


Pe 9 noiembrie, lumea sărbătorește Ziua Internațională împotriva Fascismului și Antisemitismului, un moment solemn de reflectare asupra istoriei întunecate și o pledoarie pentru respectarea drepturilor omului în întreaga lume. Această zi comemorativă are rădăcini adânci în evenimentele istorice care au șocat omenirea, inclusiv Pogromul de la Noaptea de Cristal din 1938, când au avut loc atacuri antisemite generalizate în Germania nazistă. Această manifestare brută de violență a fost un preludiu la ororile Holocaustului și o ilustrare brutală a pericolelor fascismului și antisemitismului.
Într-o lume modernă în care valorile democrației și drepturile omului sunt esențiale, această zi servește drept avertisment viu cu privire la consecințele distructive ale extremismului și intoleranței. Drepturile fundamentale ale omului, precum libertatea, egalitatea și demnitatea, sunt mereu sub amenințare atunci când ideologii extremiste își găsesc loc în societate. Este imperativ să ne amintim și să onorăm memoria victimelor fascismului și antisemitismului, astfel încât ororile trecutului să nu fie niciodată uitate și să nu se repete. Mai mult decât atât, Ziua Internațională împotriva Fascismului și Antisemitismului să fie un apel la acțiune globală împotriva oricărei forme de discriminare și intoleranță.
Promovarea educației și conștientizării cu privire la atrocitățile istorice este esențială pentru combaterea extremismului. În acest sens, societățile moderne sunt chemate să cultive înțelegerea, respectul reciproc și acceptarea diversității. Educația joacă un rol crucial în formarea minților tinere și în construirea unui viitor în care extremismul și intoleranța să nu mai găsească adepți. Instituțiile guvernamentale, organizațiile neguvernamentale și cetățenii sunt, de asemenea, responsabili pentru menținerea unui climat în care drepturile omului sunt apărate cu fermitate. Combaterea incitării la ură, asigurarea accesului la justiție pentru victimele discriminării și consolidarea legilor care protejează democrația și diversitatea sunt pași esențiali către un viitor mai luminos.
Ziua Internațională împotriva Fascismului și Antisemitismului reprezintă, astfel, nu doar o comemorare, ci și un angajament către o lume în care drepturile omului sunt respectate, protejate și sărbătorite în fiecare zi. Este un apel la acțiune globală pentru a construi o societate bazată pe valori care îmbrățișează diversitatea, blamează orice formă de extremism și intoleranță, la respingerea oricărui act de antisemitism și la promovarea dialogul și căutarea unor soluții pașnice pentru rezolvarea conflictului în Orientul Mijlociu.
Nota redacției. Consiliul Europei a adoptat pe 16 iunie 2020 concluzii care reafirmă angajamentul său ferm față de protejarea cetățenilor UE împotriva terorismului și a extremismului violent, în toate formele lor și indiferent de originea lor. Concluziile evidențiază amenințările reprezentate de noile forme de terorism și solicită consolidareaîn continuarea angajamentului și a acțiunii externe ale UE privind combaterea terorismului în anumite zone geografice și domenii tematice prioritare. Acestea sunt complementare concluziilor anterioare ale Consiliului privind acțiunea externă privind combaterea terorismului, din 9 februarie 2015 și 19 iunie 2017. Consiliul recunoaște că terorismul este un fenomen mondial și solicită o cooperare consolidatăcu zonele cele mai afectate de evoluțiile teroriste. Zonele principale includ Balcanii de Vest, Africa de Nord și Orientul Mijlociu, regiunea Sahel și Cornul Africii.
Concluziile Consiliului subliniază rolul important pe care îl joacă experții UE în materie de combatere a terorismului/securitate și necesitatea de a consolida în continuare această rețea, precum și importanța dialogurilor UE privind combaterea terorismului pe care le are cu țările terțe și cu organizațiile internaționale, ca instrumente esențiale pentru acțiunea externă a UE în materie de combatere a terorismului. Concluziile evidențiază principiile-cheie ale abordării UE în ceea ce privește combaterea terorismului, inclusiv importanța drepturilor omului și a statului de drept și axarea pe prevenirea radicalizării care duce la extremism violent și la terorism. Utilizarea abuzivă a internetului și a noilor tehnologii în scopuri teroriste este abordată în mod specific, precum și necesitatea de a elimina sursele de finanțare a terorismului. În cele din urmă, Consiliul subliniază, de asemenea, necesitatea de a încuraja cooperarea internațională prin consolidarea parteneriatelor sale strategice și a angajamentului multilateral.
- Concluziile Consiliului referitoare la acțiunea externă a UE privind prevenirea și combaterea terorismului și a extremismului violent, 16 iunie 2020
- Strategia UE de combatere a terorismului
- Consiliul Afaceri Externe din 19 iunie 2017

Corespondenţă de la Lordul, Amiral Prof. dr. avocat Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite
Notă. Articolele Lordului Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO)
Nota redacției. Pe 9 noiembrie 1799 are loc încheierea Revoluției franceze. Napoleon Bonaparte, cu sprijinul fratelui său Lucien, conduce lovitura de stat („18 brumar”), punând capăt Directoratului și devenind Prim Consul al guvernului consular. Instaurarea dictaturii burgheziei. De fapt, între 8-10 noiembrie Napoleon declanșează lovitura de stat cu ajutorul armatei împotriva celor două camere care se opuneau adoptării unui regim care să-l aibă în frunte, fiind sprijinit de Paul Barras și abatele Sieyes. Rivalii politici au fost marginalizați, ca Generalul Jean-Baptiste Jourdin, autorul legii serviciului militar obligatoriu, Generalul Jean-Victor-Marie Moreau-regalist și Generalul Jean-Baptiste Bernadotte, care a fost adoptat de regele Suediei. Se constituie pe ruinele Directoratului un nou regim-Consulatul (condus de trei consuli, în care Napoleon era prim-consul). Atribuțiile sale au fost prevăzute de Constituția Anului VIII adoptată prin referendum la sfârșitul anului 1799, alcătuită și de Napoleon. Parlamentul era alcătuit din patru camere. Procesul legislativ era divizat în Consiliul de Stat (50 de membri numiți și direct de primul consul și care elaborau proiecte de legi), Consiliul Legislativ (care adopta și respingea proiecte de legi) și Senatul (care verifică constituționalitatea legilor și modificarea constituției). Consultarea electorală s-a realizat printr-un sistem cenzitar. Cetățenii care se bucurau de mai multe drepturi civice alegeau trei tipuri de liste-la nivel comunal, la departament și la nivel național. Napoleon, prin reformele sale, a pus bazele Franței de azi. Statul Francez avea nevoie însă de resurse financiare pentru a duce războaie, Franța rămânând cel mai populat stat după Rusia și cel mai bogat. A fost necesară o reforma fiscală pentru asigurarea colectării impozitelor, fiind lansat cadastrul. Apare figura perceptorului. În 1800 este înființată Banca Franței care va avea monopolul asupra emiterii monedei, francul. Napoleon impune perfecți în fruntea departamentelor, continuând politica de centralizare. Justiția a fost reformată, fiind create tribunale la diverse niveluri, în frunte fiind Tribunalul Suprem care nu era independent, deci separația puterilor în stat nu era respectată.





Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024









Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida 







[…] Ziua Internațională împotriva Fascismului și Antisemitismului – O Reafirmare a Drepturilor… […]
[…] Ziua Internațională împotriva Fascismului și Antisemitismului – O Reafirmare a Drepturilor… […]
[…] Ziua Internațională împotriva Fascismului și Antisemitismului – O Reafirmare a Drepturilor… […]