Un pas periculos înapoi pentru drepturile femeilor – semnează petiția inițiată de Declic. Corespondenţă de la Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi (Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite, partener al Jurnalul Bucureștiului – publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)
Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.
The principles that will be at the basis of this publication are:
– Democracy cannot exist without opposition
–Elected representatives are our representatives and not our masters
– Criticism fosters progress
–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.
Două propuneri legislative venite din partea unor parlamentari extremiști readuc în discuție un coșmar pe care România l-a mai trăit: limitarea drastică a accesului la avort. Concret, proiectul prevede sancțiuni penale pentru întreruperile de sarcină efectuate după opt săptămâni, indiferent de motiv–fie că e vorba de o decizie personală, fie de o urgență medicală. Dacă această lege ar fi adoptată, femeile nu doar că ar fi lipsite de dreptul de a decide asupra propriului corp, dar s-ar putea trezi chiar și după gratii pentru o alegere medicală.
Draconicul decret a reprezentat una dintre cele mai grave încălcări ale drepturilor omului din istoria recentă. Pentru generația acelor ani, interdicția avortului a însemnat o privare violentă a autonomiei, a sănătății și a libertății de a alege propriul destin. România de atunci a fost scena unor drame colective:
Mii de femei și-au pierdut viața în urma avorturilor ilegale; cifrele oficiale vorbesc de aproximativ 10.000 de decese, dar numărul real este cu siguranță mult mai mare;
Zeci de mii de copii au ajuns în orfelinatele suprapopulate și insalubre, victime colaterale ale unei politici care forța nașterea cu orice preț;
Mortalitatea maternă a atins cote record în Europa, România devenind în anii ’80 țara cu cele mai multe decese materne provocate de avorturi nesigure.
Infertilitatea: multe femei care au supraviețuit avorturilor provocate prin metode care mai de care mai bizare și mai riscante, sau chiuretajelor clandestine au rămas infertile, din cauza complicațiilor cum ar fi infecțiile sau afectarea trompelor uterine. Aceste probleme au generat suferințe cronice și intervenții medicale repetate fără soluții eficiente.
Stigmatizarea femeii și imixtiunea politică în viața privată: femeia a fost obligată să poarte sarcina ca o datorie față de regim, fără să aibă control asupra propriului corp, ceea ce a afectat grav drepturile fundamentale și libertățile individuale.
Dezvoltarea și perpetuarea unei patologii sociale și medicale legate de sănătatea reproductivă a femeilor, cu efecte încă vizibile în sistemul medical românesc după 1990.
Condițiile improprii și reacțiile sociale la sarcini nedorite au creat o presiune psihologică și economică severă asupra femeilor și familiilor lor.
Aceste amintiri ar trebui să fie suficiente pentru a înțelege ce riscăm dacă acceptăm ca astfel de inițiative să prindă contur. Să nu uităm niciodată că în spatele unui decret se aflau vieți de femei sacrificate. Lupta pentru drepturile reproductive este, pentru noi, o lecție învățată din acest întunecat capitol de istorie.
În prezent, legislația românească permite întreruperea sarcinii la cerere până la 14 săptămâni. În situațiile în care sănătatea sau viața femeii este pusă în pericol ori fătul prezintă malformații grave, medicii pot interveni și după această perioadă. Proiectul aflat acum în Senat ignoră realitățile medicale și reduce drepturile femeilor la jumătate, fără să țină cont de riscurile asupra sănătății sau demnității acestora. Unii ar putea spune că e doar o propunere radicală, care nu va trece. Dar experiența altor state ne arată altceva. În Polonia, de exemplu, restricțiile au venit pas cu pas. Astăzi, acolo, femeile mor în spitale pentru că medicii se tem să intervină–legea îi poate transforma pe loc în infractori.
În România, deja există spitale unde accesul la avort la cerere este aproape imposibil.Dacă minimalizăm pericolul și lăsăm o inițiativă ca aceasta să avanseze, riscăm să ne trezim într-o realitate în care dreptul la avort este mai mult teoretic decât practic. Partidele mari nu au revendicat oficial proiectul, dar nici nu l-au respins clar și ferm. În lipsa unei reacții puternice din partea societății, există riscul ca unii parlamentari să susțină tacit această inițiativă, din calcul electoral sau convingeri personale.
Este momentul în care cetățenii pot face diferența. O mobilizare puternică, exprimată prin semnături și mesaje directe către Senat, poate transmite clar că asemenea propuneri nu au loc într-o democrație europeană iar semnarea unei petiții este mai mult decât un gest simbolic. Este un instrument democratic prin care putem arăta că există o opoziție reală, numeroasă și organizată. Dacă mii de oameni transmit același mesaj, acesta nu mai poate fi ignorat de cei care urmează să decidă în comisii și, mai apoi, în plen. Avem în față o alegere simplă, dar esențială: tăcem și riscăm să pierdem un drept câștigat cu greu, sau ne facem auzită vocea acum, când încă se mai poate opri proiectul.
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în afaceri internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csintaeste una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csintapropune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
Matematica devine o hartă a vieții spirituale
Filosofia întâlnește teoria haosului
Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
„Partea a doua a interviului cu prof. Thomas Csinta.Punctul în care emoția- identitatea, cultura, limba, visurile – se întalnesc cu rigurozitatea academică, cu viziunea pe termen lung. Vă mulțumim domnule profesor pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu si pentru deschiderea cu care ați împărtășit idei valoroase, experiențe de viață si perspective profunde asupra educației, identității culturale si implicării românilor din diaspora. Prin claritatea gandirii, pasiunea pentru educație si angajamentul față de excelența intelectuală ne reamintiți ca adevărată valoare a unui educator sta nu doar în cunoaștere ci și în capacitatea de a inspira și de a deschide drumuri.” (Anca Cheaito)
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.