Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: „Trăiască nemunca! Imagini din coșmarul clasei nemuncitoare” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)
Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.
The principles that will be at the basis of this publication are:
– Democracy cannot exist without opposition
–Elected representatives are our representatives and not our masters
– Criticism fosters progress
–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.
Fiecare ființă umană are un „buget” al existenței, iar acesta este timpul. Putem calcula „bugetul temporal” al unui om raportându-ne la cele 24h00 dintr-o zi, înmulțite cu 365 de zile pe an. Un calcul elementar arată că, dacă un om are 8.760h într-un an, iardurata medie de viață a unui bărbat occidental este de 79 de ani, atunci avem 692.040h de viață. Din acestea, însă, doar între 15 și 65 ani sunt destinate muncii propriu-zise, prin urmare vorbim de vreo 50 de ani de muncă. Așadar sunt 438.000h, din care 109.000h dormim, deci ne rămân vreo 330.000h de muncă.
Însă, după cum arată studiile cu privire la evoluția muncii în economiile industrializate, realizate de istoricii Michael Hubermanși Chris Minns(2007) în ultimii 150 de ani, oamenii muncesc tot mai puțin și își folosesc timpul rămas „distrându-se”. Un raport recent cu privire la activitățile noastre zilnice, intitulat „Digital 2022” arată că timpul petrecut pe Internet și pe platformele de socializare a ajuns în țări ca Africa de Sud la 10 ore și 46 de minute zilnic.
Dacă în 1870 muncitorii din majoritatea țărilor occidentale lucrau mai mult de 3.000h/an, adică 60-70 de ore pe săptămână și 50 de săptămâni pe an, azi un occidental lucrează jumătate din acest timp. Implicit a crescut timpul liber, care acum este ocupat cu activități derizorii. Dacă în 2000 un olandez avea 37,5 zile libere, față de numai 4 zile în 1870, în vreme ce un german are 42.5 zile libere. În 1870 un olandez lucra 3.274h pe an, azi lucrează 1352 zile. Azi în Olanda media orelor de lucru pe săptămână a ajuns la 27! Numărul utilizatorilor de rețele sociale din Olanda era la începutul anului 2022 echivalent cu 90,7% din populația totală, 30% dintre tinerii olandezi cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani folosesc platformele de socializare între trei până la cinci ore pe zi!
Pe de altă parte, deși a scăzut timpul de lucru, în țările industrializate a crescut prosperitatea. Astfel în Germania PIB-ul său pe cap de locuitor a crescut de peste 10 ori (de la 4.644 USD la 47.556 USD) față de 1950, deși numărul de ore de lucru s-a înjumătățit (de la 2.427 de ore la 1.354 de ore pe an). În mare parte acest lucru se datorează automatizării, introducerii roboților și a inteligenței artificiale în fabricile din țările industrializate. Evident asistăm acum la „a patra revoluție industrială”,în care roboții și mașinăriile bazate pe inteligență artificială preiau tot mai multe activități pe care le făceau oamenii.
Societatea automatizată despre care vorbește Bernard Stiegler(Automatic Society. Vol. 1: The Future of Work, 2017) este o societate a de-proletarizării accelerate. Capitalismul a ajuns într-o fază a hiper-industrializării, unde, pe măsură ce muncitorii dispar înlocuiți de noile tehnologii, are loc nu numai reinventarea muncii, ci și o transformare la nivel mental, spiritual și un nou regim de viață.
„Sfârșitul muncii”, ceea ce economistul american Jeremy Rifkinprevedea încă din 1995 (The End of Work: The Decline of the Global Labor Force and the Dawn of the Post-Market Era), ne readuce într-un stadiu primitiv de proletariat. Pentru că proletariatul a existat înainte de Marx și care nu au inventat clasa muncitoare (16), ci doar i-au oferit instrumente politice. În Roma anticăproletariusera cetățeanul fără proprietăți, care nu plătea taxe și nu era demn de serviciul militar, singura sa contribuție la dezvoltarea statului era să facă copii, adică să fie prolix. Marx îi numea pe proletarii fără conștiință de clasă Lumpenproletariat,care nu făceau nimic pentru mișcarea muncitorească.
Acum clasa muncitoare se transformă în proletariatul „recreațional” (leasure proletariat), iar lupta de clasă devine lupta de pe rețelele de socializare. Ca să parafrazez titlul tezei de doctorat a lui Jacques Rancière,publicată ca La nuit des prolétaires, am intrat în noaptea nemuncii, coșmarul proletariatului aflat pe cale de dispariție are loc pe platformele de socializare.
Doru Pop (profesor la Facultatea de Teatru și Televiziune, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj). Master în Jurnalism și Comunicare de la Universitatea Chapel Hill, Carolina de Nord, în 2002, și un Doctorat în Filosofie obținut la Universitatea Babeș-Bolyai în 2003, susținând o teză despre filosofia culturii vizuale. A fost bursier Fulbright și Ron Brown în 1995-96 respectiv 2000, și a predat cursuri de film românesc și european la Bard College din New York în 2012 și visiting professor la Universitatea Columbus, Georgia în 2017. Cea mai recentă carte este Romanian New Wave Cinema (McFarland, 2014). A publicat volume de studii si eseuri: „Alegerile naibii. Fals tratat despre metehnele imaginarului politic autohton” (2007), „Ochiul și corpul. Modern si postmodern în filosofia culturii vizuale” (2005), „911. Ziua în care a murit democrația” (2003), „Mass media și democrația” (Polirom, 2001), „Mass media si politica” (2000), „Obsesii sociale” (1998) și un volum de povestiri pentru copii, „Poveștile bunicuței Nana” (2003); a tradus Giovanni Sartori, „Teoria democratiei reinterpretată” (Polirom, 1999); a colaborat la volume colective și scrie comentarii politice, cronică literară și eseu pentru o serie de reviste literare românești.
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în afaceri internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csintaeste una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csintapropune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
Matematica devine o hartă a vieții spirituale
Filosofia întâlnește teoria haosului
Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
„Partea a doua a interviului cu prof. Thomas Csinta.Punctul în care emoția- identitatea, cultura, limba, visurile – se întalnesc cu rigurozitatea academică, cu viziunea pe termen lung. Vă mulțumim domnule profesor pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu si pentru deschiderea cu care ați împărtășit idei valoroase, experiențe de viață si perspective profunde asupra educației, identității culturale si implicării românilor din diaspora. Prin claritatea gandirii, pasiunea pentru educație si angajamentul față de excelența intelectuală ne reamintiți ca adevărată valoare a unui educator sta nu doar în cunoaștere ci și în capacitatea de a inspira și de a deschide drumuri.” (Anca Cheaito)
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
