Acasă Apărarea Drepturilor Cetățenilor (Omului) Democrația nu poate vota abolirea memoriei – interzicerea fascismului nu este o...

Democrația nu poate vota abolirea memoriei – interzicerea fascismului nu este o opțiune, este o obligație. Corespondență de la Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi (Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite, partener al Jurnalul Bucureștiului – publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

În ultimele zile, spațiul public a fost zguduit de o veste greu de imaginat (din partea unor parlamentari din opoziție AUR, POT, SOS România și neafiliați) într-un stat membru al Uniunii Europene: proiectul de abrogare a legislației care interzice promovarea fascismului, legionarismului, rasismului și xenofobiei a primit aviz favorabil în Comisia pentru drepturile omului, după care urmează circuitul parlamentar și votul final în plen.

Pentru oricine înțelege ce a însemnat secolul XX pentru Europa și pentru România, simplul fapt că o asemenea inițiativă există și este discutată instituțional reprezintă deja un semnal de alarmă major pentru starea democrației noastre și pentru protecția drepturilor fundamentale ale omului. Interzicerea promovării ideologiilor fasciste nu este o „opinie politică”, nu este o „preferință ideologică” și nu, nu este „cenzură”. Este o obligație juridică și morală rezultată din lecțiile istoriei. După Holocaust și după crimele regimurilor totalitare, Europa a construit un consens democratic esențial: nu există libertate pentru ideologiile care urmăresc distrugerea libertății.

Acest principiu este cunoscut în dreptul constituțional ca democrație militantă și pleacă de la realitatea istorică simplă: democrațiile pot muri prin vot dacă permit ideologiilor totalitare să folosească libertățile democratice pentru a le distruge din interior. Tocmai de aceea, majoritatea statelor europene au legislație care sancționează:

  • promovarea fascismului și nazismului
  • negarea Holocaustului
  • glorificarea criminalilor de război
  • propaganda rasistă și xenofobă

Nota redacției. Democrația militantă este un principiu constituțional și politic care permite unui stat democratic să limiteze sau să interzică drepturile și libertățile fundamentale ale grupurilor care încearcă să submineze sau să distrugă însăși ordinea democratică. Conceptul postulează că democrația are dreptul legitim de a se autoapăra. 

  • Proveniență. Termenul a fost introdus de politologul Karl Loewenstein în 1937, ca răspuns la prăbușirea Republicii de la Weimar (care a permis ascensiunea nazismului prin mijloace democratice)

  • Mecanisme de acțiune. Include interzicerea partidelor extremiste, scoaterea în afara legii a organizațiilor care incită la ură sau violență, și descalificarea candidaților cu discurs antidemocratic.
  • Scop. Previne ca democrația să fie folosită ca instrument sinucigaș prin care inamicii săi ajung la putere prin alegeri

Aceste norme nu limitează libertatea de exprimare, ele protejează drepturile fundamentale ale celorlalți: dreptul la viață, la demnitate, siguranță și egalitate. Libertatea de exprimare nu este libertatea de a promova ura și genocidul Un argument des invocat în susținerea unor astfel de inițiative este acela al „libertății de exprimare”.

Haideți să clarificăm: în dreptul internațional al drepturilor omului, libertatea de exprimare nu este absolută. Convenția Europeană a Drepturilor Omului permite limitarea acestei libertăți atunci când este necesar pentru:

  • protejarea drepturilor altora
  • prevenirea violenței și a urii
  • apărarea ordinii democratice

În sens juridic, nu există „dreptul de a fi fascist”. Există dreptul la opinie, dar nu există dreptul de a promova ideologii care au ca fundament eliminarea unor grupuri de oameni sau suprimarea democrației. A permite propaganda fascistă în numele libertății de exprimare înseamnă a transforma libertatea într-un instrument de autodistrugere a democrației. Abrogarea legislației care interzice promovarea fascismului ar transmite un mesaj extrem de periculos:

  • relativizarea crimelor istorice
  • ar transmite ideea că fascismul și legionarismul devin simple opinii politice legitime
  • normalizarea discursului de ură
  • istoria arată clar că propaganda extremistă precede întotdeauna violența
  • vulnerabilizarea grupurilor minoritare
  • comunitățile evreiești, rome și alte minorități ar deveni ținte directe ale discursului radicalizat
  • slăbirea poziției României în Europa

România are obligații internaționale foarte clare în ceea ce privește combaterea extremismului și antisemitismului. Abolirea legislației care interzice promovarea fascismului, legionarismului, rasismului și xenofobiei ar fi un pas uriaș înapoi în protecția drepturilor omului. Europa a plătit cu zeci de milioane de vieți prețul tolerării extremismului. Fascismul nu a început cu lagărele, și nici cu războiul. A început cu discursuri tolerate, simboluri banalizate și criminali transformați în eroi. Orice tentativă de reabilitare simbolică a acestor ideologii trebuie privită cu maximă seriozitate. Din perspectiva drepturilor omului, poziția este foarte clară și fermă: legislația care interzice promovarea fascismului trebuie menținută și consolidată, nu abrogată!

Memoria victimelor nu este negociabilă și democrația nu poate să voteze propria subminare, iar o societate democratică matură nu se apără doar prin vot, însă se apără prin valori. Acum nu este vorba despre stânga sau dreapta sau despre competiție politică, este vorba despre linia roșie care separă democrația de barbarie. Sunt momente în care simpla existență a unei dezbateri spune deja ceva despre direcția în care riscăm să mergem. Acesta este unul dintre acele momente. Iar drepturile omului nu pot rămâne neutre atunci când memoria istoriei este pusă la vot.

Corespondență de la Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite

Notă. Articolele prof. univ. dr. Florentin Scaletchi, președinte-fondator OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului-ECOSOC-Națiunile Unite)  în Jurnalul Bucureştiului 

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist, Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights – United Nations (Press attached of the OADO/Organization for Human Rights Defense–United Nations at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP/Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra) Paris

Articole asociate

Ziua Europei – Corespondență de la Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi (Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite, partener al Jurnalul Bucureștiului – publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: „Ecofascismul – Cât de trist e boicotul de fascist” cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe)

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: „Fascismul, un herpes care mereu se reîntoarce” cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe)

Ziua Internațională împotriva Fascismului și Antisemitismului – O Reafirmare a Drepturilor Omului (Corespondenţă de la Lordul, Amiral Prof. dr. avocat Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Naţiunile Unite)

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: „Dă-ne nouă astăzi fascismul nostru cel de toate zilele sau cum să vorbim fascistoida” Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe)

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: „Tolkien și fantezia fascistă” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

„Diaspora românească – rădăcini și orizonturi. Despre locuirea identității, limbaj și apartenență” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”). Elogiu jurnalistului Petru Frăsilă (directorul postului de televiziune M+Tv International)

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) din „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

  • Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

  • Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…