Despre conducătorii „pe viață” din instituțiile publice și din unitățile de stat – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor)
Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.
The principles that will be at the basis of this publication are:
– Democracy cannot exist without opposition
–Elected representatives are our representatives and not our masters
– Criticism fosters progress
–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.
Mulțumesc pentru publicarea articolelor mele. Rămân tot mai plăcut impresionat de această realizare numită „Jurnalul Bucureștiului”, care este cu adevărat extraordinară și care se detașează tot mai mult față de toate celelalte publicații, inclusiv de cele considerate ca fiind cele mai bine realizate. Numai o minte genială poate realiza ceea ce nu pot face nici cei mai talentați. Publicația Jurnalul Bucureștiuluimerită sincere și frumoase felicitări pentru publicarea de articole prin care se urmărește realizarea binelui social, sub cele mai diferite forme și pentru o mare diversitate și de persoane și de probleme. Felicitări pentru preocupările reale și constante pentru publicarea de articole „de utilitate publică”, „pentru înfăptuirea binelui social”, dovedind prin aceasta că această publicație este în slujba poporului român și a României. Impresionează și faptul că acest Domn Thomas Csinta,„Un Om de succes prin puterea minții sale” a reușit să constituie un colectiv de colaboratori pe măsura Domniei Sale, care dau dovadă de un profesionalism desăvârșit. Cu prețuire, N. Grigorie Lăcrița (Juridice–Profesionişti)
„Dacă faceți din proști conducători, nu vă mai întrebați de unde vine dezastrul!” (Winston Churchill)
Ca persoană: 1) care am lucrat, efectiv, timp de aproape 23 de ani (și) într-o importantă instituție a statuluiși 2) care, în virtutea sarcinilor de serviciu, aveam contact direct cu conducătorii instituțiilor publice și ai unităților de stat din tot județul, consider că sunt în măsură să prezint unele dintre principalele cauze care generează numeroasele și gravele neajunsuri sociale prin promovarea omului nepotrivit la locul nepotrivit.
Politizarea tuturor instituțiilor și a unităților de stat. Nu există nici o categorie de personal care să fie angajată, efectiv și în mod real, după criteriul valorii-muncă, al meritului personal.
Dacă se analizează persoanele care dețin funcții de conducerea, se va constata că sunt frecvente cazurile în care acestea:
Sunt cu modeste posibilități intelectuale
Niciodată nu au dovedit o temeinică pregătire profesională în domeniul pe care îl condu
Nici ca studenți nu au excelat, unii fiind la nivel de mediocrii
Sunt persoane care sunt pe funcții de conducere de 20, 25 și chiar de 30–35 de ani.
Menținerea, pe aceeași funcție de conducere, timp de până la 30 – 35 de ani, s-a putut face numai și numai de persoanele cu „abilități deosebite”, respectiv de persoanele care s-au pus în slujba atât a tuturor partidelor politice, cât și a grupurilor de interese neligitime, care sunt într-o deplină (osmoză) întrepătrundere și influență reciprocă. Prin reglementări clare, precise și la modul imperative, ar trebui să se limiteze numărul de mandate la maximum două mandate, de câte 4 ani fiecare, consecutive sau, într-o altă variantă, cu o pauză de cel puțin un mandat între acestea. Tip de „conducere rotativă” se practică în toate țările cu cele mai performante sisteme de conducere ale unităților de stat și ale instituțiilor publice, dovedindu-se în practică a fi cea mai eficientă formă de conducere.
Fiecare dintre cei incapabili și/sau corupți, ajuns pe pile, prin corupție și/sau după criterii politicianiste, a angajat, a promovat și a protejat, la rândul său, alte nonvalori (ca și el), continuând astfel cercul vicios.
Paranoia conducătorilor politici incompetenți și corupți a devenit una din cele mai obișnuite boli. Grav este faptul că bolnavii nu suferă, în schimb suferința produsă de aceștia a cuprins întreaga societate.
Situația este asemănătoare chiar și la nivelul majorității personalului de execuție, de care depinde foarte mult înfăptuirea legalității, combaterea evaziunii fiscale, gradul de colectare a veniturilor statului etc.
În timp ce tinerii noștii capabili, cu sclipiri de inteligență, mulți spre geniali:
sunt pregătiți la cele mai prestigioase universități din lume
se bucură de cele mai frumoase aprecieri de firme de renume mondial
în cazul în care doresc să muncească în țara noastră, nu-și găsesc un loc de muncă, pe măsura pregătirii lor, și aceasta din cauza promovării incompetenților după criterii politicianiste și ale corupției
În instituțiile și în unitățile de stat au ajuns și (destul de puține) persoane cu o bogată zestre cerebrală și cu o bună pregătire profesională. Aceste persoane nu pot să-și exercite, pe deplin, activitatea cu corectitudine și cu profesionalism din cauza cenzurii șefilor ierarhici, protectorii ai grupurilor de interese nelegitime, care i-au numit, care i-au promovat și/sau care îi mențin pe funcțiile respective, nemeritate. Este groaznic pentru oamenii corecți și profesioniști autentici să fie subordonați incompetenților și corupților.
Lipsa criteriului valorii-muncă, a meritului personal, în încadrarea, în menținerea pe post și în promovarea personalului este principala cauză:
generatoare de corupție
a slabelor rezultate în înfăptuirea legalității, în combaterea evaziunii fiscale, în gradul foarte scăzut de colectare a veniturilor bugetare etc.
Spre exemplu, înainte de anul 1989, pentru a lucra în activitatea de control fiscal, erau recrutate persoane cu o temeinică pregătire și experiență practică în domeniul financiar-contabil, precum șefi de serviciu financiar, șefi de serviciu contabilitate, contabili șefi. După anul 1989, în activitatea de control fiscal s-au angajat și continuă să se angajeze:
absolvenți de facultate, imediat după terminarea studiilor, fără nici un fel de experiență practică, unii cu rezultate modeste, chiar mediocre pe parcursul studiilor
persoane din diverse domenii de activitate, total diferite de domeniul fiscal, care nu numai că nu aveau nici cele mai elementare cunoștințe specifice acestui domeniu, dar care nici nu și-au putut însuși temeinic acest domeniu, și nici nu aveau cum atâta timp cât nu au lucrat efectiv în activitatea practică financiar– contabilă
În contextul celor de mai sus este ușor de înțeles că, cu persoane incompetente și corupte nu are cum:
să fie combătută nici evaziunea fiscală și nici marea corupție în fraudarea veniturilor bugetare
să se asigure un grad mai ridicat de colectarea a veniturilor cuvenite bugetului de stat.
România, cu un aparat fiscal neperformant, din cauzele menționate mai sus, are gradul de colectare a veniturilor fiscale la bugetul de stat de 27% din PIB, cu o treime mai puţin decât media europeană, de 40% din PIB, unde există un personal fiscal performant.
Un aparat fiscal performant în combaterea evaziunii fiscale și în creșterea gradului de colectarea a veniturilor cuvenite bugetului de stat se poate asigura:
Prin întărirea, și ca număr, dar în special prin angajarea și promovarea specialiștilor autentici în activitățile de inspecție fiscală și de urmărire, constatare și executare silită a obligațiilor bugetare restante
Prin reducerea posturilor de execuție și de conducere care nu-și justifică existența.
Pe lângă o mulțime de posturi de execuție și de conducere, sunt și compartimente, birouri și chiar servicii și direcții întregi care nu-și justifică existența, care ar trebui desființate. Se consideră că o structură de conducere optimă ca număr și performantă în execuție se poate realiza cu numai circa 30% din numărul total al funcțiilor de conducere existente în prezent. Am luat ca exemplu unele aspecte din Ministerul Finanțelor, care este, totuși, unul dintre cele mai bine organizate și profesionalizate, dar aceste asemenea neajunsuri sunt la fel de mari și de numeroase, sau chiar mai mari, în toate instituțiile publice și unitățile de stat.
Fără măsuri radicale nu se poate ieși din această stare cu adevărat deosebit de gravă pentru bugetul de stat și, pe cale de consecință, pentru întreaga societate.
Și nu uitați că „Proştii mor, dar prostia rămâne eternă și invincibilă”. (I.L. Caragiale) „Cine are minte, să ia aminte!”. „Cine are urechi de auzit să audă”. (Biblia, Luca 8:3). Amin!
În loc de bibliografie
„Dacă vreți să construiți o țară în care se vor întoarce fiii și fiicele tale, dacă vreți să construiți o țară în care oamenii vor pleca doar în timpul vacanțelor, dacă vreți să construiți o țară care nu va avea frică pentru viitor, atunci faceți doar doi pași:
Echivalați corupția cu trădarea de țară, iar oficialii corupți cu trădători până la a șaptea generație…
Faceți trei profesii cele mai bine plătite și cele mai respectate: profesia de militar, de profesor și de medic.
Și cel mai important–munciți, munciți și munciți pentru că nimeni în afară de voi nu vă va proteja, nimeni în afară de voi nu vă va hrăni și doar voi aveți nevoie de țara voastră, nimeni altcineva.”(Golda Meir)
Apreciere. G-ralul de Bg. (r). dr. Gh. Văduva despre Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița. „Consiliul local al comunei Robănești, în ședința din 21 martie 2025, a hotărât, cu unanimitate de voturi, acordarea titlului de „Cetățean de onoare” al acestei comune, care este și primul de acest fel care s-a acordat până acum în această localitate. „Cetățean de onoare” este titlul care se acordă personalităților care au contribuit în mod deosebit la dezvoltarea unei localități sau care, prin activitatea lor de utilitate publică, au dobândit o recunoaștere notorie pe plan național și internațional. Câțiva zeci de ani, localitatea Lăcrița a fost comună, în a cărei componență intrau satele Bufna (un cătun pe atunci, ulterior denumit „Lăcrița Mică”), Lăcrița (ulterior denumită „Lăcrița Mare”), Golfin și Vlașca. După împărțirea administrativ–teritorială a țării din anul 1968, fosta comună Lăcrița a trecut, cu cele 4 sate ale sale, în componența comunei Robănești.Nicolae Grigorie-Lăcriţaeste numele publicistic al domnului Nicolae Grigorie, compus din prenumele şi numele de familie (Nicolae Grigorie), la care s-a adăugat, pentru o mai bună individualizare și din respect față izvor, denumirea localităţii în care s-a născut (Lăcriţa). Cu timpul, s-a ajuns ca numele „Lăcriţa”, care este unic la o persoană în România, să exprime o identitate capabilă să individualizeze, uşor, corect şi precis, atât autorul, cât şi opera. De câţiva ani, s-a ajuns ca şi în viaţa de zi cu zi să fie apelat „Lăcriţa”, fără ca cei care o fac să-şi mai pună problema dacă „Lăcriţa” este nume sau prenume. În acordarea acestui titlu, s-a avut în vedere faptul că activitatea sa a generat numeroase și însemnate efecte benefice pe plan economic, social și de utilitate publică, dintre care sunt de amintit. Domnul N. Grigorie-Lăcrițaeste una dintre personalitățile contemporane ale României, foarte cunoscut și apreciat în țară și în numeroase țări din lume. Este suficient să accesezi, pe Internet, „N. Grigorie Lăcrița” și se deschid sute de pagini în care sunt prezentate cele peste 100 de cărți și peste 2.000 de articole publicate de dumnealui, vizualizate și citite în întreaga lume. Cărțile și articolele dumnealui abordează o mare diversitate de teme care, prin veridicitatea informațiilor și prin utilitatea lor publică, se bucură de un mare interes și apreciere. Nu puține sunt articolele în care teme, pe cât de interesante, pe atât de o mare sensibilitate, sunt abordate cu o temeinică fundamentare și într-un mod revoluționar de înțelegere. Chiar dacă locuiește în Craiova și a ajuns la o vârstă înaintată (născut la 20 aprilie 1948), domnul N. Grigorie-Lăcrițanu și-a uitat niciodată locurile natale și înaintașii, fiind un exemplu și prin modul exemplar în care întreține casa în care s-a născut, din Lăcrița, moștenită de la părinți, mormintele părinților, ale bunicilor și ale unor rude. Dintre realizările sale pentru locurile natale, se pot menționa: după ce Biserica din satul Lăcrița a rămas fără clopot și fără toacă, a realizat, pe propria sa cheltuială și a donat acestei biserici actualul clopot cu toaca; gardul cimitirului a fost realizat și prin intervenția sa esențială la o persoană juridică; clopotul din cadrul Bisericii din satul Lăcrița Mică este donat tot de dumnealui. Fie și numai din acest punct de vedere, se cuvine să exprimăm cuvinte de apreciere și la adresa actualului consiliu Local al comunei Robănești, la conducerea căreia se află primar Costin-Ionuț Ștefănescu, viceprimar Vasile Marian și secretar Dumitru Silvia, oameni iubiți și apreciați de cetățeni pentru rezultatele lor remarcabile, precum introducerea apei curente, asfaltarea drumurilor, introducerea alimentării cu gaze, ordine și disciplină în instituție și în întreaga comună etc. Locul de unde venim și de unde, de fapt, nu plecăm niciodată este cel mai frumos loc din lume, este locul unde inima, sufletul și mintea își păstrează cea mai frumoasă casă, casa de acasă, casa-izvor. N. Grigorie-Lăcrița, așa după cum o spune adesea, este nu numai fiul comunei de unde vine, ci și ambasadorul ei de onoare în țară și în lume.””
[…] Despre conducătorii „pe viață” din instituțiile publice și din unitățile de stat – cu J… […]