Prețul apei plate este mai mare de până la 12 ori decât prețul laptelui – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor)
Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.
The principles that will be at the basis of this publication are:
– Democracy cannot exist without opposition
–Elected representatives are our representatives and not our masters
– Criticism fosters progress
–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.
Mulțumesc pentru publicarea articolelor mele. Rămân tot mai plăcut impresionat de această realizare numită „Jurnalul Bucureștiului”, care este cu adevărat extraordinară și care se detașează tot mai mult față de toate celelalte publicații, inclusiv de cele considerate ca fiind cele mai bine realizate. Numai o minte genială poate realiza ceea ce nu pot face nici cei mai talentați. Publicația Jurnalul Bucureștiuluimerită sincere și frumoase felicitări pentru publicarea de articole prin care se urmărește realizarea binelui social, sub cele mai diferite forme și pentru o mare diversitate și de persoane și de probleme. Felicitări pentru preocupările reale și constante pentru publicarea de articole „de utilitate publică”, „pentru înfăptuirea binelui social”, dovedind prin aceasta că această publicație este în slujba poporului român și a României. Impresionează și faptul că acest Domn Thomas Csinta,„Un Om de succes prin puterea minții sale” a reușit să constituie un colectiv de colaboratori pe măsura Domniei Sale, care dau dovadă de un profesionalism desăvârșit. Cu prețuire, N. Grigorie Lăcrița (Juridice–Profesionişti)
„România a ajuns o țară a lucrului bine făcut, în care bogaţii te învaţă cum să faci foamea, trădătorii cum să-ţi iubeşti ţara şi hoţii cum să fii cinstit!” (N. Grigorie Lăcrița)
Rezumat. Prețul apei plate este mai mare decât prețul laptelui de până la 12 ori, dacă e vândut de țărani în piețe, și de până la a 60 ori, dacă e vândut en-gros de mari fermieri. Dar, 1) în timp ce laptele vândut de producători este un lapte curat, natural, bio, cu toate elementele nutritive nemodificate, 2) laptele din marile magazine alimentare, deținute numai de străini, este total diferit de cel vândut direct de producătorii români, este un zer îmbogățit cu tot felul de proteine vegetale sau animale, care nu mai are (aproape) nimic comun cu adevăratul lapte natural.
Oricine merge într-o piață de produse alimentare constată că,la o terasă unde se vând mici și alte preparate la grătar (unitate cu cel mai mic grad de clasificare), un litru de apă (cu 5 lei sticla de 500 ml) se vinde cu 10 lei, în timp ce, în vecinătate, la raionul de produse lactate, producătorii (fermierii, țăranii și ciobanii) vând un litru de lapte cu 5 lei. Mari fermieri vând en-gros un litru de lapte chiar și cu un leu, în timp ce în marile magazine alimentare, precum Carrefour, Lidl, Kaufland etc., care aparțin numai unor firme străine, litru de lapte se vinde cu până la 15 lei, deci de până la 15 ori mai mare decât prețul de la poarta producătorului!? Față de prețurile cu care se vinde un litru de lapte de producători, prețurile apei plate în unitățile de alimentație publică (terase, restaurante, baruri, cafenele, bistrouri, cantine etc.), sunt până la halucinante pentru amărâtul producător de lapte, precum:
14 lei pentru o sticlă de 250 ml, adică de 56 de lei un litru
16 lei prețul sticlei de 330 ml, adică de 48 de lei un litru; aceasta în condițiile în care prețul la producător pentru o sticlă de 330 ml apă plată sau minerală este între 0,70 și 1,10 lei pe sticlă
22 lei sticla de 500 de ml, adică de 44 de lei un litru
29 lei sticla de 750 ml, adică de 39 de lei un litru
de până la a 12 ori mai mare decât al litrului de lapte, de 5 lei, vândut de fermieri, de țărani și de ciobani în piețe
de până la a 60 ori mai mare decât al litrului de lapte, de un leu, vândut en-gros de marii fermierii
Deosebit de important este și faptul că „Legea nr. 96 din 12 aprilie 2024pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2023 privind calitatea apei destinate consumului uman”, la articolul 16 alineatul (4), litera d) prevede„d) furnizarea gratuită a apei potabile prin reţeaua de distribuţie, pentru consumatorii din restaurante, cantine şi servicii de catering.” Obligație legală, a unităților de alimentație publică (terase, restaurante, baruri, cafenele, bistrouri, cantine etc.), de a oferi clienților apă gratuită de la robinet, nu se respectă și aceasta din cauză că, cei care au făcut legea, au avut grijă (și, nu din neglijență, cred eu) ca, în aceasta, să nu se prevadă și sancțiuni pentru nerespectarea acestei obligații. Aici s-a ajuns în România, țara cu unele dintre cele mai mari bogății de apă plată din lume și de cea mai bună calitate: un litru de apă să se vândă la un preț de până la 12 ori mai mare decât prețul unui litru de lapte vândut de fermierii, de țăranii și de ciobanii noștri în piețe. „Adu-Ţi aminte, Doamne, de ce ni s-a întâmplat! Uită-Te şi vezi-ne ocara. Moştenirea noastră a trecut la nişte străini, casele noastre, la cei din alte ţări! Am rămas orfani, fără tată; mamele noastre sunt ca nişte văduve. Apa noastră o bem pe bani, şi lemnele noastre trebuie să le plătim. Prigonitorii ne urmăresc cu îndârjire şi, când obosim, nu ne dau odihnă.” (Biblia, Plângerile lui Ieremia 5:1-5)
în timp ce laptele vândut de țărani este un lapte curat, natural, bio, cu toate elementele nutritive nemodificate,
laptele din marile magazine alimentare, deținute numai de străini, este total diferit de cel vândut direct de producătorii români (fermieri, țărani și ciobani), este un zer îmbogățit cu tot felul de proteine vegetale sau animale, care nu mai are (aproape) nimic comun cu adevăratul lapte natural.
Procesatorul ia laptele de la producători, după care îi scoate grăsimile și practic ce rămâne nu mai e lapte, e un zer. După ce a rămas zer, care nu mai are nimic în el din grăsimea sa naturală, este trecut mai departe la reconstituirea lui în laptecu o anumită grăsime, care este obținută din lapte praf. Următorul pas este adăugarea de proteină vegetală sau animală, iar după ce este adus la grăsimea normală, care este, în general, între 1,5% și 3,5%, merge la stocare și apoi la consumator. Procesatorul extrage grăsimea din lapte, pe care o transformată în smântână și unt. Dacă la prețul laptelui de la raft, se adăugă prețul obținut de procesator pe kilogramul de unt, care este în jur de 60 de lei, atunci prețul laptelui reconstituit ajunge să fie, în final, de până la 15 ori mai mare decât prețul cu care producătorul a vândut laptele en-gros. Așa se ajunge ca, în loc de un lapte curat, natural, bio,cu toate elementele sale nutritive intacte, să consumăm un zer îmbogățit cu tot felul de grăsimi, obținute din laptele praf și de proteine vegetale sau animale, care nu mai are (aproape) nimic comun cu laptele adevărat, natural.
Astfel se explică de ce, de pe urma aceluiași lapte, produs cu multă trudă de țăranii noștri „Bieţii ţărani români!Se culcă flămânzi şi se trezesc datori.”(Vasile Ghica), în timp ce firmele străine care îl procesează și îl comercializează obțin profituri enorme, dar care, prin diferite inginerii fiscale (stil suveică), fie nu le reflectă corect în contabilitatea lor, fie sunt transferate în străinătate fără a fi impozitate. Dar nimeni nu ia în serios aceste practici care, prin efectele lor propagate pe multiple planuri, generează numeroase și serioase efecte negative în întreaga societate, precum: o alimentație nesănătoasă a populație, plătită și foarte scump; distrugerea lentă, dar sigură, a sectorului animalier etc. Și acesta este numai unul dintre numeroasele exemple de practici prin care „partenerii” noștri au făcut să nu prea mai avem nimic al nostru în această ţară, care nici nu prea mai pare românească, care a ajuns o colonie.
Românie, Românie,/te făcură colonie,/fără nicio bogăție,/iar acum vor să te sfâșie,/printr-o așa-zisă frăție,/până la dispariție. (N. Grigorie Lăcrița) Situația în care am ajuns se regăsește și în poezia „Cârmacii”, de Alexandru Vlahuţă, în care se spune: „(…) Vai, nenorocită ţară, rele zile-ai mai ajuns!/A lor gheare-nfipte-n pieptu-ţi, fără milă l-au străpuns/Şi-n bucăţi împart, infamii, carnea ta, avutul tău!/Tot ce s-a găsit pe lume mai stricat, mai crud, mai rău, /Ăşti nemernici fără suflet, fără nici un căpătâi,/Ţin a tale zile-n mână, ş-a ta cinste sub călcâi./Şi călări pe tine, ţară, se cred zei aceste bestii (…)” (Din poezia „Cârmacii”, de Alexandru Vlahuţă).
Apreciere.G-ralul de Bg. (r). dr. Gh. Văduva despre Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița. „Consiliul local al comunei Robănești, în ședința din 21 martie 2025, a hotărât, cu unanimitate de voturi, acordarea titlului de „Cetățean de onoare” al acestei comune, care este și primul de acest fel care s-a acordat până acum în această localitate. „Cetățean de onoare” este titlul care se acordă personalităților care au contribuit în mod deosebit la dezvoltarea unei localități sau care, prin activitatea lor de utilitate publică, au dobândit o recunoaștere notorie pe plan național și internațional. Câțiva zeci de ani, localitatea Lăcrița a fost comună, în a cărei componență intrau satele Bufna (un cătun pe atunci, ulterior denumit „Lăcrița Mică”), Lăcrița (ulterior denumită „Lăcrița Mare”), Golfin și Vlașca. După împărțirea administrativ–teritorială a țării din anul 1968, fosta comună Lăcrița a trecut, cu cele 4 sate ale sale, în componența comunei Robănești. Nicolae Grigorie-Lăcriţaeste numele publicistic al domnului Nicolae Grigorie, compus din prenumele şi numele de familie (Nicolae Grigorie), la care s-a adăugat, pentru o mai bună individualizare și din respect față izvor, denumirea localităţii în care s-a născut (Lăcriţa). Cu timpul, s-a ajuns ca numele „Lăcriţa”, care este unic la o persoană în România, să exprime o identitate capabilă să individualizeze, uşor, corect şi precis, atât autorul, cât şi opera. De câţiva ani, s-a ajuns ca şi în viaţa de zi cu zi să fie apelat „Lăcriţa”, fără ca cei care o fac să-şi mai pună problema dacă „Lăcriţa” este nume sau prenume. În acordarea acestui titlu, s-a avut în vedere faptul că activitatea sa a generat numeroase și însemnate efecte benefice pe plan economic, social și de utilitate publică, dintre care sunt de amintit. Domnul N. Grigorie-Lăcrițaeste una dintre personalitățile contemporane ale României, foarte cunoscut și apreciat în țară și în numeroase țări din lume. Este suficient să accesezi, pe Internet, „N. Grigorie Lăcrița” și se deschid sute de pagini în care sunt prezentate cele peste 100 de cărți și peste 2.000 de articole publicate de dumnealui, vizualizate și citite în întreaga lume. Cărțile și articolele dumnealui abordează o mare diversitate de teme care, prin veridicitatea informațiilor și prin utilitatea lor publică, se bucură de un mare interes și apreciere. Nu puține sunt articolele în care teme, pe cât de interesante, pe atât de o mare sensibilitate, sunt abordate cu o temeinică fundamentare și într-un mod revoluționar de înțelegere. Chiar dacă locuiește în Craiova și a ajuns la o vârstă înaintată (născut la 20 aprilie 1948), domnul N. Grigorie-Lăcrițanu și-a uitat niciodată locurile natale și înaintașii, fiind un exemplu și prin modul exemplar în care întreține casa în care s-a născut, din Lăcrița, moștenită de la părinți, mormintele părinților, ale bunicilor și ale unor rude. Dintre realizările sale pentru locurile natale, se pot menționa: după ce Biserica din satul Lăcrița a rămas fără clopot și fără toacă, a realizat, pe propria sa cheltuială și a donat acestei biserici actualul clopot cu toaca; gardul cimitirului a fost realizat și prin intervenția sa esențială la o persoană juridică; clopotul din cadrul Bisericii din satul Lăcrița Mică este donat tot de dumnealui. Fie și numai din acest punct de vedere, se cuvine să exprimăm cuvinte de apreciere și la adresa actualului consiliu Local al comunei Robănești, la conducerea căreia se află primar Costin-Ionuț Ștefănescu, viceprimar Vasile Marian și secretar Dumitru Silvia, oameni iubiți și apreciați de cetățeni pentru rezultatele lor remarcabile, precum introducerea apei curente, asfaltarea drumurilor, introducerea alimentării cu gaze, ordine și disciplină în instituție și în întreaga comună etc. Locul de unde venim și de unde, de fapt, nu plecăm niciodată este cel mai frumos loc din lume, este locul unde inima, sufletul și mintea își păstrează cea mai frumoasă casă, casa de acasă, casa-izvor. N. Grigorie-Lăcrița, așa după cum o spune adesea, este nu numai fiul comunei de unde vine, ci și ambasadorul ei de onoare în țară și în lume.””
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”. Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în afaceri internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csintaeste una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csintapropune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
Matematica devine o hartă a vieții spirituale
Filosofia întâlnește teoria haosului
Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
[…] […]