Dr. Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): „Educație ecologică despre conifere” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)
Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.
The principles that will be at the basis of this publication are:
– Democracy cannot exist without opposition
–Elected representatives are our representatives and not our masters
– Criticism fosters progress
–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.
Molizi, brazi, pini, zâmbru, jnepeni, ienuperi, larice, tisă șamd; avem o diversitate destul de mare de specii de conifere pe la noi, dar nici atât de mare încât să îți pierzi motivația să le cunoști. Pentru elevi de clasele 5-8 se pot gândi activități educative care să îi imerseze în lumea interesantă a coniferelor. Un prim element sunt excursiile în variate locuri cu specii cât mai diverse de conifere autohtone–văzute în natură; astfel există ocazia de a colecta ramuri, conuri, fragmente de scoarță, de a face observații directe, fotografii, desene schițate, scurte filmări video. Unterior, în cabană/pensiune sau în sala de clasă se pot face analize mai detaliate asupra aspectelor de interes botanic, ecologic, naturalistic.
Cum arată frunzele, cât sunt ele de lungi, cum sunt ele grupate, care este forma și dimensiunea conurilor, cum sunt ele poziționate pe crengi șamd. Dacă ai 25 de participanți, ei se împart în 5 echipe/grupe și fiecare astfel de grupă se documentează despre o anumită specie, desenează caracteristicile speciei, crează text de prezentare, apoi rezultatele sunt prezentate în plen. Urmează discuții, întrebări, conexiuni logice. Apoi o nouă rundă de specii. Se adună o serie destul de interesantă de desene despre speciile astea, și mai ales dacă le pui împreună, când pot să fie comparate, vezi o radiație adaptivă, o diversitate de specii înrudite, cu caracteristici similare și totuși diferite, adaptate la tot felul de medii de viață.
Scopul este de a vedea diversitate de specii de conifere de pe la noi, caracteristicile lor morfologice, habitatele unde trăiesc ele șamd. Se ajunge la cunoașterea molizilor (Picea abies), cu conurile lor alungite și pendente (atârnate) care pot avea 9-17 cm, specie care formează păduri întinse în zonele de munte; ajunge la circa 50 m înălțime, dar a fost găsit și exemplar de peste 62 m.
Bradul(Abies alba), cu conurile alungite și erecte (îndreptate în sus), cu lungime de 9-17 cm; crește la 40-50 m, dar a fost găsit și exemplar de 68 m înălțime și diametrul trunchiului de 3,8 metri–un adevărat gigant.
Pinul comun/pinul de pădure/pinul silvestru (Pinus sylvestris), îl putem vedea mai ales pe stâncării, dar și în turbării și zone nisipoase; are conuri conice de circa 8 cm.
Zâmbrul(Pinus cembra) este arborele care crește la cele mai mari altitudini prin Carpați; are conuri de circa 10 cm.
Pinul negru de banat(Pinus nigra banatica), endemic în regiunea Banat, prezent mai ales în zona Domogled–Valea Cernei–Mehedinți–Porțile de Fier; conurile ovoidal-conice sunt grupate câte 2-4 și au lungime de maxim 10 cm.
Jneapănul(Pinus mugo), cu port târâtor pe la noi, dar care are și forme arborescente prin Alpi; conurile sunt solitare sau grupate câte 2-3 și au lungime de 2-6 cm.
Laricele/zada/larița/crinul (Larix decidua), la care iarna îi pică frunzele, are prezență spectaculoasă pe Polița cu Crini din Ceahlău; ajunge la 25-45 metri înălțime, dar a fost găsit și exemplar de 53,8 m înălțime și diametru al trunchiului de 3,56 m; conurile sunt de 2-6 cm.
Ienupărul (Juniperus communis) are semințe cu un înveliș suculent care este utilizat și de oameni cu rol de condiment, cu efecte medicinale sau pentru producerea ginului.
Cetina de negi(Juniperus sabina) este foarte toxică. Tisa (Taxus baccata), cu substanțe toxice în frunze și în alte părți ale plantei, cu excepția arilului, a învelișului roșiatic care înconjoară fiecare sămânță.
Un pic despre rolul lor ecosistemic. De interes este și discutarea unor aspecte ecologice elementare, cum forfecuțele (Loxia curvirostra)au ciocul sub formă de foarfecă și pot desface conurile pentru a consuma semințele, cum alunarul sau gaița de munte (Nucifraga caryocatactes) consumă semințe de zâmbru șamd. Dar semințele sunt consumate de multe alte păsări, precum și de rozătoare precum veverița (Sciurius vulgaris).Cu astfel de elemente introduse în ecuație, se percepe cum aceste plante sunt vitale ca sursă de hrană pentru anumite specii de animale. Plus că multe dintre ele oferă locuri de cuibărit pentru variate păsări mici și mari, acvile, ulii, bufnițe, aușei șamd; molizii constituie întinse habitate, molidișuri, ceea ce este mediul de viață pentru întregi comunități de organisme, de la cocoși de munte la ferigi, de la râși la urși.. care nu ar putea trăi dacă nu ar exista pădurea.
Pentru elevi de liceu, clasele 9-12, se pot detalia aspecte captivante legate de specii de conifere. Să luăm tisa (Taxus baccata) la o scurtă analiză a aspectelor interesante. O aparentă ciudățenie la acest conifer este că exemplarele sunt în general din două categorii: bărbătești și femeiești; adică ai copaci băieți și copaci fete; dar există și exemplare care au atât conuri bărbătești care produc polen, cât și arili, adică părțile fenimine; mai mult decât atât, există situații când exemplare își schimbă sexul, în sensul că din bărbătești devin femeiești sau invers. La acest conifer, conurile sunt modificate brutal, încât ele sunt de facto formate dintro singură sămânță înconjurată de o parte cărnoasă roșie, gelatinoasă și dulce, formând un aril cu diametrul de 8-15 mm; arilul ajunge la maturitate la 6-9 luni după polenizare; este consumat de sturzi și mătăsari care digeră partea cărnoasă a arilului iar prin excrementele lor răspândesc semințele la distanță de arborele de pe care au consumat hrana–un fel de ajutorare reciprocă, o relație de simbioză între arbore și păsări. Unele păsări precum pițigoii pot să consume chiar și sămânța, care are toxine în ea. Cu toate aceste simbioze, acest arbore se apără puternic de animale care ar putea să consume din crengile și frunzele ei.
Cam cât de toxică este tisa? Până și consumarea unei mici cantități de frunze poate duce la moartea omului (la om doza mortală este de 50 grame de frunze consumate) sau a animalelor sălbatice ori domestice; substanțele toxice produse de acest conifer (variați alcaloizi printre care unii cu efecte cardiotoxice) pot ajunge în corp chiar și prin piele umedă/transpirată, sau pe calea aerului prin inhalarea rumegușului fin la prelucrarea lemnului. Cam dur, nu? Iepurii sălbatici și cervidele au o oarecare toleranță la alcaloizii toxici din tisă. Dar existând riscul ca vacile sau caii ieșiți la pășune să se intoxice cu tisă și să moară, oamenii au cam distrus populațiile sălbatice ale acesti specii, tisa supraviețuind sporadic în zone de chei stâncoase, câteva exemplare în unele păduri sau plantată prin cimitire.
În Perthshire, în Scoția, există un exemplar care are probabil pe la 2.000 de ani (alții îl estimează ca având circa 5.000 de ani…e o specie la care vârsta se stabilește foarte dificil); o investigație condusă de naturalistul extrem de inteligent totuși ajuns controversat pentru declarațiile lui legate de schimbările climatice, David Bellamy, arăta că o tisă din Clwyd, Wales, are 4.000-5000 de ani; specia de conifer numită tisă are deci unele dintre cele mai bătrâne exemplare de plante din Europa. Lemnul a fost/este utilizat pntru crearea de instrumente muzicale, arcuri etc. Un medicament utilizat în chemoterapie împotriva cancerelor, paclitaxel/taxol, este obținut eficient din frunze de tisă. Vedem aici cât de complexă și interesantă poate să fie relația omului cu o specie de arbore.
Dr. biolog Peter Lengyel(expert în conservarea biodiversității, fotograf al naturii),născut în 1973 la Sighetul Marmației este membru al Asociației „Valea Verde”, dar și secretar științific la „ONG Unesco Pro Natură”, cu sediul în București și membru al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. A participat la proiecte organizate de instituții precum Parlamentul European, Comisia Europeană, Consiliul Europei sau Banca Mondială și la peste 200 de simpozioane, conferințe și congrese internaționale legate de protecția mediului, conservarea biodiversității și educație ecologică. În ultimul timp a devenit foarte cunoscut datorită celor două volume publicate „Beep 2010″ și „Maramureș–Țara Biodiversității” și expoziției „India-locul uimitoarei diversități”.
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”. Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în afaceri internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csintaeste una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csintapropune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
Matematica devine o hartă a vieții spirituale
Filosofia întâlnește teoria haosului
Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
