Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: „Cum să devenim indistractibili” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)
Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.
The principles that will be at the basis of this publication are:
– Democracy cannot exist without opposition
–Elected representatives are our representatives and not our masters
– Criticism fosters progress
–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.
Integrarea dispozitivelor mobile în viețile noastre a crescut spectaculos în ultimul timp, azi oamenii consumă 3,9 trilioane de ore (la nivel global) pe diversele dispozitive de acest tip. Timpul petrecut pe aplicațiile mobile a ajuns în 2021 la 04,8h pe zi, raportat la primele 10 piețe de profil din lume (inclusiv SUA, India sau Japonia), în vreme ce utilizatorii din Brazilia, Indonezia sau Coreea de Sud au depășit 05h/pe zi. Ceea ce înseamnă că oamenii au petrecut mai mult timp „în aplicațiile mobile” decât alături de partenerii lor de viață(circa 220 minute, adică 03,78h) sau cu familia (circa 67 minute, adică puțin peste 01h0). Iar din timpul petrecut pe telefoanele mobile, 7/din fiecare 10 minute au fost „cheltuite” pe platformele de socializare, foto sau video, iar TikTok domină consumul de timp al omenirii. În același timp (datele tot din 2021) în Statele Unite sunt 6 milioane de copii (adică 9,4% din copiii cu vârste între 2 și 17 ani) diagnosticați cu „ADD”, tulburare de deficit al atenției (Attention Deficit Disorder).
Mai exact, ADHD este o tulburare neuro-dezvoltare care se manifestă prin dificultăți de concentrare, hiperactivitate și impulsivitate. Când vorbim despre ADD, ne referim la o formă a acestei tulburări în care predomina lipsa de atenție, persoanele având dificultăți în menținerea concentrării, urmărirea instrucțiunilor sau organizarea sarcinilor. Cu toate acestea, termenul ADD nu mai este folosit oficial, diagnosticul standard fiind acum ADHD, cu subcategorii care indică predominanța anumitor simptome (cu sau fără hiperactivitate). În concluzie, ADD este o denumire veche, dar diagnosticul actual pentru toate formele de deficit de atenție este ADHD, cu specificații despre predominanța simptomelor de neatenție, hiperactivitate sau impulsivitate, potrivit unor articole medicale despre ADHD.
În condițiile în care durata medie de atenție a unui om a scăzut în 2022 la 8 secunde, adică sub nivelul de atenție pe care îl are un peștișor de aur într-un acvariu (9 secunde), cazul așa-numitei „generații Z” (cohorta demografică născută la sfârșitul anilor 1990 și începutul anilor 2010, urmând generația Y/mileniali și precedând generația Alpha, caracterizată ca fiind nativă digitală, crescută cu internetul și tehnologia) indică o tendință catastrofală. Capacitatea de concentrare a acestui grup de oameni (care sunt și cei mai importanți utilizatori ai noilor tehnologii) este (în unele cazuri) mai mică decât a unei râme. Studiile de marketing arată că „genziștii” își pierd atenția pentru reclame după numai 1,3 secunde. Trăim, evident, într-o epocă a unei continue distrageri a atenției, există inclusiv studii care arată că până și câinii sunt diagnosticați cu ADHD. Una dintre cauze poate să fie civilizațională. După cum afirma Robert Colville,trecem printr-o „Mare Accelerare” (The Great Acceleration: How the World is Getting Faster, Faster. Bloomsbury 2016),ne mișcăm tot mai repede, mâncăm tot mai repede, schimbăm ideile mai repede, mutăm programele de televizor și melodiile pe care le ascultăm, cuprinși de o manie a vitezei generalizate.
Hari crede că aceasta este și prima cauză a pierderii atenției, creșterea vitezei cu care comutăm de pe un canal pe altul, cu care trecem de la un program la altul, de la o idee la alta, ceea ce ne face mult mai puțin atenți la conținuturi și mai predispuși spre superficialitate. Un alt motiv pentru pierderea atenției este relația nesănătoasă pe care o avem cu tehnologiile care au ajuns să ne controleze viețile la modul cel mai fizic.
Ne atingem telefoanele de 2.617 ori la fiecare 24h00, în medie utilizatorii își verifică telefoanele de cel puțin 58 de ori în fiecare zi, zi din care petrec 3h00 și 15 minute pe aceste telefoane mobile. Această distragere a atenției produsă de noile tehnologii, de la primirea și verificarea constantă a e-mailului, la primirea unor apeluri și mesaje telefonice, generează o scădere a coeficientului de inteligență. După cum arată un studiu realizat în 2005 la King’s College din Londra,distragerea atenției la locul de muncă generează o pierdere la nivelul măsurătorilor IQ de la 10 până la 15 puncte-15 puncte este diferența dintre un adult și un copil de 8 ani. Hari îl citează pe James Williams,fost angajat al Google (autorul cărții Stand Out of Our Light: Freedom and Resistance in the Attention Economy. Cambridge University Press, 2018),care susține că tehnologiile create în Silicon Valley sunt responsabile pentru acest fenomen global. Un alt motiv pentru pierderea atenției este relația nesănătoasă pe care o avem cutehnologiile care au ajuns să ne controleze viețile la modul cel mai fizic. Williams afirmă că trăim în Epoca Atenției (Age of Attention), în care sute de surse de informare sunt în competiție pentru a ne atrage, capta și menține atenția. În civilizația lui„clickbait” mereu există cineva care vrea să ne „prindă”, să ne momească, să ne distragă. În fiecare minut sunt create și distribuite pe Snapchat 527.760 de fotografii, pe Instagram sunt încărcate 46.740 de fotografii, sunt vizionate 4,146 milioane de videoclipuri pe YouTube, sunt peste 3,6 milioane decăutări pe Googleși sunt trimise 456.000 de tweet-uriși e aproape imposibil să facem față acestei avalanșe de mesaje.
Un alt element ține de practicile de lectură și de faptul că nu mai suntem în contact cu pagina scrisă, cu cartea și cu lectura derulată pe termen lung, ce necesită în grad înalt de atenție. Nu doar românii nu citesc(ai noștri nu citesc în masă), dar 23% dintre americani spun că nu au citit nicio carte în toată viața.Cretinizați de aceste aparate nu mai suntem în stare să fim atenți pe o durată lungă de timp. Însă atenția este esențială pentru a putea duce vieți bune în societate. O lume în care cetățenii nu sunt capabili să acorde suficient de multă atenție problemelor societății, unde oamenii nu sunt în stare să se concentreze asupra mesajelor primite de la politicieni sau din mass media, nu mai este aptă să mai deosebească adevărul de minciună.
Comentariile lui Johann Hari sunt bazate pe o suită de interviuri realizate cu peste 250 de experți în diverse domenii, unul dintre cei cu care autorul discută este Mihaly Csikszentmihalyi, care spune că trebuie să ne regăsim fluxul natural al existenței. Să reînvățăm să trăim cu propriile noastre gânduri, propriile idealuri și dorințe, nu cu visele sau nevoile altora. O mare diferență față de trecutul recent este dată de faptul că nu mai citim, cărți sunt prea lente, ascultăm mai bine „podcasturi” sau „scrolăm”, derulăm pagini pe ecranele tactile. Studiile despre modul cum are loc această „citire online” indică faptul că oamenii mai parcurg doar 28% din cuvintele de pe ecran. Chiar și atunci când vizităm o pagină de pe „Web”, timpul petrecut în medie este de 10-20 secunde, după care ne mutăm la o altă adresă. Nici informațiile video nu ne mai atrag atenția mult timp, durata maximă de vizionare nu depășește 2,7 minute pentru un material vizual online.
O altă carte recent apărută, scrisă de Gloria Mark(Attention Span: A Groundbreaking Way to Restore Balance, Happiness and Productivity. Hanover Square Press, 2023),profesor de informatică la University of California, Irvine avansează o soluție ce pare simplă, dar nu este-detoxifierea digitală, similară cu soluția lui Hari, care este „rebeliunea atenției”. Pe lângă abandonarea tehnologiilor devoratoare, ar trebui să ne întoarcem la activități „lente”. Gloria Mark sugerează câte o plimbare de 20 de minute în natură sau, cum propune Hari, adoptarea unor forme „lente” de existență, practici precum yoga sau tai chi, rugăciunea ori meditația. Dacă unii se întorc la „mâncarea lentă”, „slow food” în loc de „fast food”, poate că ar trebui să adoptăm un mod de viață lent (slow living).
În plus, așa cum arăta Joel Nigg,unul dintre cei mai importanți experți în problemele deficitului de atenție la copii (autor al cărții Getting Ahead of ADHD: What Next-Generation Science Says about Treatments That Work—and How You Can Make Them Work for Your Child, 2021) adaugă printre factorii care influențează deficitul nostru de atenție alimentația nesănătoasă, lipsa exercițiilor fizice și lipsa somnului de calitate. Nigg susține chiar că există o „patogeneză culturală atențională”, produsă de faptul trăim în medii în care concentrarea susținută și continuă este aproape imposibilă. Studiile indică faptul că în SUA angajații nu au nici măcar o oră de muncă neîntreruptă la birou. Suntem întrerupți tot timpul de alți oameni, iar adeseori ne întrerupem singuri, cu o postare pe Facebook, cu like-uri sau cu retweet-uri. Am devenit dependenți de mărunțișuri, avem scopuri tot mai puțin înalte. Marea problemă este, după cum demonstrează Gloria Mark, că nu putem să revenim la concentrare după ce am pierdut-o, creierul nostru are nevoie de cel puțin 25 de minute ca să reintre în starea de atenție. Pe care o pierde iarăși după numai câteva minute. Chiar și mitul „multitasking-ului” (numele romglezesc pentru vechea polivalență) contribuie la accentuarea deficitului de atenție. De fapt nu există „multitasking”, e doar o formă de justifica incapacitatea noastră de a face un singur lucru și temeinic.
Soluția, despre care vorbesc șiNir Eyal împreună cu Julie Li-Eyal(Indistractable: How to Control Your Attention and Choose Your Life. BenBella, 2019) ar fi să devenim „indistractibili” (cuvânt-oglindă pentru indestructibil), să reducem factorii care ne distrag atenția, să reducem utilizarea telefoanelor inteligente, e-mailul și prezența pe platformele de socializare. Mereu cuplați la „notificări”, în căutare de cel mai recent „heșteg”,nu mai avem timp de noi înșine. Iar cea mai gravă pierdere a atenției este pierderea atenției față de sine.
Doru Pop (profesor la Facultatea de Teatru și Televiziune, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj). Master în Jurnalism și Comunicare de la Universitatea Chapel Hill, Carolina de Nord, în 2002, și un Doctorat în Filosofie obținut la Universitatea Babeș-Bolyai în 2003, susținând o teză despre filosofia culturii vizuale. A fost bursier Fulbright și Ron Brown în 1995-96 respectiv 2000, și a predat cursuri de film românesc și european la Bard College din New York în 2012 și visiting professor la Universitatea Columbus, Georgia în 2017. Cea mai recentă carte este Romanian New Wave Cinema (McFarland, 2014). A publicat volume de studii si eseuri: „Alegerile naibii. Fals tratat despre metehnele imaginarului politic autohton” (2007), „Ochiul și corpul. Modern si postmodern în filosofia culturii vizuale” (2005), „911. Ziua în care a murit democrația” (2003), „Mass media și democrația” (Polirom, 2001), „Mass media si politica” (2000), „Obsesii sociale” (1998) și un volum de povestiri pentru copii, „Poveștile bunicuței Nana” (2003); a tradus Giovanni Sartori, „Teoria democratiei reinterpretată” (Polirom, 1999); a colaborat la volume colective și scrie comentarii politice, cronică literară și eseu pentru o serie de reviste literare românești.
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”. Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în afaceri internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csintaeste una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csintapropune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
Matematica devine o hartă a vieții spirituale
Filosofia întâlnește teoria haosului
Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
Ne atingem telefoanele de 2.617 ori la fiecare 24h00, în medie utilizatorii își verifică telefoanele de cel puțin 58 de ori în fiecare zi, zi din care petrec 3h00 și 15 minute pe aceste telefoane mobile. Această distragere a atenției produsă de noile tehnologii, de la primirea și verificarea constantă a e-mailului, la primirea unor apeluri și mesaje telefonice, generează o scădere a coeficientului de inteligență. După cum arată un studiu realizat în 2005 la King’s College din Londra, distragerea atenției la locul de muncă generează o pierdere la nivelul măsurătorilor IQ de la 10 până la 15 puncte-15 puncte este diferența dintre un adult și un copil de 8 ani. Hari îl citează pe James Williams, fost angajat al Google (autorul cărții Stand Out of Our Light: Freedom and Resistance in the Attention Economy. Cambridge University Press, 2018), care susține că tehnologiile create în Silicon Valley sunt responsabile pentru acest fenomen global. Un alt motiv pentru pierderea atenției este relația nesănătoasă pe care o avem cutehnologiile care au ajuns să ne controleze viețile la modul cel mai fizic. Williams afirmă că trăim în Epoca Atenției (Age of Attention), în care sute de surse de informare sunt în competiție pentru a ne atrage, capta și menține atenția. În civilizația lui „clickbait” mereu există cineva care vrea să ne „prindă”, să ne momească, să ne distragă. În fiecare minut sunt create și distribuite pe Snapchat 527.760 de fotografii, pe Instagram sunt încărcate 46.740 de fotografii, sunt vizionate 4,146 milioane de videoclipuri pe YouTube, sunt peste 3,6 milioane de căutări pe Google și sunt trimise 456.000 de tweet-uri și e aproape imposibil să facem față acestei avalanșe de mesaje.
