Acasă IT-Tehnologia Informației & IA-Inteligența Artificială Cine nu învață Inteligența Artificială nu va mai avea loc pe piața...

Cine nu învață Inteligența Artificială nu va mai avea loc pe piața muncii! – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova)

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației  

Société des Poètes Français (Paris, France) – Premiul „Jacques Prevert”. Mesajul lui Sorin Cerin (poet și filosof existențialist, citat alături de Jean-Paul Sartre, Albert Camus sau Søren Kierkegaard, creatorul Coaxialismului, „comparat cu Schopenhauer, Nietzsche și Wittgenstein”) către Thomas Csinta (scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului, investigative journalist)

„Inteligența Artificială nu va înlocui oamenii, dar oamenii care folosesc Inteligența Artificială vor înlocui pe cei care nu o fac.” (Ginni Rometty, fost CEO IBM)

Cuvânt înainte

 „Inteligența este capacitatea de a accepta schimbarea.” (Stephen Hawking)

Trăim zorii unei ere în care aproape nimic nu va mai fi ca înainte. Inteligența Artificială (IA)–acea cunoaștere care provine de la om prin arhitecturi digitale și algoritmi capabili de învățare iterativă–nu este doar o simplă tehnologie. Este o forță tectonică ce produce schimbări epocale, generând o falie iremediabilă între două categorii de oameni, profesioniști și organizații: cei care se adaptează și cei care dispar definitiv.

Adaptabilitatea: Noua lege a selecției naturale

„Nu specia cea mai puternică sau cea mai inteligentă supraviețuiește, ci aceea care se adaptează cel mai bine la schimbări.” (Charles Darwin)

Charles Darwin ne avertiza încă din 1859 asupra dinamicii crude a supraviețuirii. Astăzi, „specia” vizată de această lege necruțătoare este profesionistul modern, antreprenorul, jurnalistul și instituția publică. IA avansează cu o viteză exponențială, oferind beneficii uriașe celor care o anticipează, dar pregătind un deznodământ catastrofal pentru cei care aleg ignoranța sau autosuficiența. Siguranța locului de muncă a devenit o iluzie pentru oricine refuză să se implice serios și permanent în rigorile impuse de noile tehnologii cognitive.

Kodak versus Elon Musk

Între falimentul aroganței și ascensiunea trilionară a viziunii „Vă spun, primii trilionari ai lumii vor veni de la cineva care stăpânește AI și toate  derivatele sale și o aplică în moduri la care nu ne-am gândit niciodată.” (Mark Cuban).

Istoria economică ne oferă două exemple diametral opuse care ilustrează perfect această nouă lege a selecției naturale:

Tragedia Industrială Kodak. În 1998, Eastman Kodak trona ca titanul absolut al fotografiei mondiale, cu 170.000 de angajați și 85% din piață. Ironia tragică este că însuși Kodak a inventat camera digitală în 1975. Acel moment a reprezentat, în esență, unul dintre începuturile aplicării IA: transformarea luminii în date procesabile pe care mașinile le puteau „înțelege”. Însă conducerea a refuzat să ia în serios potențialul pe care îl aducea IA, dorind să-și protejeze profitul din filmul chimic clasic. Această aroganță tehnologică le-a pecetluit destinul: în pragul noului mileniu, imperiul s-a prăbușit, intrând în faliment în 2012.

Ascensiunea lui Elon Musk. La polul opus se află Elon Musk (cu o avere de peste 1.000 Mild$) proiectat de analiștii financiari drept primul trilionar din istoria lumii. Succesul său fulminant nu este un accident, ci rezultatul unei gândiri geniale. Musk a prevăzut că IA va schimba lumea din temelii și s-a folosit din plin de ea. El a integrat algoritmii cognitivi în mașinile autonome Tesla, în rachetele SpaceX, în proiectul xAI și în roboții umanoizi Optimus. Acolo unde Kodak a văzut o amenințare, Musk a văzut viitorul, devenind cel mai bogat om al planetei.

Strategia liderilor geniali și reconfigurarea mentalității de business

„În viitor, nu vor mai exista companii de tehnologie și companii non-tehnologice. Fiecare afacere va deveni o companie de Inteligență Artificială, sau va înceta să mai existe.” (Satya Nadella, CEO Microsoft)

Conducătorii geniali ai marilor corporații globale nu mai privesc IA ca pe un simplu software instalat pe un calculator. Ei iau deja măsuri radicale pentru pregătirea stafului lor, acționând în sensul dezvoltării unei mentalități specifice IA (Machine Learning Mindset). Angajații nu mai sunt simpli executanți, ci manageri de procese inteligente. Companiile de top investesc miliarde în programe de upskilling, instruindu-și echipele cum să colaboreze cu algoritmii pentru a amplifica productivitatea, creativitatea și eficiența instituțională.

Prăbușirea mitului „unei singure profesii” și arheologia pieței muncii

„Tehnologia distruge joburi, dar nu și munca. Însă tranziția de la vechile meserii la cele noi necesită o adaptabilitate intelectuală pe care mulți oameni nu sunt pregătiți să o ofere.” (Andrew Yang, specialist în economie digitală)

În trecut, contractul social era predictibil: te pregăteai într-o meserie în tinerețe și erai sigur că o vei exercita toată viața, până la pensionare. Astăzi, dinamica pieței muncii a spulberat complet această realitate a trecutului care, pentru prezent și cu atât mai mult pentru viitor, apare ca un mit. Schimbările sunt cu adevărat epocale, iar istoria recentă a transformat numeroase profesii existente în trecut în simple piese de muzeu, fiind complet digitalizate sau automatizate:

  • Dactilografele și stenografii. Înlocuiți total de procesoarele de text și sistemele de recunoaștere vocală.
  • Operatorii de centrale telefonice manuale. Joburi vitale în secolul XX, astăzi inexistente.
  • Culegătorii tipografi. Cei care așezau manual literele de plumb, înlocuiți de tehnoredactarea computerizată.
  • Funcționarii de ghișeu pentru operațiuni simple din bănci și din instituțiile statului: Înlocuiți de bancomate inteligente și chatboți.

Noua mapă a ocupațiilor. Meserii la care nimeni nu se gândea cu un secol în urmă

„Cea mai importantă nouă limbă de circulație internațională nu este engleza sau mandarina, ci limbajul prin care comunicăm cu mașinile inteligente. Cei care o vor vorbi vor crea viitorul.” (Sam Altman, CEO OpenAI)

În mod simetric, distrugerea vechilor locuri de muncă a lăsat loc apariției unei noi emisfere profesionale. Sunt meserii cu totul noi, aflate în plină dezvoltare și de o utilitate publică uriașă, la care omenirea nici nu visa în secolul trecut:

  • Inginer de Prompt-uri. Specialistul în modelarea instrucțiunilor și întrebărilor adresate sistemelor generative de IA pentru a obține rezultate maxime.
  • Etician IA și Auditor de Algoritmi. Profesioniști care se asigură că deciziile mașinilor sunt corecte, nu sunt discriminatorii și respectă normele morale și drepturile omului.
  • Arhitect de Date. Designerul marilor autostrăzi informaționale și structuri de date pe care se antrenează super-inteligențele.
  • Analist de Securitate Cibernetică bazată pe IA. Experți care folosesc algoritmi predictivi pentru a detecta și opri atacurile informatice înainte ca ele să se producă.

Prognoza Orizontului 2030: Statistica schimbării radicale

„Nu Inteligența Artificială îți va lua locul de muncă. Ci un alt om care știe cum să folosească Inteligența Artificială mult mai bine decât tine.” (Prof. Karim Lakhani, Harvard Business School)

Studiile publicate de Forumul Economic Mondial (WEF) și de marile institute de cercetare macroeconomică oferă cifre cutremurătoare care confirmă iminența transformării: Se estimează că până în anul 2030 (da, în numai următorii 3 ani!?), între 40% și 50% dintre meseriile și profesiile actuale vor suferi transformări radicale sau vor dispărea complet de pe piața muncii. La nivel global, peste 85 de milioane de locuri de muncă tradiționale vor fi dislocate de automatizarea inteligentă. În contrapondere, se preconizează apariția a peste 97 de milioane de noi roluri adaptate noii diviziuni a muncii între oameni, mașini și algoritmi. Această statistică arată clar că alfabetizarea în domeniul IA este o necesitate vitală la nivelul oricărui lucrător.

Între geniul creației și capcana propriei minți: Responsabilitatea umană

Succesul în crearea unei AI eficiente ar putea fi cel mai mare eveniment din istoria civilizației noastre. Sau cel mai rău. Pur și simplu nu știm. Deci, nu putem ști dacă vom fi  ajutați la infinit de AI, sau ignorați de ea și dați la o parte, sau, eventual, distruși de ea.” (Stephen Hawking)

Asistăm astăzi la un paradox straniu: într-o eroare de logică monumentală, tindem să confundăm produsul tehnologic cu mintea care l-a zămislit. Aruncăm vina pe „creație”, exonerând „creatorul”. IA nu este o forță extraterestră autonomă, ci oglinda fidelă în care se reflectă fie înțelepciunea, fie patologia noastră socială. Această realitate ne plasează în fața unei convergențe de viziuni profetice. Albert Einstein avertiza asupra riscului ca tehnologia să sufoce spiritul uman, lăsând în urmă o generație golită de interacțiune autentică. În strânsă legătură, analiza politică și administrativă a prezentului ne arată că nu algoritmii în sine ne vor distruge, ci deciziile luate de mintea umană. Dacă managementul politic și economic global nu va acționa cu responsabilitate etică, riscăm să devenim prizonierii propriilor noastre proiecții digitale.

Concluzie: Ultimul apel la realitate

„Analfabetul viitorului nu va fi cel care nu știe să citească, ci cel care nu știe cum să învețe, să se dezvețe și să reîmprospăteze ceea ce știe.” (Alvin Toffler, futurolog)

Este o uriașă iluzie să credem că valul digitalizării va lovi doar joburile de birou sau activitățile pur intelectuale. Nicio meserie și nicio profesie din nomenclator nu este la adăpost. Fie că vorbim despre profesii cu studii superioare–medicale, economice, juridice, didactice sau jurnalistice–, fie că vorbim despre meserii practice și tehnice–mecanici, electricieni, constructori, lucrători în agricultură sau transporturi–, transformarea este totală și inevitabilă. Senzorii inteligenți, roboții industriali auto-învățători și sistemele de diagnosticare predictivă redefinesc munca din fabrici, ateliere și de pe ogoare cu aceeași viteză cu care chatboții redefinesc munca de birou.

Practic, nu mai există astăzi niciun domeniu de activitate care să mai poată fi exercitat în viitor fără obligația de a te pregăti permanent conform rigorilor impuse de IA. Un medic care refuză interpretarea imagistică asistată de algoritmi, un scriitor care ignoră uneltele de documentare digitală, sau un mecanic auto care nu știe să folosească software-ul de diagnosticare computerizată bazat pe învățare automată își vor semna, cu toții, iremediabil, marginalizarea profesională. Educația nu se mai termină odată cu obținerea unei diplome universitare sau a unui certificat de calificare; ea devine un proces zilnic, un antrenament continuu pentru supraviețuire economică. Ritmul Imperiului IA nu cunoaște pauză și nu iartă pe nimeni, indiferent de statut sau meserie.Singura noastră garanție este curajul de a accepta IA ca pe un partener de evoluție, transformând cunoașterea tehnologică în cel mai mare aliat al bunăstării umane.

Glosar de Noțiuni

  • Programe de upskilling (Calificare suplimentară). Procesul prin care angajații își dezvoltă noi competențe profesionale sau își îmbunătățesc abilitățile existente pentru a rămâne relevanți pe piața muncii și pentru a putea lucra eficient cu noile tehnologii digitale (cum ar fi sistemele IA).
  • Chatboți (Sisteme de dialog automatizat). Programe software bazate pe inteligență artificială și procesarea limbajului natural, proiectate să simuleze o conversație umană (scrisă sau vorbită) și capabile să ofere răspunsuri instantanee la întrebările utilizatorilor.
  • Machine Learning Mindset (Mentalitatea orientată spre învățarea automată). Un mod modern de gândire prin care un profesionist nu mai privește calculatorul ca pe o simplă unealtă care execută comenzi oarbe, ci ca pe un partener capabil să învețe singur din date și din experiență. A avea o astfel de mentalitate înseamnă să fii deschis să colaborezi cu algoritmii inteligenți, să înțelegi cum procesează ei informația și să folosești concluziile lor automate pentru a lua decizii mult mai rapide și mai bune în activitatea ta de zi cu zi.
  • Programe de upskilling (Programe de calificare suplimentară). Cursuri de instruire și formare profesională prin care angajații existenți își dezvoltă noi competențe și abilități tehnologice moderne, pentru a putea ține pasul cu evoluția rapidă a locului lor de muncă și pentru a nu deveni depășiți de noile tehnologii digitale sau de sistemele de inteligență artificială.

Bibliografie selectivă

  • Darwin, Charles. Originea speciilor prin selecție naturală (1859). Referință fundamentală pentru înțelegerea conceptului de adaptabilitate și evoluție.
  • Muehlhausen, James. The 5-Minute Business Interruption: How Kodak Lost the Digital War. O analiză detaliată a greșelilor strategice și a declinului gigantului Kodak.
  • Nadella, Satya. Hit Refresh: The Quest to Rediscover Microsoft’s Soul and Imagine a Better Future for Everyone (2017). O viziune corporativă de top asupra puterii de transformare a inteligenței artificiale.
  • Schwab, Klaus. A patra revoluție industrială (Forumul Economic Mondial). Lucrare de referință macroeconomică esențială pentru înțelegerea schimbărilor structurale de pe piața muncii în orizontul 2030.
  • Arhiva istorică Eastman Kodak. Date tehnice și cronologice privind documentarea inventării primei camere digitale de către inginerul Steven Sasson în anul 1975.
  • Nicolae Grigorie-Lăcrița. „Revoluția Inteligenței Artificiale: schimbări epocale și imperativele adaptării la nivel global”

Lecturi recomandate pentru înțelegerea fenomenului IA

Schimbările din piața muncii și evoluția tehnologică accelerată cer o informare corectă și profundă. Pentru aprofundarea din punct de vedere conceptual și practic a Inteligenței Artificiale, vă recomandăm două volume de referință ale subsemnatului (programate să apară pe piața editorială din România în luna iulie 2026):

  • „Dicționarul Inteligenței Artificiale și al Civilizației Digitale”. Pilon conceptual indispensabil pentru înțelegerea termenilor și a noilor realități ale societății digitale
  • „Inteligența Artificială pe înțelesul tuturor”. Un ghid practic, un manual esențial pentru navigarea cu succes în viitorul digital.

Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (Nicolae GrigorieLăcrița-profil realizat de Nicolae Vasile), Senior Editor JB, membru al UZPR Craiova

Notă. Articolele autorului Nicolae GrigorieLăcrița în Jurnalul Bucureștiului

Nicolae Grigorie-Lăcrița. Scrieri religioase. Volumul 1. 

Articole asociate

Civilizația digitală. Mărturia Eternității – Între Evoluția Algoritmică și Deșertificarea Sufletului – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova)

Transparența Algoritmică și Suveranitatea Digitală – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova) în colaborare cu Thomas Csinta (scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului)

Sistemele de Inteligență Artificială (SIA) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova)

Inteligența Artificială pe Google Search – Arhitectura și Impactul Simbiozei dintre Rațiunea Umană și Inteligența Artificială Multimodală – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova) în colaborare cu Thomas Csinta (scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului)

ChatGPT – arhitectura și impactul simbiozei dintre limbajul uman și Inteligența Artificială Generativă (IAG) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova) în colaborare cu Thomas Csinta (scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului)

Efectul de sinergie – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova) în colaborare cu Thomas Csinta (scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului)

Inteligența Artificială – de la „Promisiunea Bunăstării” la „Distrugătorul Lumilor” sub Comandă Malefică (Artificial Intelligence – From the „Promise of Prosperity” to the „Destroyer of Worlds” Under Malevolent Command) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova) în colaborare cu Thomas Csinta (scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului)

„Spionii tăcuți”, invizibili și permanenți din viața noastră – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova)

Inteligența Artificială între geniul creației și capcana propriei minți. Internetul Lucrurilor – Când obiectele din dotarea noastră devin „turnători” tăcuți – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova) în colaborare cu Thomas Csinta (scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului)

Inteligența Artificială – de la „Promisiunea Bunăstării” la „Distrugătorul Lumilor” sub Comandă Malefică (Artificial Intelligence – From the „Promise of Prosperity” to the „Destroyer of Worlds” Under Malevolent Command) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova) în colaborare cu Thomas Csinta (scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului)

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Editorialul verii – „Dispozitivul” Lansarea de carte & „mecanismele de schimb” ale acestuia la „periferia” legii – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Vasile-Dan Marchiș (poet, eseist, publicist, fondatorul revistei „Sintagme codrene”) cu o notă a redacției (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului, investigative journalist)

Buna-credință în era post-adevărului – principiu juridic și exigență a comunicării publice. Lucrare prezentată la al 36-lea Congres internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” (2026), secțiunea „Comunicare în era post-adevărului – provocări, strategii și responsabilitate socială (sub coordonarea prof. univ. dr. Dumitru Popa). Corespondență de la Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași)

Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și francez (în colaborare cu Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

„Diaspora românească – rădăcini și orizonturi. Despre locuirea identității, limbaj și apartenență” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”). Elogiu jurnalistului Petru Frăsilă (directorul postului de televiziune M+Tv International)

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

  • Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

  • Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…