Ziaristul și scriitorul Viorel Patrichi: „AgriPlanta RomAgroTec – marele târg agricol din Valahia”

Am văzut în aceste zile o expoziție mare pentru fermieri, organizată la marginea orașului Fundulea (aflat la cca 30 de km de București). Un târg pentru oameni bogați. Intrarea era liberă și putea intra chiar și badea Ion, care mai are doar cinci găini și o căță chioară. Putea primi o pungă cu șapcă sau o umbrelă viu colorată de la o companie transnațională și cam atât. Asta numai dacă îl aducea careva cu automobilul că „Rata” (Regia Autonoma de Transporturi Auto) nu circulă pe-acolo pe câmpuri. Și angajații fermierilor au venit cu miile, unii cu autocarul, alții cu mașini. Căscau gura, luau șapca, punga și un mic de 8 lei la restaurantul cu ștaif al lui Alexandru Baciu.

Nota redacției. Fundulea (Crângul-Fundulele) în județul Călărași, Muntenia, declarat oraș pe 18 martie 1989 și format din localitatea componentă Fundulea (reședința), și din satele Alexandru I. Cuza și Gostilele cu o populație de 7.851 de locuitori face parte din Zona Metropolitană București (cu o suprafață de cca 5.046 km² și cu o populație de cca 2,2 milioane de locuitori) inițiat în 2003 și de atunci în plină expansiune. Într-o etapă inițială, zona include Bucureștiul și județul Ilfov. Apoi, conform mai multor planuri „Zona Metropolitană a Bucureștiului”  cuprinde 6 orașe și 87 de comune din județele Ilfov, Giurgiu și Călărași și s-ar extinde până la granița cu Bulgaria în sud și către județul Prahova în nord. Într-o etapă intermediară, extinderea zonei ar include 62 din cele 93 de localități candidate propuse. „Zona Metropolitană București” ar putea deveni cel mai mare port de pe Dunăre (după finalizarea Canalului Dunăre-București) cum este și cazul Métropole du Grand Paris, la Marea Nordului și Oceanul Atlantic prin intermediul Portului fluvial-maritim HaRoPa (de-a lungul Senei) de la Canalul Mânecii (strâmtoarea dintre sudul Angliei și nordul Franței care leagă Oceanul Atlantic cu Marea Nordului), creat pe 1 iunie 2021.

Numeroasele utilaje performante pentru agricultură, aduse aici de marile trusturi, dar și de unii dealeri mari sau mici atestă puterea de absorbție a Valahiei cu pământurile ei, pe care le credeam nesfârșite. Acum nu le mai cred nesfârșite, de când am văzut câte sute de mii de hectare au luat arabii, danezii, olandezii, nemții… până și indienii. Și erau pământuri pentru care bunii și străbunii au căzut la Rovine, la Mărășești, la Cotu Donului, la Oarba de Mureș și la toate rovinele românilor din toate timpurile. În 1907, au fost omorâți tot pentru pământ. Care pământ, care viață pierdută? Uite ce ușor îl abandonează unii conaționali… Nu e potrivită aici „suferința urmașilor”, o carte zburlită, scrisă de un ardelean uitat și aspru, ca numele lui, Ion Lăncrănjan. Nu. Mai bine ar merge aici „rătăcirea urmașilor”, o carte pe care nu a scris-o încă nimeni despre contemporanii mei, care au vândut cele 5 prăjini de la bunelul ca să poată spăla babe unde trebuie prin Italia sau prin Spania…

Să fiu iertat pentru această evadare spre realul trecut… Cine mai știe ce va mai fi? Viața se târăște sau se rostogolește mai departe, nu înainte…Prin eforturi consecvente, Corina Mareș a reușit și în acest an să aducă la târgul Agriplanta-Romagrotec de la Fundulea și un salon de zootehnie. Pentru că numărul animalelor a crescut la Zootehnica Show, cortul devenise neîncăpător, iar numărul vizitatorilor a fost pe măsură.

Rasa Holstein a fost reprezentată de animale aduse de doi crescători consacrați. Mihai Petcu (Agroindustriala Pantelimon) a expus 6 animale: două vaci cu lapte și patru juninci, iar Nicușor Șerban de la Măriuța (Ialomița) a adus 2 juninci pe care le-a vândut. „Eu cred că Agriplanta-Romagrotec a depășit prin diversitate Indagra de la București. A crescut interesul pentru tehnologiile din zootehnie”, spune Constantin Anghel de la Independența, județul Călărași. „Este un târg nemaipomenit pentru oamenii foarte bogați. Cei săraci stau și se uită”, constată doctorul Mihai Petcu.

Asociația Aberdeen Angus a adus în stand 9 vaci Angus din fermele sudului și nu numai. Cele mai frumoase exemplare proveneau din ferma lui Sever și Costel Popa de la Rociu, județul Argeș. Constantin Singer este crescător de vaci Angus la ferma Golăești din județul Iași și este asociat cu Cornel Pintiliiciuc. Ei lucrează 700 de hectare de teren și îngrijesc 100 de vaci Angus. „Facem numai selecție și ameliorare, nu vindem animale pentru abator. La fel procedăm și la oi, avem Île de France  și Suffolk. Vindem de Paști numai minus-variantele. Am cumpărat oile Île de France (una dintre cele 18 de regiuni ale Franței, cu capitala în Métropole du Grand Paris). de la Mihai Baștea din Rânzești. Aici am venit cu doi tăurași Angus. Un taur se vinde cu 2500 de euro, dar am dat și cu 4.000.” Compania Crișan 1 de la Gherla a venit cu doi tauri Angus.

„Culture et Patrimoine” de la Métropole du Grand Paris (par Marie-Françoise Masfety-Klein, diplômée de Sciences Po Paris – Institut d’études politiques de Paris), partenaire du CUFR (Conseil Universitaire Franco – Roumain auprès des grandes écoles françaises) et du Journal de Bucarest („Le Petit Parisien”)

Oierii au avut cele mai multe boxe. Cele mai numeroase exemplare proveneau de la Institutul de Cercetare Dezvoltare „Palas” Constanța. Directorul general Radu Răducu a stat aproape mereu printre îngrijitori. „Este un târg care se profilează tot mai puternic pentru partea de sud a țării și e bine că vin tot mai multe animale”, apreciază directorul. A venit cu rasele create de „Palas” timp de o viață de om: Rasa de lapte Palas, Rasa Prolifică Palas, Rasa de Carne Palas, Merinos de Palas. Ceilalți crescători au etalat rasa Țurcană Oacheșă sau Brează (Ion Enache, Călugăreni, Giurgiu), Cap Negru de Teleorman (Florin Barbălată, Furculești, Teleorman). Mihai Baștea din Rânzești, Vaslui, crește împreună cu tatăl lui 500 de oi din rasa Ille de France și, chiar dacă e foarte tânăr, este vicepreședintele Asociației crescătorilor, care deține registrul genealogic pentru această rasă. Președintele Asociației este Valentin Artimon din Călărași, care a adus o boxă de oi Ille de France. Există 43 de ferme cu oi Île de France  în 27 de județe.

Asociația Caprirom a prezentat mai multe rase de capre: Boer, Anglo-Nubiană (Mirel Istrate, Tămădăul Mare, Călărași, sau Tonel Agapie, Radovan, Călărași), Carpatină (Ionel Bălășoiu, Ludești, Dâmbovița), Alpină Franceză (Valentin Toma, Dascălu, Ilfov). Membrii Asociației au constituit o cooperativă cu 100 de membri pentru o mai bună valorificare a produselor din fermele existente în Dâmbovița, Olt, Giurgiu, Teleorman și Dolj. Crescătorii dețin împreună 15.000 de oi și capre. Această cooperativă a organizat la târg o degustare de brânzeturi afumate din lapte de oaie și de capră din Dâmbovița. „„Am lansat produse montane la Agriplanta, spune Georgiana Udrescu, președinta Cooperativei Agricole Caprirom Sud-Muntenia. Crescătorii au nevoie de consultanță pentru accesarea proiectelor europene. Din păcate, fondurile europene nu ajung la micii crescători, la fermele lor de familie, pentru că ei „nu sunt eligibili”, ca să beneficieze numai cei mari de fonduri. De aceea, copiii micilor crescători pleacă din sate, nu mai vor să trăiască în lipsuri, ca părinții lor. Mi-aș dori să colectăm laptele membrilor și să procesăm singuri produsele, dar fără bani nu se poate. Cei care au conceput Planul Național Strategic trebuie să vină spre fermieri, iar nu invers. Ei aruncă toată vina pe Comisia Europeană pentru tot ce nu funcționează în agricultură. Crescătorii noștri au de toate în gospodăriile lor și trebuie să-i ajutăm să poată vinde toate produsele lor atât de diversificate, inclusiv murături. Eu așa văd cooperativa.”

Daniela Cristescu de la Grain Bags ne-a prezentat noutățile din domeniu, utilajele aduse în România pentru conservarea furajelor și a cerealelor, inclusiv încărcătorul de furaje RT5000, seria 5009. Utilajul provine din Germania. Are o capacitate de încărcare de 20-50 de tone pe oră. Tractorul trebuie să aibă o putere de 80-100CP. Sacul pentru furaj are un diametru de 1,98m. Interesul tot mai mare al oamenilor din toae categoriile pentru animalele de rasă ar putea deveni un stimul serios pentru organizatori, mai ales că au început să vină la Agriplanta-Romagrotec tot mai multe firme care aduc utilaje pentru zootehnie: de la cositoare mecanice și balotiere la remorci furajere și roboți de muls.

Viorel Patrichi

Notă. Alte articole ale ziaristului și scriitorului Viorel Patrichi în Jurnalul Bucureștiului

A se vedea și alte articole ale autorului

Articole asociate ale redacției

Combaterea prostituției în Franța (Legislație). „Romanian Connexion”, vastul dispozitiv „prostituțional” (de prostituție) românesc pe teritoriul francez. (Dosarele de proxenetism românești de la Le Havre și din Țara Loarei). Corespondență din Franța (de la prof. univ. dr. Thomas Csinta – „cel mai detestat dintre pământeni”)

Mobilitatea urbană în ZMBv (Zona Metropolitană Brașov) – probleme și identificarea de soluții (Conf. dr. ing. Stelian Țârulescu – Universitatea „Transilvania” Brașov). Lista zonelor metropolitane românești (peste 100.000 de locuitori) și franceze (peste 500.000 de locuitori)

Articole asociate ale autorului

Ziaristul Viorel Patrichi: „Ofensiva zootehniei la târgul de la Fundulea” (2 – 5 iunie 2022) – Expoziția AgriPlanta RomAgroTec, cea mai dinamică expoziţie agricolă din România

Ziaristul Viorel Patrichi: „Mândria fermierului francez” la marele târg de zootehnie de la Clermont Ferrand (Franța)

Ziaristul Viorel Patrichi: „(Târgul) Indagra (de la București, cel mai important eveniment agricol din România) a intrat rău la apă”

Ziaristul și scriitorul Viorel Patrichi: „Fermierii au răbufnit. Comisia Europeană a refuzat să discute cu ei…”

Ziaristul Viorel Patrichi: „Mai săraci cu un fermier adevărat…”

Ziaristul Viorel Patrichi: Moartea năprasnică a lui Dan-Cristian Țandea la ferma sa de la Apahida, cu extrase din cartea lui Viorel Patrichi „Inelul lui Decebal. Ei au rămas sarea pământului”

Ziaristul Viorel Patrichi: Obor, Obor…Primiți cu Hrușcă?

Nota redacției

„Ma thèse en 180 secondes” (Teza mea de doctorat în 180 de secunde) cu profesorul Mohamed Ketata, directorul Biroului pentru Europa Centrală și Orientală al AUF (Agenția Universitară a Francofoniei) și Conferința Alianței Franceze de la Pitești

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez napoleonian de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Concours „Pérpa HEC” (Economique et Commerciale). Fusion des épreuves mathématiques HEC (École des hautes études commerciales de Paris – HEC European business school) et ESSEC (École Supérieure des Sciences Economiques et Commerciales – ESSEC Business School). Enoncés. Les Sujets „Zéro” 2023 (Maths Approfondies & Maths Appliquées)

Concours „Prépa Ecricome” (Les Grandes Ecoles de Commerce et Management – EM Sstasbourg,  KEDGE Business School, Montpellier Business School, NEOMA Business School, Rennes School of Business). Les Sujets „Zéro” 2023 (Maths Approfondies)

„Les grands concours de maths – Grandes Ecoles 2023” (Mines – Ponts – Les Sujets)

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului