Pescărașul – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Dr. ing. Sebastian Cătănoiu (Parcul Natural Vânători Neamţ) – Senior Editor (științific) al Jurnalului Bucureștiului
Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.
The principles that will be at the basis of this publication are:
– Democracy cannot exist without opposition
–Elected representatives are our representatives and not our masters
– Criticism fosters progress
–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.
Ordinul Coraciiformes,pe care l-am mai evocat în precedentele articole se dovedește a fi mai mult decât „îngăduitor” cu cele mai spectaculoase bijuterii înaripate ce pot fi văzute pe cerul României. Pe podiumul frumuseții penajului, prigoriei, din familia Meropidae, specializată în acrobații aeriene datorate prinderii insectelor zburătoare și dumbrăvencei, din familia Coraciidae,capabilă de atacuri fulgerătoare la sol sau în aer, urmare a modului său oportunist de hrănire, li se adaugă pescărașul din familiaAlcedinidae, un maestru al picajului amfibiu, specializat în capturarea peștelui sau a altor viețuitoare acvatice.
Pescăraș la pândă (foto Mircea Vergheleț)
Denumirea științifică a speciei este Alcedo atthis iar ascendența este una…nobilă! În mitologia greacă Alkyone a fost o regină care, la auzul morții soțului ei, s-a aruncat în valurile mării, iar zeii, mișcați de acest gest, au transformat-o într-o pasăre viu colorată, care se scufundă în ape, revenind la suprafață de fiecare dată. Cel de-al doilea nume, vine să confirme legenda, având legătură cu Attica, provincia grecească în care se află și Atena! În românește pasărea e cunoscută drept „pescăraș” sau „pescărel”, cu siguranță datorită dimensiunilor sale reduse, un alt nume folosit este „pescăruș albastru”.Englezii îl numesc „kingfisher” adică „regele pescar”, asociere inspirată de iscusința la pescuit și de coloritul…regal, cu albastru irizant. În germană numele este „Eisvogel”, adică „pasărea de gheață”, legat de culoarea predominantă, care amintește de gheață,…mai ales în toiul verii!
Limbile latine au ajuns la un consens în ceea ce o privește, pasărea fiind numită „Martin pescarul”, fie că ne vorbim de franceză „martin pêcheur”, italiană, „martin pescatore” sau spaniolă, „martín pescador”. Dacă referirea la pescar e una ușor de susținut, apelativul „martin”, mai ales când e scris cu majusculă ne poate duce la explicații care mai de care mai interesante.
În latina populară veche, „martinet” sau „martinus” era un nume generic pentru păsările iuți și sprintene, iar pescărașul a fost inclus aici din cauza zborului său rapid. Există și o legendă prin care Sfântul Martin,impresionat de agilitatea păsării, o face purtătoare de noroc la pescuit și prevestitoare de vreme bună pentru această îndeletnicire. O altă explicație ar fi aceea că Martin este un nume des utilizat, comun, care ar putea fi tradus în română ca „Ion pescar” sau, dacă vreți „Vasile pescar”. Ca dovadă, trebuie spus că în Delta Dunării, pescărașul mai este denumit uneori, nu tocmai romanic, …„Ivan pescar”! Diferite specii de pescăraș sunt întâlnite și în Asia, Africa sau America, o analiză a semnificației numelor lor în alte limbi decât cele europene ar fi o interesantă călătorie lingivistică și culturală!
Pescăraș (foto Mircea Vergheleț)
Urmare a acestei analize care a îmbinat etimologia, onomastica și onomasiologia avem „garanția”, validată în timp și la nivel continental, unor certe calități asociate pescărașului: abilitatea de a pescui, culorile spectaculoase, dimensiunile reduse și agilitatea. Ceea ce impresionează cu adevărat este coloritul său, vizibil cu adevărat doar în momentele statice. Albastrul cu reflexe metalice de pe spate și aripi, ruginiul de pe burtă, dunga albă de pe gât, toate se transformă într-un amalgam de culori atunci când pescărașul se pune în mișcare. Rapiditatea zborului amplifică impresia de miraj, pentru o clipă ai senzația că un curcubeu a dispărut în apă. Imediat răsufli ușurat doerece „curcubeul” reapare, iar picăturile de apă împrăștiate în aer par să-i amplifice culorile și parcă, să reînoiască promisiunea biblică…În România poate fi întâlnit de-a lungul râurilor interioare și în Delta Dunării, în apropierea lacurilor sau bălților, condiția fiind existența malurilor abrupte, propice pentru săparea cuiburilor. Precum prigoria, pescărașul sapă galerii de până la 90 cm lungime, la capătul cărora își amplasează cuibul, dar spre deosebire de aceasta, perechile cuibăresc izolat. Pescărașul, poate justificat de dimensiunile sale reduse, este foarte teritorial, mai ales în fața semenilor, pe care îi atenționează cu sunete stridente sau bătăi rapide de aripi.
Modul de hrănire este, precum penajul, unul spectaculos! De obicei pescărașul stă la pândă pe o creangă joasă, deasupra apei, privind cu atenție luciul apei. Vederea este una de excepție, ajutând pasărea ca, în pofida refracției luminii în apă, să își poată calcula cu acuratețe unghiul de atac. Când observă prada se aruncă brusc în apă, cu un plonjon vertical sau oblic, în care aripile rămân parțial deschise până la contactul cu apa. În pofida dimensiunilor reduse, cu anvergura aripilor de vreo 20 de centimetri și câteva zeci de grame greutate, se poate scufunda câteva zeci de centimetri, de cele mai multe ori cu succes! Ciocul drept, lung și ascuțit reduce rezistența apei atunci când pasărea se aruncă în picaj și lovește suprafața apei. Astfel, pescărașul poate pătrunde în apă fără șocuri mari și fără să-și piardă precizia, știut că la contactul cu apa viteza pe care o atinge poate ajunge și la 40km/h! Ciocul acționează chirurgical, ca o „pană”, despărțind coloana de apă și reducând turbulențele care ar putea devia traiectoria pasării. Ca un titlu de glorie, ciocul său, atât de reușit pentru a facilita trecerea între medii diferite, s-a dovedit a fi sursa de inspirație pentru designul trenurilor de mare viteză din Japonia. Atunci când apele sunt tulburi și vizibilitatea este scăzută, făcând imprecis picajul de la înălțime, pescărașul schimbă tactica reușind să rămână la punct fix, prin bătăi rapide de aripi, pentru a observa mai bine prada. Aceleași bătăi, urmare a zgomotului produs, au câteodată și rolul de a speria intrușii.
Pescăraș și captura sa: un triton (foto Mircea Vergheleț)
La contactul cu prada, ciocul acționează ca o pensetă fină, marginile ascuțite înlesnind imobilizarea și extragerea acesteia. Pescărașul revine în locul de plecare cu prada în cioc, captura este mai întâi amețită prin scuturarea ciocului sau lovirea ei de un obiect dur, pentru ca mai apoi să fie înfulecată fără a fi dezmembrată, cu capul înainte în cazul peștilor, astfel încât înotătoarele să nu rămână blocate în gât. Hrana este constituită din pești mici, de câțiva centimetri lungime, insecte sau larve acvatice, reptile, crustacee mici sau mormoloci. Modul particular de hrănire îl face pe pescăraș dependent de apele limpezi și de prezența viețuitoarelor acvatice. În sezonul rece, în cazul temperaturilor scăzute care se soldează cu înghețarea luciului de apă, pescărașul procedează la o migrație sezonieră, spre sud, unde poate găsi apele libere și necesara hrană. În sudul Europei sau cum se întâmplă din ce în ce mai des la noi, prezența apelor neînghețate îl transformă pe pescăraș într-un rezident permanent.
Aterizarea unui pescăraș (foto Mircea Vergheleț)
Dușmanii naturali sunt păsările răpitoare sau mamiferele carnivore de mici dimensiuni, mai ales cele care au adaptările necesare pentru a ajunge la cuib, pătrunzând prin galerii. Cu toate acestea, amenințările antropice sunt cele care pot pune în pericol specia. Poluarea apelor le afectează sursa de hrană, amenajările hitrotehnice, prin intervențiile asupra malurilor, le limitează sau chiar elimină locurile de cuibărit, iar tăierea vegetației ripariene reduce punctele de observație necesare pentru prinderea hranei, din apropierea apelor. Prezența oamenilor, grătarele, muzica de toate felurile sau bărcile cu motor sunt alți factori la fel de perturbatori. Bucuria de a vedea un pescăraș este una rară. Nu doar pentru spectacolul culorilor și ineditul întâlnirii, ci și pentru liniștitoarea confirmare că te afli într-un colț sănătos de natură. Mai presus de toate, însă, apariția lui e un premiu binemeritat, o dovadă că faci ceea ce trebuie pentru natură și că prezența ta, acolo la locul întâlnirii, este în armonie cu ea…
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”. Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în afaceri internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csintaeste una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csintapropune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
Matematica devine o hartă a vieții spirituale
Filosofia întâlnește teoria haosului
Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
Sebastian Cătănoiu (Inginer silvic, dr. în silvicultură, directorul administrației Parcului Natural Vânători, publicist științific, Neamţ, Vânători Neamţ), Senior Editor (științific) al Jurnalului Bucureștiului
