Fiecare nivel de Realitate este alcătuit la rândul său din structuri spaţiale/materiale pe care le putem numi subniveluri de Realitate. Însă având în vedere că Realul are configuraţie sferică neregulată, atunci, de fapt, în această complexitate de structuri organizate în cadrul foarte complicat a-l spaţiilor ce-i determină sfera, nu alcătuieşte niveluri de Realitate uniform ordonate, ci configuraţii sferoide neregulate înscrise concentric una în alta despărţite de zone de non rezistenţă. Numai această schemă poate explica existenţa unui număr imens de forme fizice şi biologice ce alcătuiesc una sau alta dintre elementele de structură interioară a nivelurilor de Realitate ce formează aceste configuraţii sferode ale Realităţii.
Cunoaşterea acestor lucruri poate fi considerată ca o apropiere de un adevăr intuit, crezut a fi ca atare, pentru că este dedus în concluzie pe baza legilor ce guvernează Realitatea cu structurile fizice ale Ei mai mult sau mai puţin cunoscute. Căci, dacă există o altă lume dincolo de cea mecanică, atunci ea poate fi prin definiţie doar una intuită aproximativ, alcătuită din amprentele celei mecanice lăsată pe ecranul timpului de dincolo de cel recepţionat direct. Ori, existenţă înseamnă lege-ansambluri de funcţii ce se supun unor norme (obligaţii) care să o favorizeze şi a căror origini omul le presupune a se afla în lumea pe care el n-o cunoaşte direct. Este mai plauzibil, deci ca să considerăm drept origine cu adevărul ei absolut mai multul diversităţii mărimilor structurilor care fac parte din Real (Univers) sprijinit pe patru dimensiuni, decât mai puţinul diversităţii mărimilor structurilor Realităţii (vezi mai sus) sprijinit pe trei dimensiuni. Mai multul se manifestă prin cele 4 dimensiuni abstracte în care veşnicia se are neschimbată . El (abstractul) dă certitudine percepţiei existenţii Realităţii. Datorită lui Realitatea se concepe ca atare. Abstractul stă în centrul Universului repetându-se ori de câte ori este necesar pentru ca circuitele sale sferice să devină suficiente, adică complete prin mişcare (transformare).
În Univers sferele lumilor înscrise una în alta se întrepătrund în absolut şi se delimitează în relativ. Concluzia este că omul (Realitatea) nu s-ar recunoaşte drept ceea ce este fără oglinda-reversul subiectiv în care îşi recunoaşte imaginea. Pentru a rămâne în acest aspect a-l său cunoscător de sine, el deci nu trebuie să-şi deformeze imaginea în absolut din oglinda care îi determină existenţa ca percepere de sine, lucru însă pe care-l poate întreprinde doar înţelegând, că realitatea sa propriu zisă se datorează singurelor ansambluri de percepţie în care se încrucişează liniile volumetrice ale structurilor sale fizice (biologice) proiectate în această oglindă asamblată de ştiinţele sufletului, sau ştiinţele ce se ocupă de conştiinţe: arta, filozofia, experienţele religioase, metafora Dumnezeu şi inspiraţia.
Să ne imaginăm că cele 7 dimensiuni ale Universului constituie cele şapte taine ale lui-fundamentul Legii supreme prin care El se concepe ca atare. Dimensiunea a şaptea-cea absolută este comună pentru celelalte şase, trei dintre care sunt ale lumii mecanice (Realităţii), iar celelalte trei abstracte ale lumii subiective. Ea le transcendentează pe toate celelalte într-o succesiune alternantă de repetări de numere complecte, sau corespunzător incomplete-fapt ce face ca sferele lumilor înscrise una în alta să fie neregulate. Având în vedere, că toate cele şase dimensiuni ale Universului sunt diferite, mărimile cărora se raportează una faţă de alta într-o proporţie relativă, nu vom vorbi despre o înălţime a lui, ci doar numai despre o profunzime care este finită şi se sprijină pe cea de-a şaptea dimensiune constantă a lui. Ea nu poate fi infinită deoarece infinit de mic ar însemna nimic. O atare stare ar înghite Universul din care motiv el nici nu si-ar concepe situaţia.
Datorită faptului că dimensiunile Realităţii Universului nu sunt egale, El se roteşte în jurul centrului său constant în tendinţa permanentă de a deveni suficient, adică de a deveni o sferă perfectă. La fel şi lumile care îl alcătuiesc nu sunt suficiente aflate toate sincronic într-o devenire continuă. Un Univers suficient sieşi ar fi fără realitate, adică ar fi absolut, în afara oricărei realităţi. Aceasta se impune a fi schema Universului, felul său de a fi. Este taina, adevărul căreia nu poate fi atins decât prin credinţa că anume el este cel adevărat. În acest adevăr îşi are motivaţia credinţa că Totul şi Toate se supun Legii Tainei care este atotputernică şi universală – întruchiparea Celuia care este Cel Ce Este Veşnic.
Dr. Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova–Chișinău)
Născut la 8 iulie 1947 în satul Fântâniţa (raionul Drochia, Republica Moldova), în 1972 Petru Ababii, a absolvit Institutul de medicină din Chişinău (Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova-USMF). A lucart un timp ca medic generalist în Orhei (municipiu din partea centrală a Republicii Moldova, situat la cca 50 km spre nord de Chișinău, pe malul râului Răut, fiind centrul administrativ al raionului cu același nume și unul din principalele centre economice ale regiunii centrale a țării). Pasionat de filosofie are în palmaresul său o serie de publicații în reviste cu caracter academic și câteva cărţi pe teme filosofice printre care următoarele titluri, toate cu tematică filosofică:
- „Animus+Animus/Anima—Anima! sau Narcis Hiperionic”, Chișinău, 2005
- „Transmulticulturalismul monoteist sau transcendență și creștinism”, 2008
- „Decodificarea logigramei în ivonicul filosofic al lui Petre Țuțea”, 2010
- „Creștinismul. O descifrare în esențial a Evangheliei după Matei”, 2012
- „Prim adevăr și interpretare în aspect filosofic, sociologic și literar”, 2013
- „Aforisme, Gânduri, Reflecții”, 2020
- „Geneza metafizică a gândirii critice, genialității și înțelepciunii umane”, în pregătire
- „Gândirea critică filosofică”, în pregătire
Notă. Alte articole ale autorului Petru Ababii în Jurnalul Bucureștiului
Articole asociate
Nota redacției. Acreditarea OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului al Consiliului Economic și Social al Națiunilor Unite), în calitate de „Observator intern” la Alegerile prezidențiale din luna mai–2025 de către AEP (Autoritatea Electorală Permanentă)





Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
Remember. Drama de la Carcassonne. Pe urmele lui Radouane Lakdim, în căutarea adevărului istoric”

- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).





- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…


- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…













1.jpg)
























Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului








[…] Metafora – magna a Tainei universului (comprimată filosofică) – cu Jurnalul Bucureștiului… […]
[…] Metafora – magna a Tainei universului (comprimată filosofică) – cu Jurnalul Bucureștiului… […]
[…] Metafora – magna a Tainei universului (comprimată filosofică) – cu Jurnalul Bucureștiului… […]