„În slava mediocrității – o analiză critică, documentată și deloc lipsită de ironie”. Corespondență de la Dr. Christian W. Schenk (medic, poet, eseist și traducător trilingv german din Boppard, Renania-Palatinat, de origine brașoveană, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities), membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.

The principles that will be at the basis of this publication are: 

– Democracy cannot exist without opposition

–Elected representatives are our representatives and not our masters

– Criticism fosters progress

–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Organisation Internationale de la Francophonie

Horia Gârbea (n. 1962, București) este una dintre acele siluete hiperactive ale peisajului cultural românesc, a cărei notorietate se explică mai puțin prin excelență literară și mai mult printr-un număr impresionant de funcții și prezențe instituționale. Poet, prozator, dramaturg, eseist, traducător, profesor universitar, funcționar cultural–Gârbea este omniprezent. Însă, în spatele acestei polivalențe se ascunde un fenomen des întâlnit în literatura română contemporană: confuzia între activitate și substanță. Gârbea stăpânește multiple tehnici, registre și rețele–dar prea puține dintre acestea se remarcă prin profunzime sau necesitate literară autentică. În loc de forță expresivă, avem o corectitudine stilistică dusă până la sterilitate; în loc de revelație poetică, o rutină impecabil controlată, dar lipsită de incandescență.

Volumele de lui Horia Gârbea–„Cafeaua domnului ministru”, „Proba cu martori” sau „Ceasornicarul–10 ani de poezie”–denotă o siguranță meșteșugărească, versuri bine articulate, presărate cu ironie și simț ritmic. Dar toate acestea par exerciții de atelier literar–bine executate, dar lipsite de acea scânteie poetică autentică. Textele par decupate dintr-un manual de poezie postmodernă: plăcute vizual, dar sterilizate intelectual.

În antologia „Poezia română actuală. Generația ’80-’90” (ed. Marin Mincu), Gârbea este menționat, însă într-un ton evident rezervat. Se remarcă stilul „didactico-ironic”, dar fără vreun entuziasm real. Mai semnificativ este faptul că în monumentala lucrare a lui Paul Cernat despre literatura anilor ’80, Gârbea lipsește aproape complet–o absență grăitoare într-un tablou altminteri meticulos al generației. Piesele sale, precum „Doamna Bovary sînt ceilalți” sau „Cine l-a ucis pe Marx?”, încearcă să jongleze cu referințe literare–de la Molière la Ionesco, de la Shakespeare la televiziunea românească, sunt farse provinciale cu ambalaj livresc. Însă rezultatul e previzibil: construcții artificiale, moraliste, plate scenic. Personajele nu au voce proprie, ci vorbesc ca autorul însuși–ceea ce le golește de orice adâncime psihologică. Spectacolele sunt montate aproape exclusiv în spații mici, cu ecou limitat. Publicul larg și critica teatrală națională le-au ignorat constant. În afara țării, Gârbea este practic inexistent. Cât despre cenzură–n-a fost nevoie. În vremuri autoritare, asta poate liniști. Într-o democrație, e adesea semnul unei literaturi inofensive.

Adevărata carieră a lui Gârbea pare să fie cea instituțională, nu literară. A fost președintele filialei de dramaturgie a Uniunii Scriitorilor, membru în nenumărate jurii, redactor, coordonator de almanahuri, moderator, director de teatru–un profesionist al mecanismelor culturale. Membru al Comitetului director al Uniunii Scriitorilor din 2005. Președinte al Filialei București-Poezie a Uniunii Scriitorilor din 2015, ales în 2018–nici nu se putea altfel atunci–pentru încă un mandat de 5 ani. Energia sa organizatorică e de necontestat. Dar în această hiperactivitate se află și răspunsul la mediocritatea operei: funcționarul sugrumă poetul. O glumă amară circulă prin cercurile literare: „În România, cine n-are operă, are funcție.” Deci putem vorbi, și asta cu mare indulgență, de funcționarul din umbra scriitorului. Patru puncte din zece, și nu pe nedrept. Evaluarea sumară a producției literare a lui Gârbea ar suna astfel: Lipsă de voce autentică: între ironie, parodie și didacticism, stilul se dizolvă în conformism. „Prea multe pălării”: hiperactivitatea instituțională subminează concentrarea artistică. Frică de risc: textele sunt „plăcute”–și tocmai asta e problema lor. Până și criticii binevoitori, precum Alex. Ștefănescu sau Cristea-Enache, păstrează distanța–fără entuziasm, fără canon. Bianca Burţa-Cernat îl numește un „autor puțin semnificativ” al generației sale și denunță „siguranța de sine neverosimilă” și tendința de a compensa lipsa de valoare prin vizibilitate instituțională. Octavian Soviany vede în teatrul lui Gârbea o „parodie programatică” lipsită de coloană vertebrală dramaturgică. Deși a fost director al Teatrului Dramaturgilor Români, amintirea sa în funcție e mai degrabă birocratică decât artistică.

Lista criticilor ironici e lungă: În Observator Cultural nr. 348/2006, Bianca-Burța-Cernat publică textul „Să râdem cu Horia Gârbea?!”, unde demască multipla reciclare a aceluiași stil pseudo-sclipitor. Dan C. Mihăilescu, în Idei în Dialog (1/2009), acuză pe bună dreptate preferința lui Nicolae Manolescu pentru „vasalii” săi, cum ar fi Gârbea, în detrimentul unor autori real valoroși ca Gib Mihăescu. Gârbea? Mai mult decât un vasal–o periuță. Bogdan Crețu scrie în Cuvântul nr. 383 articolul „Eșecul lui Nicolae Manolescu”, unde observă cum Gârbea e supraevaluat constant, în timp ce Matei Vișniec e minimalizat. Cosmin Ciotloș, recenzând romanul „Crime la Elsinore”, afirmă că textul e amuzant, dar complet deconectat de la realitate–o joacă solipsistă fără aderență socială. Andrei Terian îl critică pentru „Fratele mai deștept al lui Kalașnikov”, în special povestirea „Articolul 96”, unde personajele sunt umilite înainte de a le cunoaște – ceea ce distruge orice empatie.

Horia Gârbea nu este un scriitor prost. E un scriitor mediocru cu vizibilitate mare. Cărțile sale nu sunt nici scandaloase, nici remarcabile. Sunt corecte, academice, uneori hazlii, adesea redundante, mereu calculate, rareori trăite. Va rămâne–ca nume în protocoale, ca notă de subsol în sinteze literare, ca martor al unei generații care a înțeles perfect cum se face networking. Dar nu va aprinde nicio sete de limbaj, nicio nevoie de cutremur interior, nicio revelație estetică, pentru că literatura nu e o funcție, e un act de depășire a limitelor, și de asta, la Gârbea, avem prea puțin. Din volumul în lucru, Interpretarea critică a generației mele (generația 89 de la început și până la sfârșit).

Articole asociate

„Declinul unei reviste – România literară de la navă-amiral a intelectualității la o cameră de ecou a mediocrității autosuficiente”. Corespondență de la Dr. Christian W. Schenk (medic, poet, eseist și traducător trilingv german din Boppard, Renania-Palatinat, de origine brașoveană, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities), membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

De ce revistele literare evită criticile obiective? Corespondență de la poetul, eseistul și traducătorul trilingv german Dr. Christian W. Schenk din Boppard (Renania-Palatinat) de origine brașoveană, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

Societatea în epoca autoanulării. Recenzii – Dumitru Ichim și Lorand Pethő. Corespondență de la poetul, eseistul și traducătorul trilingv german Dr. Christian W. Schenk din Boppard (Renania-Palatinat) de origine brașoveană, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

Eseuri critice despre poetul, eseistul și traducătorul trilingv german din Boppard (Renania-Palatinat) de origine brașoveană Dr. Christian W. Schenk (membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului)

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

CUFR (Centre Universitaire Franco – Roumain, R & D, auprès des Grandes Ecoles Françaises, Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R & D)

Interviul „cult” al poetei și jurnalistei francofile Lect. Dr. Doina Guriță (membră USR și UZPR) cu Thomas Csinta (profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare, jurnalist de investigații criminale, director și redactor șef al publicației cultural–educaționale și științifice franco–române (cu caracter academic) Jurnalului Bucureștiului

Dany Leprince–după 3 decenii, un prim pas important către „ultima frontieră” a nevinovăției, pe urmele lui Farid El Haïry și Aymen Ibrahim–ultimii condamnați, achitați și reabilitați de către Justiția franceză ca urmare a revizuirii condamnărilor lor penale (în procedura criminală, respectiv, corecțională). CRR (Curtea de Revizuire și Reexaminare) a deciziilor penale și algoritmul complex al revizuirii acestora. Dany Leprince – après 30 ans, un premier pas important vers la „dernière frontière” de l’innocence, sur les traces de Farid El Haïry et Aymen Ibrahim – les derniers condamnés, acquittés et réhabilités par la justice française suite à la révision de leurs condamnations pénales (en procédures criminelle et correctionnelle). La CRR (Cour de révision et de réexamen) des décisions pénales et l’algorithme complexe de leur révision

Le grand concours des Grandes Ecoles d’ingénieurs „Mines – Ponts” (Les solutions, le rapport du Jury et le bilan de Maths & Physique – 2024). Celebrul concurs al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești „Mines – Ponts” (nivel Prépa/CPGE – Licență/Master). Subiectele de Matematici generale și speciale și de fizică specială propuse (Soluții, Comentarii & Raportul Juriului, Bilanț general – 2024)

Asasinarea funcționarilor de poliție Jean-Baptiste Salvaing și Jessica Schneider la Magnanville (departamentul Yvelines, regiunea administrativă pariziană). Procesul & verdictul

In memoriam–dispariția a lui Maddie McCann. Un cold–case „resuscitat”, dar fără succes. În căutarea și restabilirea unui adevăr istoric care nu există!

Remember. Drama de la Carcassonne. Pe urmele lui Radouane Lakdim, în căutarea adevărului istoric”

Reforma Justiției franceze. „Corecționalizarea” infracțiunilor criminale și „criminalizarea” infracțiunilor corecționale prin intermediul Tribunalului Criminal – un generator de erori judiciare (oficiale și oficioase)

Subiect de teză de doctorat. Teoria „abstractă” a pedicidului. Dosarul de pedicid Stéphane Moitoiret (asasinarea lui Valentin Crémault în 2008), succesor al dosarelor de pedicid Grégory Villemin (1884), Estelle Mouzin (2003) și Maddie McCann (2007), după ce în alte dosare de pedicid Christian Ranucci (nevinovat) este condamnat la moarte și executat (pentru asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla în 1974), Dany Leprince (nevinovat) este condamnat la închisoare pe viață pentru un cvadruplu familicid în 1994 (cu un dublu pedicid – Audrey și Sandra Leprince) iar Sebastian – Florian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală într-un alt dosar de triplu familicid în 2014 (cu un dublu pedicid – Antoine și Raphaël Bălan)

„Februarie apollonist” – Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași – Ediția XXXV (27 februarie – 1 martie 2025) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe). Corespondență de la Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea – partener media al Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași)

Serviciul Internațional de Investigații Criminale (ICIS) al Jurnalul Bucureștiului în partenariat cu OPDP (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) la Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” Ediția XXXV (2005). Sprijinul UZPR – Iași acordat proiectelor socio – judiciare în care Jurnalului Bucureștiului este implicat (direct sau indirect) prin anchetele sale private (Raportul pe anul 2024)

Etica utilizării inteligenței artificiale în educație (Profesorul Dumitru Popa, Decan al Facultății de Stiinte ale Comunicarii si Relatii Publice – Universitatea Apollonia Iași). Lucrare prezentată la Congresul Internațional al Universității Apollonia (27 februarie – 1 martie 2025) cu Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

Forma canonică (normală) Jordan (suport de curs și probleme cu soluții detaliate) pentru elevii „preparatoriști” (CUFR) și studenții în Licență (Universități) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

„Etică și Intelligence” – lucrare prezentată la Sesiunea Anuală a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Germania) de către corespondentul nostru permanent profesorul Narcis-Stelian Zărnescu (redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR – Academia Oamenilor de Știință din România)

Le grand concours des Grandes Ecoles d’ingénieurs „Mines – Ponts” (Les sujets de Maths & Physique – 2024). Celebrul concurs al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești „Mines – Ponts” (nivel Prépa/CPGE – Licență/Master). Subiectele de Matematici generale și speciale și de fizică specială propuse (Enunțuri – 2024)

Volumul 8 din ciclul de lucrări științifice (cărți) „Investigații Jurnalistice în serial” în 12 volume, „Societate & Economie” (Le 8e tome du cycle de travaux scientifiques – livres „Investigations journalistiques en série” en 12 tomes, „Société & Economie)

Volumul 5 din seria de lucrări consacrate marilor și tradiționalelor concursuri de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (la matematici și științe fizice) ale grupurilor GEIPI – Polytech, Advance, Avenir și Puissance Alpha (2020 – 2024). Les Grands Concours classiques des „Grandes Ecoles” d’ingenieurs (GEIPI – Polytech, Advance, Avenir et Puissance Apha). Maths – Sciences physiques (2000-2024)

• Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.

„Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden – 2024” (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

• Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) pentru doctori în științe (matematice) – 2024

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) – 2024

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

• Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

• Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului