Monografia publicată de Theodor Schwann în 1839 a demonstrat că atât organismele vegetale cât şi cele animale sunt constituite din celule, o unificare la nivel structural pentru întreaga lume vie. În 1855, Rudolf Virchowa emis formularea devenită emblematică „omnis cellula e cellula”toate celulele provin din celule, care azi poate să pară o banalitate, dar în acea lume în care generaţia spontanee era încă o ipoteză plauzibilă… a fost o mare clarificare.
Note. Cell theory was postulated by Theodor Schwann and Matthias Schleiden in 1838. It includes the following points. All living organisms are composed of one or more cells. The cell is the most basic unit of life. The third was added by Rudolf Virchowin 1855, which stated: „Omnis cellula e cellula” which means all cells arise only from pre-existing cells.
În 1876Oskar Hertwig a arătat că fecundarea constă în penetrarea spermatozoidului în ovul şi fuzionarea celor două nuclee…iar zigotul produce ulterior embrionul. Wilhelm Rouxa ajuns să se întrebe în 1883, cum de oare este necesar procesul complex al mitozei şi a argumentat pe baze raţionale că materialul nuclear trebuie să fie foarte heterogen pentru ca o asemenea manifestare elaborată să fie necesară în procesul diviziunii celulare. Theodor Boveria văzut că în timpul mitozei devin observabili cromosomii, un anumit număr la variate specii, şi că aceşti cromosomi au caracteristici care îi fac identificabili. În secolul 20, microscopia electronică a permis descrierea detaliată a variatelor organite celulare (inclusiv structurile lor), iarbiologia moleculară a permis conturarea unora dintre procesele aflate în derulare. Viteza cu care se progresează în înțelegerea viului este foarte mare…dar, paradoxal, suntem undeva pe la începuturi.
Dr. biolog Peter Lengyel (expert în conservarea biodiversității, fotograf al naturii), este membru al Asociației „Valea Verde”, dar și secretar științific la„ONG Unesco Pro Natură”, cu sediul în București și membru al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. A participat la proiecte organizate de instituții precum Parlamentul European, Comisia Europeană, Consiliul Europei sau Banca Mondială și la peste 200 de simpozioane, conferințe și congrese internaționale legate de protecția mediului, conservarea biodiversității și educație ecologică. În ultimul timp a devenit foarte cunoscut datorită celor două volume „Beep 2010″ și „Maramureș–Țara Biodiversității” și expoziției „India-locul uimitoarei diversități”.
Notă.Un microscop electronic este un instrument care foloseșteelectronipentru a ilumina specimenulși a transmite o imagine mărită a acestuia. Microscoapele electronice au rezoluție superioară microscoapelor cu lumină, și pot transmite o imagine mărită de mult mai multe ori. Unele microscoape electronice ajung să transmita o imagine mărită de 2 milioane de ori, pe când cele mai bune microscoape cu lumină transmit o imagine mărită de 2.000 de ori. Microscopia electronică permite obținerea informațiilor privitor la structura şi funcţia celulelor,organizarea intracelulară în normă și condiții patologice, evidențierea relațiilor intercelulare în țesuturile vegetale și animale; aspecte structurale și funcționale ale organitelor celulare și asigurarea integrităţii celulare, particularitățile proliferării celulare, iar prin transmisie stă la baza procedeului de contrastare negativă care permite identificarea particulelor virale în extracte vegetale și recunoașterea agentului patogen în baza morfologiei (sferice, liniare, filamentoase, baciliforme) și dimensiunilor particulelor. Tehnica reprezintă un procedeu expres care include obținerea extractului vegetal din țesuturile analizate, aplicarea a câteva picături din extract pe o grilă suport, contrastarea probei cu soluție apoasă de acetat de uranil și examinarea în microscopul electronic. Utilizarea serurilor către agenții patogeni asigură identificarea specifică a agentului viral, inclusiv în cazul unor concentrații reduse.
Rezultatele studiului ultrastructural permit:
evaluarea stării funcţionale a organitelor subcelulare şi a celulei
aprecierea regularității decurgerii proceselor de proliferare celulară
evidenţierea reorganizărilor structurale stereotipice şi cele specifice
evidenţierea principiilor de organizare ultrastructurală în diferite stări citopatologice
evaluarea impactului negativ al diferitori factori asupra organismelor vii
integrarea reacțiilor de răspuns la factori de stres la nivel de celulă, țesut, organ.
Pentru examenul ultrastructural sunt necesare următoarele etape: