Ce spune Biblia despre scrierea corectă (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița, economist, filosof și scriitor)

„Este mai lesne să treacă cerul şi pământul decât din Lege să cadă o frântură de slovă, un corn de literă, o cirtă, o iotă, un cornişor de slovă,  un vârf, o codiţă sau un punct de la o literă.” (Vezi Biblia, Luca 16:17 şi Matei 5:18)

Frecvent se constată cazuri de scriere incorectă, în toate domeniile de activitate, consecințele negative fiind dintre cele mai mari atunci când este vorba de texte scrise emise de instituțiile statului, în special în actele normative, în actele emise în justiție etc. Scrierea incorectă este frecvent cauzată:

1. De lipsa unei „frântură de slovă”, sau a unei „frânturi de literă”, precum:

•  1.1) fie un simbol ataşat unei litere, precum, în limba română, simbolurile care însoţesc cele cinci litere cu semne diacritice: ă, â, î, ş, ţ;
• 1.2) fie punctele din unele litere, precum cele din literele româneşti i şi j;
• 1.3) fie orice altă particulă, oricât ar fi ea de mică, din scrierea unei litere.

Un exemplu al însemnătăţii unei „frânturi de slovă”, al unei „cirte”, îl reprezintă partea de liniuţă din litera G care face ca aceasta să se distingă de litera C.

2. De lipsaunui„corn de literă”, care este: un semn grafic amplasat deasupra sau dedesubtul unei litere; semne care fac distincţia între o literă şi alta. O privire asupra literelor i/î; a/â; a/ă; s/ş; t/ţ, respectiv între I/Î; A/Â; A/Ă; S/Ş; T/Ţ,  arată importanţa măruntelor detalii ale diferitelor litere din limba română.

Prin mai multe articole am arătat cum sensul şi conţinutul unor cuvinte, propoziţii, fraze, al unor articole de lege, al unor acte emise în justiție, al unor versete religioase etc. este schimbat radical, în rău, faţă de cel corect, din cauză că scrierea, fie şi numai a unei singure litere dintr-un cuvânt, nu s-a făcut corect, precum cu diacritice. Scrierea incorectă, fără o „frântură de slovă”, fără o „frântură de literă”, fără un „corn de literă”, poate duce la exprimări ambigue, interpretabile diferit, vulgare, pornografice, obscene şi/sau cu un sens şi cu un conţinut total diferit de cel corect, care, în unele cazuri, poate genera grave consecinţe morale, materiale şi/sau juridice, exemplele prezentate în articolele la care am făcut trimitere anterior fiind edificatoare în acest sens.

În acest context, foarte important este să se cunoască și ce spune Biblia despre scrierea corectă. Evreii aveau şi au o tradiţie, cu putere de „Lege eternă”, care spune că dacă toţi oamenii din lume ar încerca să desfiinţeze cea mai mică literă din „Legea lui Dumnezeu”, n-ar fi cu putinţă ca să izbutească. A face aşa ceva ar fi însemnat să intre într-o vinovăţie atât de mare, judecau ei, încât lumea ar urma să fie distrusă. În Tora se păstrează nu numai litera, ci şi forma şi mărimea ei. Deci, adăugarea şi/sau omiterea, în copierea Torei, a unei frântură de slovă, a unui corn de literă, a unei cirte, a unei iote, a unui cornişor de slovă, a unui vârf, a unei codiţe sau a unui punct de la o literă, ar conduce la încălcarea gravă a Legii care a fost dictată de Dumnezeu lui Moise pe Muntele Sinai şi, pe cale de consecinţă, ar duce la distrugerea Universului. În Biblie, în Luca 16:17 şi în Matei 5:18, se spune:

1. În Luca 16:17: a) „Dar mai lesne e să treacă cerul şi pământul, decât să cadă din Lege un corn de literă.”, după Biblia Ortodoxă, b) „Dar mai lesne este să treacă cerul şi pământul decât din Lege să cadă o cirtă”, după Biblia Bartolomeu Anania, c) „Este mai lesne să treacă cerul şi pământul decât să cadă o singură frântură de slovădin Lege.”, după Biblia Cornilescu

2. În Matei 5:18: a) „Căci adevărat zic vouă: Înainte de a trece cerul şi pământul, o iotă sau o cirtă din Lege nu va trece, până ce se vor face toate.”, după Biblia Ortodoxă, b) „Că adevăr vă grăiesc: Înainte de a trece cerul şi pământul, nici o iotă sau o cirtă din lege nu va trece până ce toate se vor împlini.” după Biblia Bartolomeu Anania, c) „Căci adevărat vă spun, câtă vreme nu va trece cerul şi pământul, nu va trece o iotă sau o frântură de slovă din Lege, înainte ca să se fi întâmplat toate lucrurile.”, după Biblia Cornilescu

Pentru înţelegerea corectă a sensului şi a conţinutului mesajului din aceste versete sunt necesare următoarele precizări de ordin semantic:

• Cirtă: liniuţă; lucru foarte mic, neînsemnat; ceva foarte mic; cantitate mică. În Biblia Bartolomeu Anania, în Matei 5:18, se dă următoarea definiţie: „Cirte: Mici semne grafice din alfabetul limbilor biblice. Aşadar: cele mai mici amănunte.”.
• Iotă, nici o iotă: deloc, câtuşi de puţin, nimic; ceva foarte puţin; nici cel mai mic lucru.
• Slovă: literă; semn grafic din alfabet. „Frântură de slovă”, sau „frântură de literă”  înseamnă:
• a) fie un semn pus deasupra unui cuvânt prescurtat sau orice semn minor; „frântură de slovă”, sau „un mic corn”, poate fi: un mic cârlig al unei litere; o parte dintr-o literă prin care se distinge de o altă literă, de una asemănătoare cu ea;
• b) fie un simbol ataşat unei litere, precum, în limba română, simbolurilecare însoţesc cele cinci litere cu semne diacritice: ă, â, î, ş, ţ;
• c) fie punctele din unele litere, precum cele din literele româneşti işi j;
• d) fie orice altă particulă, oricât ar fi ea de mică, din scrierea unei litere.

Un exemplu al însemnătăţii unei „frânturi de slovă”, al unei „cirte”, îl reprezintă partea de liniuţă din litera G care face ca aceasta să se distingă de litera C.

•  Corn de literă: semn grafic amplasat deasupra sau dedesubtul unei litere; semne care fac distincţia între o literă şi alta. O privire asupra literelor i/î; a/â; a/ă; s/ş; t/ţ, respectiv între: I/Î; A/Â; A/Ă; S/Ş; T/Ţ,  arată importanţa măruntelor detalii ale diferitelor litere din limba română.
• Cornişor de slovă: un vârf sau un punct de la o literă, corn. Un mic corn, poate fi: un mic cârlig al unei litere; o parte dintr-o literă prin care se distinge de o altă literă, de una asemănătoare cu ea.

Deci, conform Bibliei, Luca 16:17 şi Matei 5:18, este mai lesne să treacă cerul şi pământul decât din „Lege” să cadă o frântură de slovă, un corn de literă, o cirtă, o iotă, un cornişor de slovă, un vârf, o codiţă sau un punct de la o literă. În timp ce (1) în religia iudaică şi (2) în Biblie, în Luca 16:17 şi în Matei 5:18, se consideră că este mai lesne să treacă cerul şi pământul decât din „Lege” să cadă o frântură de slovă, un corn de literă, o cirtă, o iotă, un cornişor de slovă, un vârf, o codiţă sau un punct de la o literă, La noi, unele biblii, care sunt bine și chiar foarte bine traduse, sunt piratate şi prezentate pe Internet, în format electronic, cu numeroase şi grave erori de scriere, în special fără diacritice, cu cuvinte scrise greşit, fapt care face ca respectivele biblii să inducă în eroare, să redea deformat, eronat „Cuvântului lui Dumnezeu”, ceea ce constituie o blasfemie, o defăimare a celor sfinte, a religiei, a divinităţii, a dogmelor şi a obiectelor de cult, o hulă.

Greşelile din orice Biblie, care redau greşit „Cuvântul care vine de la Dumnezeu”, sunt o blasfemie. Dintre numeroasele biblii piratate prezentate pe Internet, în format electronic, cu numeroase şi cu grave erori de scriere, în special fără diacritice, cu cuvinte scrise greşit, care induc în eroare, care redau eronat „Cuvântului care vine de la Dumnezeu”, care sunt o blasfemie.

În concluzie: „Iar dacă tu ai prevenit un păcătos să se abată de la calea lui şi el nu s-a abătut, atunci el va muri pentru păcatele lui, iar tu ţi-ai mântuit viaţa.”  (Biblia, Ezechiel 33. 9). „Cine are minte, să ia aminte!”. „Cine are urechi de auzit să audă”. (Biblia, Luca 8, 3). Amin!

Bibliografie legislativă

• Legea nr. 500/2004 privind folosirea limbii române în locuri, relaţii şi instituţii publice.
• Lega nr. 24/2000, republicată, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița

Notă. Articolele autorului Nicolae Grigorie-Lăcrița în Jurnalul Bucureştiului

Nota redacției

„Grandes écoles scientifiques – un modèle à réinventer” (Pierre Veltz, professeur émérite à l’Ecole des Ponts ParisTech – École nationale des ponts et chaussées)

Ce ne desparte și ce ne unește (Corespondență de la poetul și traducătorul trilingv brașovean Dr. Dr. Christian W. Schenk, membru al USR, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondentul permanent al Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

„Complicele meu, Urmuz”, Editorial – Revista de Cultură „Curtea de la Argeș” (Corespondență de la Acad. Gheorghe Păun – Redactor șef)

Gabriel Grama revine pe pământ românesc. Corespondență (text & foto) – de la Mihai Vasile – Sângealb (publicist și fotograf, senior editor al Jurnalului Bucureștiului, membru al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

Ziua Națională a Franței. Măsuri drastice din partea autorităților franceze (centrale și locale) după moartea adolescentului franco – algerian Nahel Merzouk la Nanterre (Métropole du Grand Paris)

Drama de pe Bulevardul La Défense de la Nanterre (Métropole du Grand Paris). Moartea adolescentului franco – algerian Nahel (Naël) Merzouk – o crimă (asasinat) cu caracter rasial (conform organizațiilor musulmane și ale drepturilor omului) sau legitimă apărare din parte polițistului – motociclist Florian Menesplier (conform sindicatelor de poliție și organizațiilor de extremă dreaptă)? Consecințele evenimentului dramatic. În căutarea adevărului istoric.

Muzeul muntelui de la poalele masivului Parâng – un muzeu la înălţime (Corespondență de la Mihai Vasile – Sângealb, publicist, senior editor al Jurnalului Bucureștiului, membru al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

„USR (Uniunea Scriitorilor din România) se autosuspendă” și „Singurătatea valorii” (fragnente din cartea „Istoria literaturii neînregimente” a lui Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor în viață) dedicat poetului, eseistului și traducătorului trilingv Dr. Christian W. Schenk (corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului)

„Masoneria trebuie să slujească România” (Corespondență de la Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, cel mai prolific autor român în viață)

Cours Prépa (CPGE – MPSI – 6). Subiecte de fizică specială pregătitoare pentru concursurile de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (Grandes écoles d’ingénieurs). Electrostatică – Electricitate („Levitație prin interacțiune electrostatică”, „Reglarea automată a temperaturii, utilizarea unei termistanțe”, „Filtru cu structură Rauch”)

Cours Prépa (CPGE – MPSI – 10). Subiecte de matematici generale (superioare & speciale) pregătitoare pentru concursurile de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (Grandes écoles d’ingénieurs). Grupuri simetrice (enunțuri & soluții)

Nume și titluri ale Bibliei (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița, economist, filosof și scriitor)

În exclusivitate pentru Jurnalul Bucureștiului. Dialog cu eruditul promotor (franco – român) al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană „Soleil de l’Est” (Partea 4 și integral)

Rinocerul: „Batalionul de elită din Istoria literaturii neînregimentate a celui mai prolific scriitor român ‒ Grid Modorcea” (corespondent permanent și membru al Staff-ului Jurnalului Bucureștiului)

„Excesele românismului” și „Seriozitatea lui Eminescu” (fragnente din cartea „Istoria literaturii neînregimente” a lui Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor în viață) dedicat Simonei Lazăr – Țigău (poet, prozator, eseist, jurnalist și eminescolog, bibliotecarul casei de cultură „Carmen Sylva” din Sinaia, corespondentul Jurnalului Bucureștiului)

Interviul realizat pe tema asasinării profesorului Ioan Petru Culianu, în cadrul emisiunii „Dezbaterea de luni” (RadioPunctLondra), de către Geo Scripcariu (realizator – corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului), cu jurnalistul Petre M. Iancu

„AI sau A nu I?”, Editorial – Revista de Cultură „Curtea de la Argeș” (Corespondență de la Acad. Gheorghe Păun – Redactor șef)

Muzeul muntelui de la poalele masivului Parâng – un muzeu la înălţime (Corespondență de la Mihai Vasile – Sângealb, publicist, senior editor al Jurnalului Bucureștiului, membru al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

Sociologia matematică și rolul ei în structurile de date ale noii ordini mondiale. „Mecanica socială” a Acad. prof. Spiru Haret – precursor al (psiho)sociologiei matematice (dedicat Generalului Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naționale Române 1880)

Cu nostalgie, Sri Lanka – fosta insulă Ceylon, „Insula surâsului și a pietrei lunii”

„Ma thèse en 180 secondes” (Teza mea de doctorat în 180 de secunde) cu profesorul Mohamed Ketata, directorul Biroului pentru Europa Centrală și Orientală al AUF (Agenția Universitară a Francofoniei) și Conferința Alianței Franceze de la Pitești

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez napoleonian de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Concours „Pérpa HEC” (Economique et Commerciale). Fusion des épreuves mathématiques HEC (École des hautes études commerciales de Paris – HEC European business school) et ESSEC (École Supérieure des Sciences Economiques et Commerciales – ESSEC Business School). Enoncés. Les Sujets „Zéro” 2023 (Maths Approfondies & Maths Appliquées)

Concours „Prépa Ecricome” (Les Grandes Ecoles de Commerce et Management – EM Sstasbourg,  KEDGE Business School, Montpellier Business School, NEOMA Business School, Rennes School of Business). Les Sujets „Zéro” 2023 (Maths Approfondies)

„Les grands concours de maths – Grandes Ecoles 2023” (Mines – Ponts – Les Sujets)

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului