Acasă Energie electrică-furnizor de electricitate și gaz „Net Zero E-Conomy 2050″ – Accelerarea decarbonizării asigură mai multe investiții eficiente...

„Net Zero E-Conomy 2050″ – Accelerarea decarbonizării asigură mai multe investiții eficiente și beneficii economice, sociale și de mediu mai mari (Studiu Enel și The European House–Ambrosetti)

Studiul a analizat traiectoriile tranziției energetice în Italia și Spania și a cuantificat decalajele cu privire la țintele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, creșterea utilizării surselor regenerabile și îmbunătățirea eficienței energetice. Analiza arată cum un angajament ferm pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare garantează beneficii economice, de ocupare a forței de muncă și de independență energetică mai mari la nivel european, comparativ cu scenariile cu ambiții reduse. Studiul stabilește scenarii de decarbonizare până în 2050 în Italia și Spania, sumele investițiilor și beneficiile economice, sociale și de mediu. Acesta identifică două premise și cinci propuneri pentru a depăși dificultățile tranziției energetice în Uniunea Europeană, Italia și Spania.

Accelerarea introducerii politicilor care favorizează tranziția energetică și trecerea la o economie cu emisii zero până în 2050 va permite, pe lângă consolidarea independenței și securității energetice a continentului european, mai multe oportunități de creare de valoare și locuri de muncă față de scenariile mai puțin ambițioase. Iată ce a reieșit din studiul „Net Zero E-conomy 2050” realizat de către Fundația Enel și The European House–Ambrosetti, în colaborare cu Enel, și prezentat la Forumul The European House-Ambrosetti, în cadrul unei conferințe de presă la care au participat Valerio De Molli, managing partner & CEO al The European House-Ambrosetti, Francesco Starace, CEO și general manager al Enel, și Andris Piebalgs, profesor la European University Institute și fost Comisar European pentru Energie.

„La doi ani de la izbucnirea pandemiei de Covid-19, cu implicațiile sale semnificative asupra economiei globale, războiul din Ucraina a făcut ca preocupările privind sustenabilitatea actualului sistem energetic să fie mai urgente ca niciodată. În condițiile în care doar nevoia de a aborda aspectele legate de schimbările climatice este mai mult decât suficientă pentru a justifica tranziția energetică, vulnerabilitatea economiilor noastre dependente de petrol și gaze a făcut ca această urgență să fie mai presantă ca niciodată”, a declarat Francesco Starace, CEO și general manager al Enel. „Acest studiu evidențiază foarte clar dependența excesivă de gaze a unor economii din țările UE, cum este și dependența semnificativă a Italiei, și avantajele foarte clare pe care o reducere accelerată a utilizării energiei pe bază de combustibili fosili le poate aduce tocmai celor care o folosesc în mod excesiv astăzi.”

„„Acum este mai necesar ca niciodată să luăm decizii și să punem în practică acțiuni în timp util pentru a facilita o schimbare rapidă de direcție. Aceasta este baza studiului Net Zero E-conomy 2050. Analiza a identificat două scenarii de decarbonizare (Ambiție scăzută și Net Zero) pentru Italia și Spania. Scenariul Net Zero prevede investiții de 3.351 Md€ în Italia și de 2.215 Md€ în Spania în perioada 2021-2050, mai mici decât investițiile necesare pentru scenariul Ambiție scăzută””, a comentat Valerio De Molli, managing partner și CEO al The European House – Ambrosetti. „„Scenariul Net Zero presupune nu doar investiții mai mici, ci și mai multe beneficii. Comparativ cu un scenariu în care nu ar fi adoptate astfel de măsuri, scenariile Net Zero din Italia și Spania sunt asociate cu beneficii semnificative până în 2050, în ceea ce privește rentabilitatea economică (+328 Md€ și +223 Md€), ocuparea forței de muncă (+2,6 milioane de locuri de muncă și +1,8 milioane de locuri de muncă), poluare redusă (-614 Md€ și -317 Md€ în costuri legate de sănătate și productivitate mai scăzută) și economii la costurile cu combustibilii fosili (-1.914 Md€ și -1.279 Md€). În plus, față de astăzi, scenariile Net Zero” din ambele țări garantează beneficii în materie de securitate energetică până în 2050, cu o reducere a intensității consumului de gaze (-94% și -92% în raportul intensitatea consumului de gaze/PIB față de 2020) și a dependenței energetice (-73,5 p.p. și -54,9 p.p. față de 2020)”.

Creșterea continuă a emisiilor globale de CO2, care au atins un record negativ de 36,3 Mdt în 2021, a evidențiat mai mult ca oricând necesitatea regândirii sistemului energetic actual. Pentru a face față acestei provocări, UE și-a propus obiectivul de a deveni „neutru din punct de vedere climatic” până în 2050. Atât în ​​Italia, cât și în Spania, există însă unele puncte critice în procesul de tranziție energetică. În special, performanța în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră este insuficientă atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. În 2050, diferența dată de tendința de inerție și țintele strategiilor naționale respective pe termen lung este de aproximativ 151,2 Mt de CO2 în Italia și de 136,9 Mt în Spania.

Actuala criză energetică, cu creșterea accentuată a prețurilor pe piețele internaționale de energie și cu izbucnirea conflictului dintre Rusia și Ucraina, a evidențiat și mai mult vulnerabilitatea și dependența energetică a UE de combustibilii fosili importați. Europa este dependentă în proporție de 57% de importurile de energie, iar în perioada de 20 de ani 2000-2020 această pondere a rămas practic neschimbată. Italia ocupă locul 2 în indicele de dependență de gazele naturale în rândul țărilor UE. Prin urmare, procesul de decarbonizare este un instrument cheie pentru a obține independența energetică. În ultimii 10 ani, reducerea dependenței energetice în Italia și Spania (-9,1 p.p. în ambele țări) a fost însoțită de o creștere a ratei de electrificare (+1,5 p.p. în Italia și +3,3 p.p. în Spania) și în răspândirea energiilor regenerabile (+2 p.p. în Italia și +4,7 p.p. în Spania) în consumul final de energie.

O accelerare mai intensă a decarbonizării ar necesita mai puține resurse decât un scenariu mai puțin ambițios. Scenariile „Net Zero” identificate pentru Italia și Spania prevăd investiții de 3.351 Md€, respectiv 2.215 Md€ în perioada 2021-2050, mai mici decât investițiile necesare pentru scenariile „Ambiție scăzută” (3.899 Md€ în Italia și 2.761 Md€ în Spania). Studiul evidențiază modul în care scenariile „Net Zero” din Italia și Spania sunt asociate cu beneficii sociale, economice, de mediu și de securitate energetică semnificative. Scenariul „Net Zero” generează un impact economic mai bun decât scenariul „Ambiție scăzută”. Având în vedere investițiile estimate, acest lucru se traduce, pentru Italia și Spania, în 328, respectiv 223 Md€  în ceea ce privește rentabilitatea economică, mai mare comparativ cu un scenariu în care nu ar fi adoptate astfel de măsuri, și în mai multe locuri de muncă create (2,6 milioane față de 2,1 în scenariul „Ambiție scăzută” în Italia, și 1,8 față de 1,7 în Spania). Economiile legate de reducerea răspândirii bolilor, îmbunătățirea productivității și reducerea deceselor premature, posibile prin limitarea poluării în scenariul „Net Zero” se ridică la aproximativ 614 Md€ în Italia și 317 Md€ în Spania (comparativ cu economiile de 495 Md€ și 205 Md€ în scenariile „Ambiție scăzută” din Italia și Spania). În ceea ce privește economiile la costurile cu combustibilii fosili, în perioada 2021-2050, beneficiul în scenariul „Net Zero”, în comparație cu un scenariu în care nu ar fi adoptate astfel de măsuri, ar fi de 1.914 Md€ (față de 851 Md€ în scenariul „Ambiție scăzută”) în Italia și de 1.279 Md€ în Spania. Scenariul „Net Zero” ar permite și o reducere semnificativă a intensității gazelor raportat la PIB, care în Italia ar putea scădea cu 94% față de cifrele actuale (față de -76% pentru scenariul „Ambiție scăzută” în 2050) și în Spania cu 92% (comparativ cu -56% pentru scenariul „Ambiție scăzută”). În cele din urmă, scenariul „Net Zero” ar permite o reducere suplimentară a indicelui de dependență energetică în comparație cu proiecțiile planului național, de la 73,5% în 2020 la 0% în 2050 în Italia (31,3% în scenariul „Ambiție scăzută”) și de la 67,9 % până la 13% în Spania (52% în scenariul „Ambiție scăzută”).

Pentru a accelera tranziția către o economie cu emisii zero, studiul s-a concentrat pe două premise și cinci propuneri de politici: o propunere acoperă toate sectoarele economice analizate, în timp ce celelalte patru sunt inițiative specifice sectorului. Prima condiție prealabilă este necesitatea de a asigura stabilitatea, transparența și coerența politicilor și măsurilor energetice europene, naționale și locale; în același timp, este crucial să se sprijine producția industrială în modernizarea tehnologiilor verzi existente, dezvoltarea de noi soluții ecologice și eliminarea subvențiilor pentru combustibilii fosili. În ceea ce privește propunerea transversală, aceasta presupune o cooperare mai puternică și un grad mai mare de armonizare în guvernanța tranziției energetice la nivel european. În ceea ce privește propunerile sectoriale, în sectorul energiei electrice recomandarea privește simplificarea procedurilor de autorizare pentru centralele regenerabile, facilitarea lucrărilor de infrastructură energetică, promovarea managementului consumului de energie, implementarea de instalații de stocare și soluții de flexibilitate. Pentru a promova decarbonizarea în transport, este nevoie de simplificarea procedurilor de construire a infrastructurilor de încărcare, consolidarea colaborării între toți actorii din domeniul mobilității electrice, promovarea interoperabilității, optimizarea timpilor de conectare la rețea și promovarea electrificării Transportului Public Local (LPT). Pentru sectorul industrial, cadrele legale ar trebui adaptate pentru a sprijini trecerea tehnologică spre soluții mai ecologice, pentru a crea laboratoare de transfer tehnologic pentru soluții de electrificare directă și indirectă, și pentru a încuraja dezvoltarea sistemelor de echilibrare a rețelei prin managementul consumului de energie. Nu în ultimul rând, în domeniul clădirilor, studiul propune eliminarea treptată a cazanelor pe combustibili fosili-printr-un cadru echitabil, stabil și transparent pentru pompele de căldură-și crearea unui cadru unic pentru renovarea clădirilor.

English version

The study analyzed the trajectories of the energy transition in Italy and Spain and quantified the gaps with respect to the targets for reducing greenhouse gas emissions, expanding the use of renewables and improving energy efficiency. It shows how a firm commitment to achieving the decarbonization objectives guarantees greater economic, employment and energy independence benefits at European level compared to scenarios with reduced ambitions. The study establishes scenarios for decarbonization by 2050 in Italy and Spain, the investment amounts and the economic, social and environmental benefits. It identifies two prerequisites and five proposals to overcome the difficulties of the energy transition in the European Union, Italy and Spain. The acceleration of the introduction of policies that favor the energy transition and the achievement of a zero-emission economy by 2050 will allow, in addition to strengthening the independence and energy security of the European continent, greater opportunities for creating value and employment versus low-ambition scenarios. This is what emerged from the Net Zero E-conomy 2050 study carried out by the Enel Foundation and The European House-Ambrosetti in collaboration with Enel, presented today, as part of the Forum of The European House-Ambrosetti, at a press conference attended by Valerio De Molli, Managing Partner & CEO of The European House-Ambrosetti, Francesco Starace, CEO and General Manager of Enel and Andris Piebalgs, Professor at the European University Institute and former European Commissioner for Energy.

„Two years since the outbreak of the Covid-19 pandemic, with its significant implications on the global economy, the war in Ukraine has made concerns about the sustainability of the current energy system more urgent than ever. While the need to tackle climate change alone is more than enough reason to pursue an energy transition, the vulnerability of our oil- and gas-dependent economies has made this urgency more pressing than ever,” said Francesco Starace, CEO and General Manager of Enel. „This study very clearly highlights the excessive dependence on gas of some economies of EU countries, namely Italy’s significant dependence and the very clear advantages that an accelerated reduction in the use of fossil energy sources can bring precisely to those who make excessive use of them today.”

„„It is now more necessary than ever to implement timely decisions and actions to facilitate a rapid change of course. This is the basis of the „Net Zero E-conomy 2050″ study. The analyses identified two decarbonization scenarios („Low Ambition” and „Net Zero”) for Italy and Spain. „The Net Zero” scenario envisages investments of €3,351 billion in Italy and €2,215 billion in Spain over the 2021-2050 period, lower than the investments required for the „Low Ambition” scenario,” commented Valerio De Molli, Managing Partner and CEO of The European House-Ambrosetti. „The „Net Zero” scenario involves not only lower investments but also more benefits. When compared to a counterfactual, the „Net Zero” scenarios in Italy and Spain are associated with significant benefits by 2050, in terms of economic returns (+€328 billion and +€223 billion), employment (+2.6 million jobs and +1.8 million jobs), reduced pollution (-€614 billion and -€317 billion in health-related costs and lower productivity) and savings on fossil fuel costs (-€1,914 billion and -€1,279 billion). Compared to today, moreover, the „Net Zero” scenarios in both countries guarantee benefits in terms of energy security by 2050, enabling a reduction in gas intensity (-94% and -92% in the gas intensity to GDP ratio compared to 2020) and energy dependence (-73.5 p.p. and -54.9 p.p. compared to 2020)”.

The trend of global CO2 emissions, which continued to grow, reaching a negative record of 36.3 billion tons in 2021, has highlighted more than ever the need to rethink the current energy system. To meet this challenge, the EU has set itself the goal of becoming “climate neutral” by 2050. In both Italy and Spain, however, there are some criticalities in the energy transition process. In particular, performance in greenhouse gas emissions is insufficient in both the short and long term. In 2050, the gap between the inertia trend and the targets of the respective long-term national strategies is approximately 151.2 million tons CO2 – eq in Italy and 136.9 million in Spain.

The current energy crisis, with soaring prices on international energy markets and the outbreak of conflict between Russia and Ukraine, has further highlighted the EU’s vulnerability and energy dependency on imported fossil fuels. Europe is 57% dependent on energy imports and in the 20-year period 2000-2020 this share has remained virtually unchanged. Italy ranks 2nd in the index of dependence on natural gas among EU countries. Therefore, the decarbonization process is a key tool to achieve energy independence. In the last 10 years, the reduction of energy dependence in Italy and Spain (-9.1 p.p. in both countries) has been accompanied by an increase in the rate of electrification (+1.5 p.p. in Italy and +3.3 p.p. in Spain) and in the spread of renewable energies (+2 p.p. in Italy and +4.7 p.p. in Spain) in final energy consumption. A more decisive acceleration of decarbonization would require fewer resources than a less ambitious scenario. The „Net Zero” scenarios identified for Italy and Spain by the study envisage investments of €3,351 billion and €2,215 billion over the 2021-2050 period respectively, lower than the investments required for the „Low Ambition” scenarios (€3,899 billion in Italy and €2,761 billion in Spain).

The study highlights how „Net Zero” scenarios in Italy and Spain are associated with significant social, economic, environmental and energy security benefits. The „Net Zero” scenario generates a better economic impact than the „Low Ambition” scenario. Considering the estimated investments, this translates, for Italy and Spain, into €328 and €223 billion of higher economic returns respectively compared to a counterfactual scenario, and more jobs created (2.6 million against 2.1 in the “Low Ambition” scenario in Italy and 1.8 against 1.7 in Spain). Savings related to reduced illness, improved productivity and reduced premature deaths made possible by the containment of pollution in the „Net Zero” scenario amount to approximately €614 billion in Italy and €317 billion in Spain (compared to economic savings of €495 and €205 billion in the „Low Ambition” scenarios in Italy and Spain). Regarding savings on fossil fuel costs, in the period 2021-2050 the benefit in the „Net Zero” scenario compared to a counterfactual scenario would be €1,914 billion (compared to €851 billion in the „Low Ambition” scenario) in Italy and €1,279 billion in Spain. The „Net Zero” scenario would also allow a significant reduction of gas intensity on GDP, which in Italy could decrease by 94% compared to current figures (compared to -76% for the „Low Ambition” scenario in 2050) and in Spain by 92% (compared to -56% for the „Low Ambition” scenario). Finally, the „Net Zero” scenario would allow a further reduction in the energy dependency ratio compared to national plan projections, from 73.5% in 2020 to 0% in 2050 in Italy (31.3% in the „Low Ambition” scenario) and from 67.9% to 13% in Spain (52% in the „Low Ambition” scenario).

To accelerate the path to a zero-emission economy, the study focused on two prerequisites and five policy proposals: one proposal covers all analyzed economic sectors across the board, while the other four are sector-specific initiatives. The first prerequisite is the need to ensure stability, transparency and consistency of European, national and local energy policies and measures; at the same time, it is crucial to support industrial production in upgrading existing green technologies, developing new green solutions and eliminating fossil fuel subsidies. As for the cross-cutting proposal, it suggests ensuring a stronger form of cooperation and a greater degree of harmonization in the governance of the energy transition at European level. With regard to sectoral proposals, in the electricity sector the suggestion is to simplify authorization procedures for renewable plants, facilitate energy infrastructure works, promote demand management, and the deployment of storage facilities and flexibility solutions. To promote decarbonization in transport, there is a need to simplify the procedures for building charging infrastructures, strengthen collaboration between all electric mobility players, promote interoperability, optimize grid connection times and promote the electrification of Local Public Transport (LPT). For the industrial sector, legal frameworks should be exploited to support the technological shift towards greener solutions, to create technology transfer laboratories for direct and indirect electrification solutions and to foster demand-response systems. Finally, in the area of buildings, the study proposes the phasing out of fossil fuel boilers-through a fair, stable and transparent framework for heat pumps-and the creation of a one-stop shop to support building renovation.

Biroul de presă Enel România

Articole asociate

Enel X România instalează un parc solar cu o capacitate totală de 3 MW pentru WDP (Warehouses De Pauw) România

Enel X România instalează peste 2.000 de panouri fotovoltaice pentru Retalierul Selgros, în județele Mureș și Timiș

Enel X Instalează două centrale fotovoltaice pentru fabricile Eaton din România

Enel X Romania asigură soluții de iluminat public eficient energetic pentru 7 localități din țară și pentru un sector al autostrăzii București – Brașov

Peste 200 de clienți ai companiilor Enel devin prosumatori prin programul „Casa verde clasic”

Nota redacției