Jurnal Politic (1) – Inevitabilul s-a produs (Corespondenţă de la H.E. HRH Lord Sir Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului – Naţiunile Unite – Ecosoc)

Programele televiziunii române au arătat un grup de oameni îngenunchiați pe caldarâmul rece, la zero grade, ridicând rugi către Dumnezeu, pentru ca violențele să înceteze. Disperare, panică, lacrimi, spaimă, frică. Știri și imagini video, apocaliptice, care te trezesc la o realitate dură și cruntă. Este război la granița României. După ce ne-am confruntat timp de 2 ani cu o criza sanitară, datorată pandemiei de Covid-19, desfășurată în 5 valuri, liniștea și viața tihnită nu revin la normal, pacea lumii este din nou zguduită. De data aceasta de „război”! Gândul m-a dus la aceea glumă postată pe rețelele de socializare „„virușii din 2020 și 2021 au fost înlocuiți cu „vin rușii” în 2022””.

O zi a iubirii „Dragobetele”, varianta românească a celei americane „Valentine’s day”, a fost pentru pentru toți cei care trăiesc în Ucraina, indiferent de originea lor, o zi nefastă, una a disperării. Începutului unui nou tip de pandemie, „pandemia de haos”-războiul. Începută în Ucraina și cu efecte în lumea întregă. Experiența pandemiei începută în China și sfârșind în toată lumea…dă fiori. Antoine de Saint-Exupery (1900-1944, fost poet, jurnalist, aristocrat, romancier și eseist francez, dar și aviator căzut pe frontul antifascist, cunoscut unui cerc larg de cititori în special datorită povestirii „Le Petit Prince” – Micul Prinț, 1943), spunea despre război că: „Războiul este o aventură. Este o boală. Este un tifos”!

Tradiții cu seva în spiritualitate. Dragobetele – Adevăratul Valentine’s Day românesc (Corespondență de la Lect. dr. Doina Guriţă, poet şi prozator, Iași, membru al USR – Uniunea Scriitorilor din România, al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România și al SPAF – Societatea Poeților și Artiștilor din Franța, premiată de „Société des poètes et artistes de France” la Barbizon – Greater Paris)

O astfel de zi,  m-a convins, să adaug, un nou jurnal, la cele deja scrise. „Jurnalul de Bord”, pe care l-am completat, zi de zi, timp de 12 ani, cât am fost la bordul navelor, pe care mi-am desfășurat activitatea de la stagiar-la comandant de cursă lungă; „Jurnalul de celulă”, conceput pe timpul când am fost deținut politic și condamnat la moarte și  „Jurnalul de călătorie”, legat de nenumăratele mele călătorii din afara țării. Voi scrie un nou jurnal –„Jurnalul politic”. De ce politic? Pentru că orice măsură, oricare ar fi domeniul de aplicare,  fie el militar, economic, social, juridic, medical,  finaciar ș.a.m.d. are la bază o hotărâre, o decizie politică („O politică publică este o reţea de decizii legate între ele privind alegerea obiectivelor, a mijloacelor şi a resurselor alocate pentru atingerea lor (n.n.–a obiectivelor) în situaţii specifice”- Miroiu, A., Introducere în analiza politicilor publice, Editura Paideia, Bucureşti, 2001, p. 9)

La doi pași de granița românească cu Ucraină și în zgomotul asurzitor al bombardamentelor auzite în mai multe orașe românești aflate în parte de nord-est a României, în zorii zilei, de 24 februarie 2022, Rusia a declarat război și a invadat Ucraina sub pretextul apărării cetățenilor ruși din Donbas, de genocid, dar și de sabotajului exercitat asupra Rusiei.  În seara zilei de 21 februarie 2022, președintele Vladimir (Vladimirovici) Putin semnase decretele de recunoaștere a independenței așa-ziselor republici separatiste Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk din Ucraina și acuza Ucraina că vrea să se înarmeze cu bomba nucleară.

Ziaristul Viorel Patrichi: Hulă rusească și arohanță haholă pe… Donul liniștit

La puțin timp, după  decizia luată de Rusia, aceasta a fost condamantă de UE, prin reperezentanții săi, iar Secretarul general al ONU,  Antonio Guterres, a afirmat că decizia Rusiei de a recunoaşte independenţa teritoriilor separatiste ucrainene este „o încălcare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei, fiind o acțiune incompatibilă cu principiile Cartei Naţiunilor Unite și  în conformitate cu rezoluţiile Adunării Generale.

La data de 22 februarie 2022, Vladimir Putin, președintele rus, a dat ordin trupelor sale militare de a pătrunde în regiunile separatiste din estul Ucrainei, să înceapă invazia în țara vecină. Alegerea acestei date nu o cred întâmplătoare. Din punct de vedere numerologic și astrologic este considerată a fi o zi specială, care  apare o dată la 180 de ani, cu multiple semnificații. Un „număr al îngerilor”, unul palindromic, care oricum ar fi citit (din față sau din spate), el este același. Unii numerologi consideră că o astfel de juxtapunere aduce cu ea o lecție de viață foarte valoroasă.

Jurnal de călătorie (1) – Vecina, biata Urcraina…(Corespondenţă de la H.E. HRH Lord Sir Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului – Naţiunile Unite – Ecosoc)

Mai mulți astrologii sunt de părere că ziua de 22.02.2022 poate fi văzută ca un punct de cotitură, ceea ce înseamnă că va împarți lumea în două: înainte şi după. În plus, cifra 2 este echilibrul între bine şi rău. Conform declarației ministrului de externe ucrainean „acțiunea Rusiei reprezintă  „o invazie la scară largă, un război de agresiune”, mai  multe puncte strategice din Ucraina fiind atacate, inclusiv capitala.” Au fost raportate explozii în Odesa, Mariupol, Harkov, Nipru, Kramatorsk și la aeroportul din Kiev. Rusia la rândul său a anunțat că a scos din serviciu bazele antiaeriene. Ca urmare a atacurilor rusești Kiev a rupt  relaţiile diplomatice cu Moscova, și  a declarat „starea de război”, instituind totodată „legea Marțială” pe întreg teritoriul ucrainian. Populația ucrainiană a primit dreptul de a purta și folosi arme, încă din data de 23 februarie 2022. Ca urmare a stării de război, la data de 24 februarie 2022, guvernul ucrainian a dispus o serie de limitări: la bancomate se retrag sume limitate, la cumpărături alimente nu mai sunt la discretie, iar  la pompele de alimentare cu combustibil se livrează doar 20 de l, din acesta. Combustibilul nu este suficient pentru a părăsii țara, astfel încât în disperarea lor oamenii au pornit pe jos spre granițele țării.

După două războie mondiale, ale căror efecte și învățăminte au dus la semnarea de către statele lumii a Declarației Universale a Drepturilor Omului, la apariția Organizației Națiunilor Unite, precum și la perfectarea numeroaselor reglementări juridice ulterioare, de drepturile omului și de drept internațional umanitar, nu credeam că diplomația nu va astupa „gura armelor”, că dreptul internațional va fi încălcat, iar criza umanitară va lua locul păcii.

În discursul Secretarului General al NATO, Jens Stolentberg,  susținut la data de 24 februarie 2022, acesta a declarat că „Rusia va fi beneficiara unor sancțiuni economice severe, aceasta urmând să plătească un preț mare pentru invadarea Ucrainei, care a negat  intenția sa de invadare a Ucrainei în cadrul  discuțiilor și eforturilor diplomatice dintre liderul rus și alți lideri importanți ai lumii”. Conform declarațiilor acestuia, difuzate de toate canalele de știri, românești și străine, „„Rusia deși a acccepat soluțiile politice în cadrul convorbirilor diplomatice, pe tema evitării unei posibile inavaziei a Ucrainei, și-a consolidat poziția militară în vederea invaziei, Rusia închizând astfel „ușa” unei soluții politice.””

Jens Stolentberg, a mai declarat că NATO nu se va implica în războiul ruso-ucrainian, nu va trimite trupe în Ucraina. Forța de răspuns a NATO nu se află și nu se va afla în Ucraina. Conform declarațiilor oficialului NATO, această măsură vizează evitarea transformării razboiului ruso-ucrainian într-o conflagrație. În același timp oficialul a mai declarat, că NATO a activat „Planul de apărare”, de reacție la situații de criză, plan defensiv destinat protejării flancului estic al Alianței. Acest plan, oferă un cadru politic, respectiv mai multă autoritate și capacitate de acțiune defensivă pentru întărirea și protejarea flancului estic al Alianței, fapt ce va conduce și la sporirea prezenței forțelor NATO în zonă acestui flanc.

Ca analist politic, opinez că războiul din Ucraina nu este cea mai mare miză a președintelui rus, Vladimir Putin. Ca om politic și strateg de mare anvergură, cred  că putem vorbi de o miza  mult mai mare, una care să poziționeze Rusia, la masa tratativelor cu rol de putere mondială, cu „drept de veto”. Acesta ar putea urmări o reconfigurare geopolitică și geostrategică, o reconfigrare a ordinii mondiale. Interesul său hegemonic vizează un rol cu mult mai pregnant și o poziție de forță în negocierea securității în Europa și a lumii, în concordanță cu termenii și condițiile sale. Wiston Churchill spunea despre Rusia sovietică că: „Nu cred că Rusia sovietică dorește război. Ceea ce vrea ea sunt roadele războiului.” Sunt de părere că acest citat este valabil și pentru Rusia de astăzi.

Acțiunile din Ucraina reperezintă și în opinia mea, doar o „demostrație de forță”, care va ține încordată întreaga lume, până în acel moment în care „glasul Rusiei” se va impune ca putere mondială. Acțiunile sale vor fi pe două fronturi: invazia Ucrainei și crearea unei crize energetice a lumii. „Interesul strategic al liderului de la Kremlin în zonele Donețk și Lugansk, nu se oprește aici, se țintește, de fapt, ocuparea întregului teritoriu al Donbasului, care îi va oferi avantaje geopolitice sporite, prin dominația totală din Marea Azov și capturarea orașului Mariupol, un port cheie în regiune”.

În cazul în care s-ar impune sancțiuni economice s-au de altă natură Rusiei, aceasta ar folosi ca „arma” întreruperea livrărilor de gaze, pentru început. Poate nici „timpul invadarii” Ucrainei nu este ales aleatoriu. Este iarnă și vreme rece în zona temperată a lumii, iar o întrerupere a livrărilor de gaze de către Rusia, în țări importatoare și dependete de gazul rusesc, ar duce și la convulsii sociale în acele țări. În altă ordine de idei, Rusia se simte susținută de China și puțin impresionată de amenințările privind sancțiunile economice ce i s-ar impune. Din păcate, Rusia nu este puternică din punct de vedere economic și nu dispune de o piață financiară bine definită. Deși este într-o relație de parteneriat strategic cu China,  în raport cu ea se află pe locul secund.

Cu toate acestea parteneriatul strategic încheiat de cele două țări, pe timpul desfășurării olimpiadei de iarnă de la Beijing asigură oarecum „spatele” Rusiei în acțiunile sale prezente și viitoare. La timpul la care public aceste reflecții, Kievul este înconjurat de forțe rusești, se aud alertele de bombardament, iar reprezentanți ai Rusiei și Ucrainei se pregătesc de negocieri privind oprirea războiului. Acțiunile Rusiei, dar și al celorlalte puteri ale lumii, ale NATO și UE, urmează să contureze noua configurație politică, economică și militară a lumii, la care vom asista în fiecare zi, din cele ce urmează.

Pfff… A murit mitul virusului Covid-19, după ce săptămână trecută  a fost anunțat oficial că numărul reîmbolnăviților cu vaccinul deja făcut, cu una, două sau trei doze, este mai mare decât al celor nevaccinați?! Ucrainienii refugiați nu sunt testați anticovid și nu stau în carantină. Dintr-o data nu mai vorbim de vaccinare, de carantină, izolare, de virus… Se pare că doar războiul a putut venii de hac virusului, care speriat, s-a dezintegrat. A dispărut propaganda celor pe care îi vedeam zilnic la TV, ce crea o adevarată psihoză în masă–a mortalității prin nevaccinare împotriva virusului.

Jurnal de călătorie după un an de pandemie Covid–19 (Corespondență din Ucraina de la Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite)

Au dispărut analiștii sanitari și au fost înlocuiți de analiști politico-militari, care mai de care. Te minunezi cât de erudiți sunt unii, cum trec ei, cu așa ușurință, dintr-un domeniu în altul. Au dispărut economiștii și prezicătorii creșterilor de prețuri. Au dispărut politicienii, care mai de care, mai guralivi și chiar disensiunile din cadrul coaliției de guvernare, care conduce România în aceste vremuri tulburi. Războiul a strivit totul! Urgia s-a pornit!

Corespondenţă de la H.E. HRH Lord Sir Prof. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite

Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (Națiunile Unite- Ecosec)

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist (Press Attached of Organization for the Defense Human Rights – United Nations)

Notă. Articole asociate

Un nou birou (filială) al OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului), a fost creat La Londra, „Centrul democrației lumii” (Corespondenţă de la H.E. HRH Lord Sir Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului – Naţiunile Unite)

Ziua Internațională a Drepturilor Omului sărbătorită pe 10 decembrie la București, la sediul OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Națiunile Unite – Ecosec)

Articolele Lordului Florentin Scaletchi  în  Jurnalul Bucureştiului, Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO)

Nota redacției

Plagiatul în lumea contemporană. Pirații economiei de piață. Congresul Internațional al Universității Apollonia Iași (28 februarie – 2martie 2022)

Subiect de teză de doctorat inter-pluri și transdisciplinar. Sisteme complexe. Formalismul (modelul) matematic al algebrei și analizei matriciale în contaminarea unui „human specimen” cu un virus (agent patogen inframicrobian, inclusiv, Covid-2019/SARS-CoV-2). Aplicații la crearea unui vaccin rezistent contra acestuia. [Subject of inter-pluri and transdisciplinary doctoral thesis. Mathematical (model) of algebra and matrix analysis in contamination of a „human specimen” with a virus (inframicrobial pathogen, including Covid-2019/SARS-CoV-2). Applications to create a resistant vaccine against it. (Multi-and inter-disciplinary dissertation topic. The mathematical algebraic and matrix model in the contamination of a human specimen with a virus)].

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului