Acasă Cronică Literară „Nostalgia originilor și antinomiile condiției umane”. Maria Cernătescu – „Stau în timp...

„Nostalgia originilor și antinomiile condiției umane”. Maria Cernătescu – „Stau în timp și în furtună” (Cronică de carte – George Robert Mitrache, jurnalist, fondator și redactor-şef al revistei culturale „Glasul iubirii”,)

Extinzând limite în complexul imperiu al conștiinței, pe care poeta Maria Cernătescu îl deschide, creând o lume a sinesteziilor prin cuvânt, volumul sugestiv intitulat „Stau în timp și în furtună” (Editura Agata-Botoșani, 2022)â-creație în versuri și culoare-se circumscrie într-un sistem al imaginilor poetice menite să ne dezvăluie nivelul transcendent al condiției umane, ca act de conștiință în revelarea frumosului existențial. Păstrând în tablouri poetice acea nostalgie a originilor ce vizează cumva restaurarea unității cosmice, autoarea reintegrează o anumită linearitate a semnificantului prin operații lingvistice de transfigurare, semantismul fiind încărcat de sensuri proprii.

În determinarea unui orizont deschis, totul interior al universului poetic este existentul ca eidos, în instrumentarul imagistic apărând ca evidențe distinctive prin structura dinamică a ideilor-simboluri. Poemele cuprinse în acest volum constituie o explozie de sentimente care conferă autoarei forța demiurgică a integrării în marile valori axiologice, fiind o proiecție a interiorului armonizat cu ritmul cosmic. Aceste calități ireductibile-numite prin alchimia verbului-sunt ipostaze ale spiritualității în poezie, devenind astfel o lume calitativă și, ca atare, consistentă. De altfel, figurațiile simbolice au o tematică de profunzime, poeta reușind să se transfere pe sine în cuvinte capabile să descifreze creator o anumită tradiție, mai cu seamă atunci când paralelismul contextual al construcțiilor permite reîntregirea unor aserțiuni. Structura metaforelor utilizate în versuri implică o intenție de reconciliere a contrariilor, care propune o unificare a existenței în spirit sau o înălțare deasupra banalului citadin, prin viziune intelectuală.

Poeta Maria Cernătescu propune valori de esență aristocratică implicate într-un limbaj accesibil, dar subtil, rafinat și nuanțat. În virtutea unor afinități absconse, instrumentarul lingvistic al autoarei provoacă răsfrângeri spirituale, incandescențe tainice, sub catifele de pitoresc interior și discreție ontologică. Prețiozitatea contemplării coroborată cu vocabulele de nuanță hermetică gravează o biografie extrovertită, fecundă, aptă să medieze între senzații subtile și semnificații intelectuale. Cu ecouri de tonalitate în metrică clasică, poemele Mariei Cernătescu au acea grandoare a simplității bonome, a candoarei redată prin tablouri de o plasticitate densă ce evidențiază solemnitatea. Meticulozitatea realistă, caracterizată prin spiritul de observație al autoarei, relevă sensibilitatea la fenomenalitatea naturii.

Fiică a muzelor, distinsa poetă Maria Cernătescu scrie cu acea nostalgie a ideii de creație egală cu spontaneitatea, prin care miracolul vieții se întrupează în versuri de o incontestabilă originalitate ce înfățișează sesizarea extatică a lumii.
Sensibilă la armonia fonică a strofelor, în cadențe perfecte și patetism de origine retorică, autoarea se remarcă aici prin pitorescul termenilor și cromaticii (atât în versuri cât și în picturi). Ca și în tablourile lui Monet, culorile secundare se estompează în favoarea culorii primordiale, poeta mizând pe tonurile luminoase prin imagini dominate de armonii ce sugerează stări de spirit înalt-prozodice. Avansată în tehnica peisajului-notație și evocatoare de melancolii, scriitoarea realizează construcții simetrice pe câmpuri semantice cu implicații metaforice atent selectate: „Ne întoarcem la răscruce de fluturi,/Îmblânziți de cerul suspendat în nori,/Adună-n vârtejuri sfințitele scuturi,/În toamne de zumzet uitate-ntre-flori./Ne-adună în temeri nisipuri de noapte/Sădite în lacrimi, culori tălmăcite,/ Simțiri desfrunzite în vrăji descântate,/Cu faguri de fiere vărsate-n ursite” (Ne-adună în suflet tânguiri).

Atrasă mereu de cuvintele frămătătoare de viață, autoarea se dezvăluie pe sine cu transparența unui izvor limpede, prin voluptăți ideatice aflate în consonanță, între vibrația interioară și structura verbului, mișcându-se într-un spațiu sufletesc de netăgăduită autenticitate și sensibilitate, reușind acel echilibru atic, de o evidentă seninătate. Poeziile și picturile din acest volum reprezintă opere de rafinament ale unui veritabil artist, încrustate în complexitatea sentimentelor pe care iubirea le stârnește și cuprinse în tematici, atitudini și motive lirice dense, esențializate. Pentru Maria Cernătescu viața constituie o formă de asceză creatoare, de tensiune vitală, evocând în toate plăsmuirile sale frumosul existențial cu solemnitate și prețiozitate.

 

George Robert Mitrache, Jurnalist, Fondator și redactor-şef al revistei culturale „Glasul iubirii”, producător emisiuni tv la Super TV Romania, Profil 24Tv și emisiunea „Poveștile Argeșului”, la Super Tv, Președinte al Asociatiei Umanitare „Dumnezeu este iubire”.

Articole asociate

Puncte cardinale și Lirică (de la corespondentul nostru poetul, prozatorul și fotograful Ovidiu – Cristian Dinică)

„Lirica reflexivă, uneori cu accente critice” a poetei Maria Cernătescu (Prof. dr. Ioan St. Lazăr)

Nota redacției

Gabriel Grama revine pe pământ românesc. Corespondență (text & foto) – de la Mihai Vasile – Sângealb (publicist și fotograf, senior editor al Jurnalului Bucureștiului, membru al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

În exclusivitate pentru Jurnalul Bucureștiului. Dialog cu eruditul promotor (franco – român) al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană „Soleil de l’Est” (Partea 4 și integral)

„Grandes écoles scientifiques – un modèle à réinventer” (Pierre Veltz, professeur émérite à l’Ecole des Ponts ParisTech – École nationale des ponts et chaussées)

Ce ne desparte și ce ne unește (Corespondență de la poetul și traducătorul trilingv brașovean Dr. Dr. Christian W. Schenk, membru al USR, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondentul permanent al Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

„Complicele meu, Urmuz”, Editorial – Revista de Cultură „Curtea de la Argeș” (Corespondență de la Acad. Gheorghe Păun – Redactor șef)

Ziua Națională a Franței. Măsuri drastice din partea autorităților franceze (centrale și locale) după moartea adolescentului franco – algerian Nahel Merzouk la Nanterre (Métropole du Grand Paris)

Drama de pe Bulevardul La Défense de la Nanterre (Métropole du Grand Paris). Moartea adolescentului franco – algerian Nahel (Naël) Merzouk – o crimă (asasinat) cu caracter rasial (conform organizațiilor musulmane și ale drepturilor omului) sau legitimă apărare din parte polițistului – motociclist Florian Menesplier (conform sindicatelor de poliție și organizațiilor de extremă dreaptă)? Consecințele evenimentului dramatic. În căutarea adevărului istoric.

Muzeul muntelui de la poalele masivului Parâng – un muzeu la înălţime (Corespondență de la Mihai Vasile – Sângealb, publicist, senior editor al Jurnalului Bucureștiului, membru al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

„USR (Uniunea Scriitorilor din România) se autosuspendă” și „Singurătatea valorii” (fragnente din cartea „Istoria literaturii neînregimente” a lui Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor în viață) dedicat poetului, eseistului și traducătorului trilingv Dr. Christian W. Schenk (corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului)

„Masoneria trebuie să slujească România” (Corespondență de la Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, cel mai prolific autor român în viață)

Cours Prépa (CPGE – MPSI – 6). Subiecte de fizică specială pregătitoare pentru concursurile de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (Grandes écoles d’ingénieurs). Electrostatică – Electricitate („Levitație prin interacțiune electrostatică”, „Reglarea automată a temperaturii, utilizarea unei termistanțe”, „Filtru cu structură Rauch”)

Cours Prépa (CPGE – MPSI – 10). Subiecte de matematici generale (superioare & speciale) pregătitoare pentru concursurile de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (Grandes écoles d’ingénieurs). Grupuri simetrice (enunțuri & soluții)

Nume și titluri ale Bibliei (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița, economist, filosof și scriitor)

Rinocerul: „Batalionul de elită din Istoria literaturii neînregimentate a celui mai prolific scriitor român ‒ Grid Modorcea” (corespondent permanent și membru al Staff-ului Jurnalului Bucureștiului)

„Excesele românismului” și „Seriozitatea lui Eminescu” (fragnente din cartea „Istoria literaturii neînregimente” a lui Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor în viață) dedicat Simonei Lazăr – Țigău (poet, prozator, eseist, jurnalist și eminescolog, bibliotecarul casei de cultură „Carmen Sylva” din Sinaia, corespondentul Jurnalului Bucureștiului)

Interviul realizat pe tema asasinării profesorului Ioan Petru Culianu, în cadrul emisiunii „Dezbaterea de luni” (RadioPunctLondra), de către Geo Scripcariu (realizator – corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului), cu jurnalistul Petre M. Iancu

„AI sau A nu I?”, Editorial – Revista de Cultură „Curtea de la Argeș” (Corespondență de la Acad. Gheorghe Păun – Redactor șef)

Muzeul muntelui de la poalele masivului Parâng – un muzeu la înălţime (Corespondență de la Mihai Vasile – Sângealb, publicist, senior editor al Jurnalului Bucureștiului, membru al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

Sociologia matematică și rolul ei în structurile de date ale noii ordini mondiale. „Mecanica socială” a Acad. prof. Spiru Haret – precursor al (psiho)sociologiei matematice (dedicat Generalului Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naționale Române 1880)

Cu nostalgie, Sri Lanka – fosta insulă Ceylon, „Insula surâsului și a pietrei lunii”

„Ma thèse en 180 secondes” (Teza mea de doctorat în 180 de secunde) cu profesorul Mohamed Ketata, directorul Biroului pentru Europa Centrală și Orientală al AUF (Agenția Universitară a Francofoniei) și Conferința Alianței Franceze de la Pitești

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez napoleonian de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Concours „Pérpa HEC” (Economique et Commerciale). Fusion des épreuves mathématiques HEC (École des hautes études commerciales de Paris – HEC European business school) et ESSEC (École Supérieure des Sciences Economiques et Commerciales – ESSEC Business School). Enoncés. Les Sujets „Zéro” 2023 (Maths Approfondies & Maths Appliquées)

Concours „Prépa Ecricome” (Les Grandes Ecoles de Commerce et Management – EM Sstasbourg,  KEDGE Business School, Montpellier Business School, NEOMA Business School, Rennes School of Business). Les Sujets „Zéro” 2023 (Maths Approfondies)

„Les grands concours de maths – Grandes Ecoles 2023” (Mines – Ponts – Les Sujets)

Articolul precedentDiscriminarea rasială (etnică) și de gen (sexuală) în sistemul de justiție penală. Discriminarea pozitivă (Corespondenţă de la Lordul, Amiral Prof. dr. avocat Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite)
Articolul următor„O sută șaptezeci și cinci de ani de aspirație națională” (de la corespondentul nostru poetul, scriitorul și fotograful Ovidiu – Cristian Dinică)
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf