- Câștigă candidatul „extremist”: piețele reacționează negativ. Investitorii se retrag, dobânzile la împrumuturile României cresc, iar leul se devalorizează accelerat—euro depășind deja pragul istoric de 5 lei. Iar într-o economie în care aproape totul este calculat în euro—de la chirii și apartamente, la facturi de telefon și produse importate—creșterea costurilor lovește direct în buzunarul fiecărui român. Creditele devin mai scumpe, ratele cresc, iar perspectivele de stabilitate economică se prăbușesc.
@
Acum, în fața noastră nu se află doar o simplă alegere între doi candidați, ci mai degrabă un referendum național despre direcția în care vrem să mergem. Este un moment în care trebuie să decidem ce viitor alegem: unul marcat de extremism, de idei care pun în pericol valorile fundamentale ale democrației și stabilității noastre, sau o cale pro-europeană, dedicată dezvoltării, respectării drepturilor omului și integrării în comunitatea europeană? Această alegere nu se reduce doar la un nume sau un partid, ci la viziunea pe care o avem pentru România și pentru viitorul său în lume. Turul 2 este bătălia esențială. Între trecutul întunecat și viitorul lucid. Între emoția periculoasă și rațiunea constructivă. Între extremism și echilibru. Votul tău poate fi decisiv. Ieși la vot. Convinge și pe alții. Apără România normală.
Corespondență de la Amiral Lord Sir Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite

Notă. Articolele Lord Sir prof. univ. dr. președinte-fondator OADO Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO)

Articole asociate
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

Remember. Drama de la Carcassonne. Pe urmele lui Radouane Lakdim, în căutarea adevărului istoric”

- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).





- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…


- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…










1.jpg)


























Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului








[…] Turul 2 nu este o formalitate – Este o răscruce (Corespondenţă de la Lordul Prof. univ. dr.… […]
[…] Turul 2 nu este o formalitate – Este o răscruce (Corespondenţă de la Lordul Prof. univ. dr.… […]