Libertatea cuvântului (Corespondență de la poetul, eseistul și traducătorul trilingv brașovean Dr. Christian W. Schenk, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

Poetul Ovidiu Cristian Dinică (corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului) caută neîncetat „cuvântul ce exprimă adevărul”, un fel de motto după renumitul vers eminescian Criticilor mei. Aceasta este tema „recurentă”, în mod aproape obsesiv folosită și bine închegată a poeților șaizeciști ca Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Mircea Ivănescu sau Ana Blandiana. Dragostea pentru cuvinte nu este una superficială, cum se practică foarte des în poezia modernă ci de multe ori în sensul arghezian al secretului „cuvintelor potrivite”, extrem de vii în mesajul persuasiv, interior al poemelor, marcate de ritmul viguros al gândirii sale poetice, cu multe imagini și versuri remarcabile, cu simboluri și culori strălucitoare a substanței lor afective.

Interviul poetului și prozatorului Cristian – Ovidiu Dinică cu poetul, eseistul, editorul și traducătorul trilingv Dr. Christian W. Schenk (membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities), corespondenți permanenți ai Jurnalului Bucureștiului. Ein rumänischer – „Trambahn 13”. „Secretul unilinței”

Poetul construiește catedrale de cuvinte simțind în limbajul poetic un spațiu securizant și mai ales securizat!  Poetic și plin de har, strălucitor și înțelept, Cristian Ovidiu Dinică filosofează despre viață și dragoste, despre bucuriile dar și despre viciile speciei umane, despre culmile și coborâșurile existenței noastre uneori frumoase, alte ori chiar minunate. Poetul talentat gestionează actul de echilibru, uneori dificil, dintre poezia magică și afirmația prozaică, între limbajul liric și cuvintele clare, inconfundabile, între idealism și realism, și astfel aduce la suprafață acești doi poli care nu trebuie neapărat să se contrazică, ci dimpotrivă care se pot completa într-un echilibru sănătos–cu condiția folosirii bunului simț liric! Cuvintele, frânturile evlavioase ale cuvintelor, aurora cuvintelor, calea cuvintelor seducătoare, culorile cuvintelor, magia sunetelor dau un plus poemelor cuprinse în acest volum.

La poetul Cristian Ovidiu Dinică se întâlnesc și alte muze în „atelierul” său poetic: muza elegiacă, muza traumei existențiale (ca în viziunea lui Martin Heidegger), muza poeziei de dragoste sau cea a regretului…Poetul cultivă într-n mod cât se poate de virtuos oximoronul, starea de tensiune indusă imaginarului. În această poezie cu accente muzicale pot fi recunoscute frânturi de simbolism, expresionism târziu, postmodernism și suprarealism, dar și accente problematice ale vieții cotidiene, oscilând stilistic între modernismul poeziei de notației și cea a clasicismului (de la Eminescu până la Lucian Blaga). Multitudinea conceptelor filosofice și estetice, repetiția discursului poetic fac dificilă încadrarea lui într-un curent anume, într-o anumită mișcare literară sau estetică, fapt ce conferă autorului originalitatea la care este evidentă.

Poeții care au urmat calea clasicismului modern nu au abandonat tema cuvântului, dar nici nu au pus-o în centrul mitologiei lor lirice. Între poezia lui Cristian Ovidiu Dinică, pe de o parte, și cea a poeziei românești de după secolele al XVI-XX, există– ca drum propriu spre originalitatea indiscutabilă pe care o are – o detașare tematică substanțială precum se cuvine poetului modern, dar nu modernist. Poetul nu se încadrează postmodernismului, acelui postmodernism care provoace la mulți poeți contemporani criza declinului liric printr-un ex-centrism forțat. Versurile de față rup echilibrul unui limbaj tensionat al dând frâu liber liricului; poezia capătă un caracter eruptiv, schimbă structurile limbajului, lasă impulsului – de multe ori liric-fantomatic-o libertate aproape nelimitată în câmpul reflexiv și valoric.

Influența postmodernității asupra relației Religie – Cultură (Lucrarea prof. dr. Narcis Zărnescu, membru al Academiei Germano-Române și al Academiei Oamenilor de Știință din România, membru titular al CRIFST – Comitetul Român pentru Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii al Academiei Române, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”)

Prăbușirea în toamnă a splendorilor naturii pare a fi o lungă simfonie a melancoliei din care s-au născut acordurile romantismului dar și dramele celui mai rece, cel mai obiectiv realism care a generat atât scepticism cât și filozofie lirică, găsite în literatura marilor clasici și contemporani a secolelor trecute ca Valéry, Rilke, Blaga sau Arghezi. Scepticismul, deseori fulminant față de viață, despre istorie, zdrobit de timp și răsturnat de erezii, conflicte, ambiții umane, se extinde și în poezia poeților de astăzi. Păstrarea armoniei, a echilibrului dintre trup și suflet, dintre individ și societate este o condiție sine qua non a condiției artistului în general, care ar trebui fi perpetuată de poezia contemporană. Deci, ce putem face pentru a menține acea armonie dintre suflet și corp–pentru a o „păstra”? Pe bună dreptate, înțeleptul Solomon, regele vechiului Israel, le-a dat copiilor săi următorul sfat: „Pazeste-ti inima mai mult decât orice, caci din ea ies izvoarele vieții.” (Proverbe 4:23). Astfel poetul nostru se încadrează perfect, urmând liricul marilor înaintași, în forma modernă a poeziei de concepție! Fie ca inima să fie dorința sufletelor noastre!

Simpozionul internațional „Lucian Blaga” – Ediția a II-a – Satul românesc izvor de spritualitate și inspirație. „Conceptul marelui anonim și dialogul cu transcendentul. Pledoarie pentru o disciplină centrată pe opera lui Lucian Blaga” (Lucrarea prof. dr. Narcis Zărnescu, membru al Academiei Germano-Române și al Academiei Oamenilor de Știință din România, membru titular al CRIFST – Comitetul Român pentru Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii al Academiei Române, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”)

Dr. Christian W. Schenk (medic, poet, eseist, editor și traducător trilingv, Germania, Boppard–Renania-Palatinat), corespondent permanent și in membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului (Germania)

Articole asociate

Proză scurtă – „Cât de liberi suntem cu adevărat”. „Incurabil Rilke” și „Argument” (Corespondență de la poetul, eseistul și traducătorul trilingv brașovean Dr. Christian W. Schenk, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

Cum „traducem” cultura. Marea antologie a liricii românești (Die Geschichte der rumänischen Lyrik) de la începuturi și până astăzi, a poetului și traducătorului trilingv brașovean Dr. Christian W. Schenk (membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities), corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului (din Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

Traducerea (Corespondență de la Dr. Dr. Christian W. Schenk – poet și traducător trilingv brașovean, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondent permanent și membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat, Germania). Traducerea textelor cu caracter juridic (Thomas Csinta, criminal investigation journalist, research professor in MM – mathematical modeling & in MASS – Applied Mathematics in Social Sciences)

Un argument – protest la retragerea mea din Literatura Românâ. „Ultimul testament”: Carte cu care nu-mi fac prieteni (de la corespondentul nostru Dr. Dr. Christian W. Schenk, medic, poet, eseist, editor și traducător trilingv, Germania, Boppard – Renania-Palatinat)

Ce ne desparte și ce ne unește (Corespondență de la poetul și traducătorul trilingv brașovean Dr. Dr. Christian W. Schenk, membru al USR, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondentul permanent al Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

Festivalul Internațional de Literatură „Literatură în stradă” – Filstreet Pitești (24 – 26 mai 2024)

Pitești: Festivalul Internațional „Literatură în stradă”

Piteşti. Premiile Festivalului Internațional de Literatură în stradă

 

Notă. Alte articole ale scriitorului și poetului trilingv brașovean Christian Schenk în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției

Remember. „Asociații” mei Michel Ardouin („Porte–Avions ”) și Charlie Bauer (revoluționarul „Robin Hood”) – asociații lui Jacques Mesrine („inamicul public n°1 al societății civile”), autori de pagini remarcabile în istoria criminală franceză contemporană. Mon „associé” Michel Ardouin („Porte–Avions ”) l’associé de Jacques Mesrine (L’ennemi public n°1) et Charlie Bauer (révolutionnaire d’extrême gauche) auteurs des pages remarquables dans l’histoire de la grande criminalité française contemporaine

Intelligence-ul românesc de la tradiție la modernitate (Romanian intelligence from tradition to modernity) – Intelligence Info (partener media al Jurnalului Bucureștiului)

Simpozionul internațional „Lucian Blaga” – Ediția a II-a – Satul românesc izvor de spritualitate și inspirație. „Conceptul marelui anonim și dialogul cu transcendentul. Pledoarie pentru o disciplină centrată pe opera lui Lucian Blaga” (Lucrarea prof. dr. Narcis Zărnescu, membru al Academiei Germano-Române și al Academiei Oamenilor de Știință din România, membru titular al CRIFST – Comitetul Român pentru Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii al Academiei Române, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”)

Prezentarea (recenzia) cărții „Analiza geopolitică și securitară a Orientului Mijlociu. Studiu științific.” – autor Alba Iulia Catrinel Popescu (prof. dr. Narcis Zărnescu, critic și istoric literar, redactor șef al Revistei „Academica” și redactor șef adj. al revistelor „Cunoașterea științifică”, „Intelligence Info”, „Studii și Comunicări” și „Noesis” ale CRIFST al Academiei Române, membru al Academiei Germano – Române și al Academiei Oamenilor de Știință din Româmia, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

„Etică și Intelligence” – lucrare prezentată la Sesiunea Anuală a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Germania) de către corespondentul nostru permanent prof. dr. Narcis-Stelian Zărnescu (redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR – Academia Oamenilor de Știință din România)

Conferința CRIFST (Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii) a Academiei Române. „Impactul AI, din perspectiva binomului foucaultian episteme – techne” (Prof. dr. Narcis Zărnescu, membru titular al CRIFST, redactor șef al revistei „Academica”, redactor șef Adjunct al revistei de Sudii și comunicări și al revistei Noesis al CRIFST, secretar științific al Secției X– Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR–Academia Oamenilor de Știință din România, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”)

„Viitorul cărții și al suporturilor de carte” la CRIFST (Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii) – DIS (Divizia de Istoria Științei) de Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autori

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 2). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 1). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π)– mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 2 (Activitatea și „costul” real al unui ∏)

Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră, Ne…