Acasă Economie Exportul Național, un subiect neglijat (Corespondență de la Conf. dr. Costin...

Exportul Național, un subiect neglijat (Corespondență de la Conf. dr. Costin Lianu, Președinte ACEX – Asociația Centrelor de Afaceri pentru Export)

 

În cadrul întâlnirii organizate de Club Antreprenor, eveniment ce a avut loc la București în data de 22 februarie 2022 sub titlul  Forumul diplomației economice și al exportatorilor, unde Asociația Centrelor de Afaceri pentru Export (ACEX) a fost invitată să facă o analiză asupra evoluției exporturilor românești, s-a  putut constata că acest subiect, nu face obiectul unor preocupări constante de afirmare a unor politici active. Deși este lăudabilă inițiativa organizatorilor, prezența factorilor de decizie a fost mai mult discretă și neangajată în repunerea pe picioare a unui sistem național eficient de susținere a exporturilor.

Am avut prilejul să constatăm că sunt firme și asociații care ar dori să se implice mai mult pentru a susține exportul național în condițiile în care deficitul balanţei comerciale a fost de 21.369 Md€, mai mare cu 4.929 Md€ decât cel înregistrat în perioada ianuarie-noiembrie 2020, conform datelor publicate  de Institutul Naţional de Statistică (INS). Faptul că  România a înregistrat constant un nivel negativ al exporturilor nete, indică carențe  de  competitivitate a exportatorilor pe piața globală, carențe insuficient analizate și contracarate prin instrumente eficiente.

„Faptul că doar un sfert din exporturile totale ale României sunt realizate de companii deținute de antreprenori români, a reprezentat pentru unii adepți ai „laisser faire”- ului  în economie  că intervenția de susținere pentru exportatorii romanii, în mare parte IMM-uri, nu-și are rostul. Totuși este vorba de 22.000 de IMM-uri care fac export și poate de trei ori mai multe care pot face export dacă sunt susținute. Mai toate  țările dezvoltate din lume intervin pentru extinderea bazei de exportatori a țării, la nivel regional, de comunități de exportatori, dar printr-o planificare strategică națională. Noi nu o facem și parcă am uitat să sprijinim valoarea creată, captată sau adăugată în țară ca misiune națională care ne asigură o poziție competitivă fără de care nu putem vorbi de alte subiecte ale afirmării noastre” a spus în cadrul alocuțiunii sale Conf. dr. Costin Lianu, președinte ACEX fost coordonator Strategia Națională de Export (2005-2015).

„Noi am uitat să mai dezvoltăm în parteneriate public private strategii naționale de export, ultima de acest fel fiind încheiată în 2020 deși dispuneam de o metodologie avansată de lucru. Datorăm acestor strategii portalul de comerț exterior, acum cam părăginit prin lipsa de conținut actualizat, centrele regionale de export, începute dar uitate apoi, programele de branding sectorial, susținerea clusterelor de export. Prin aceste instrumente firme mici, pe care unii le desconsidera ca fiind de apartament, au țâșnit ca exportatori competitivi. Industria de IT&C este un exemplu evident al roadelor acestei strategii dar și designerii, procesatorii la început de drum. Instrumentele de export nu sunt apanajul unui singur minister și presupun colaborarea inter-ministerială și cu mediul de afaceri, și nu vedem aici progres ci mai degrabă regres. Dialogul trebuie structurat și Consiliul de Export revitalizat ca mecanism modern de lucru. România nu are agenție specializată de susținere după model european iar rețeaua sa externă este puțin eficientă și slabă numeric” a continuat Conf. dr. Costin Lianu, președinte ACEX fost coordonator Strategia Națională de Export (2005-2015). O idee importantă sesizată de participanți este că marile companii multinaționale se bazează pe propriile rețele de susținere dar ele singure, deși au contribuție esențială la export, nu pot transforma Romania într-o națiune competitivă.

Confirmarea meritului triadei Valori—Cunoaștere—Transfer de cunoaștere printr-un graf complet {V, C, T}. Corespondență de la Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași)

Notă. Conf. dr. Costin Lianu (Președinte ACEX – Asociația Centrelor de Afaceri pentru Export. Coordonator național Strategia Națională de Export 2004-2015, Coordonator științific Programul de cooperare elvețiano-român de promovare a exportului la nivel de IMM-uri. Autor „Managementul Strategiilor de export la nivel național, regional și sectorial”, Editura Economică, București, 2010. Co-autor „Perspective şi provocări ale exporturilor româneşti în perioada 2010-2014, prin prisma relaţiilor comerciale bilaterale şi regionale ale Uniunii Europene”, Insitutul European Român, 2012. Titular de curs universitar „International Market Access Strategies & Branding” Unesco Chair, 2008-2021).

Universitatea Spiru Haret este o universitate cu puternic profil antreprenorial, atât prin centrul său antreprenorial USH Pro Business cât și prin programe de start up și de pregătire antreprenorială desfășurate de centrele din București și din țară ale universității.

USH Pro Business (Evenimente, Comunicare și Internaționalizare)

Consiliul de Export, o instituție a parteneriatului în suferință (Corespondență de la Conf. dr. Costin Lianu Președinte ACEX, Asociația Centrelor de Afaceri pentru Export)

Propuneri nefundamentate ale Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului de debirocratizare, simplificare și restructurare (Corespondență de la Conf. dr. Costin Lianu Președinte ACEX, Asociația Centrelor de Afaceri pentru Export)

Asociația Inter Bio – Platforma tehnologică națională TP Organics (Corespondență de la Conf. dr. Costin Lianu, Președinte ACEX – Asociația Centrelor de Afaceri pentru Export, președinte Inter Bio)

Propuneri susținere export: intrarea în normalitate (Corespondență de la Conf. dr. Costin Lianu Președinte ACEX, Asociația Centrelor de Afaceri pentru Export)

Liberalizarea promovării exportului românesc, un obiectiv confuz și anacronic (Corespondență de la Conf. dr. Costin Lianu Președinte ACEX, Asociația Centrelor de Afaceri pentru Export)

Nota redacției

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida  CUFR-Jurnalul Bucureştiului

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

Plagiatul în lumea contemporană (Plagiatul, boala copilăriei epigoniei. Responsabilitatea morală, răspunderea civilă și penală. Reforme structurale administrative și socio – juridice pentru combaterea cu eficacitate a plagiatului)

Lansare de carte la BCU (Biblioteca Centrală Universitară) București. Cultură generală contemporană prin intermediul faptului divers. Carte de investigaţii jurnalistice cu tematică socio – judiciaro – economică din actualitatea internaţională dedicată Generalului Bartolomeu–Constantin Săvoiu, Suveran Mare Comandor–Mare Maestru al Marii Loji Naționale Române fondată în 1880

Cartea „Investigații Jurnalistice” dedicată Generalului Constantin – Bartolomeu Săvoiu. Cultură generală prin intermediul „faptului divers” din lumea contemporană franceză și internațională (marea criminalitate–crima organizată, terorism–jihadologie, crime de sânge, crime sexuale–kidnapping, crime economico–financiare, erori judiciare–revizuirea condamnărilor penale–repararea detenției și a erorilor judiciare). Lansarea cărții va avea loc la BCU (Bibliotreca Centrală Universitară) din București

Premieră mondială absolută: „Investigații jurnalistice în serial” Vol.10 (Educație și Învățământ). Subiecte de Teze de Masterat de Cercetare şi de Doctorat în Științe Sociale. Studiul fenomenelor socio–judiciare și economice cu ajutorul teorei haosului (Sisteme complexe – fractali) și a sistemelor formale (de tip Gödel)

Omagiu și recunoștință unor personalități românești în cărți de matematici generale și aplicate, prezente în Bibiloteca Națională a Franței „François Mitterrand“ și adresate absolvenților de liceu și elevilor „preparatoriști” (studenți în primul ciclu universitar – Licență) candidați la concursurile de admitere în școlile superioare franceze de înalte studii științifico – inginerești și economico – comerciale.