Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: „Tolkien și fantezia fascistă” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)
Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.
The principles that will be at the basis of this publication are:
– Democracy cannot exist without opposition
–Elected representatives are our representatives and not our masters
– Criticism fosters progress
–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.
Pe vremea când fusese ministru al Tineretului în guvernul Berlusconi, Meloni a apărut în săptămânalul „Style” al ziarului „Il Corriere della Sera” alături de o statuie a lui Gandalf,călare pe armăsarul alb, Shadowfax (în italiană Ombromanto). Chiar la depunerea jurământului ea a declarat că „inelul puterii nu o va corupe”. Faptul că, în anii 70, Meloni a participat la așa-numitele „tabere Hobbit”, forme de reuniune a tineretului neo-nazist din Italia, accentuează legătura dintre neo-fascism și tolkienism.
Cum se face că o carte care avea în mod evident un subtext anti-fascist, scrisă ca o reacție față de ascensiunea nazismului în Europa, a putut să devină sursă de inspirație pentru urmașii fasciștilor? De unde au neo-naziștii o fascinație profundă față de universul și personajele lui J.R.R. Tolkien?Un indiciu găsim în reacțiile „fanilor” trilogiei Stăpânului inelelor, care sunt supărați pe Amazon că în serialul „Inelele puterii”apar elfi, hobbiți și gnomi de culoare sau că femeile sunt puternice și asexuate. Diverse platforme de socializare online sunt pline de acuze la adresa Amazon Prime. Compania aflată în proprietatea lui Jeff Bezos îi etichetează pe acești critici drept „fani toxici”, la rândul lor fanii adunați în haite virtuale își proclamă „fidelitatea” față de moștenirea lui Tolkien, denunțând presupusele planuri ale Amazon de a face propagandă „de stânga”, sugerând că serialul este doar un instrument al „woke”-ismului contemporan.
Opera lui Tolkien,aidoma oricărui produs al fanteziei, poate fi ușor confiscată de orice ideologie. Ecologiștii îl pot considera un promotor al valorilor naturii, pentru că în cărțile sale există o evidentă pasiune pentru viața simplă de la țară și o iubire excesivă pentru copaci. La rândul lor fasciștii văd în Tolkien un susținător al valorilor culturii europene și al civilizației „nordice”, pentru că autorul însuși era preocupat de mitologia nordică, mare parte dintre poveștile profesorului de la Oxford fiind inspirate din sagalele islandeze și alte povești medievale. Cum observa unul dintre criticii lui Tolkien, Michael Moorcock (Epic Pooh, 1978, ), el însuși prozator de ficțiuni fantastice (cea mai cunoscută fiind saga lui Elric), acesta scrie o proză infantilă, dar mai ales infantilizatoare, însăși popularitatea acestor volume fiind un semn al imbecilizării culturale. Mai târziu Moorcock va susține chiar că Tolkien era el însuși un cripto-fascist.
Evident că prozatorul însuși era un produs al epocii sale, crescut în lumea colonialismului britanic, născut la Bloemfontein în Africa de sud, influențat de evenimentele istorice catastrofale de la începutul secolului 20 și educat în spiritul catolicismului. E relevant faptul că, deși autorul a început să scrie diverse bucăți din viitorul roman când era în convalescență în urma bolii survenite în timpul Primului război mondial, prima carte din seria „Inelelor” a fost Hobbitul,scrisă în anii 30 și publicată în 1937.
În Europa fascismul devenea principala putere politică și influența politicilor rasiste și anti-moderniste era tot mai mare. Din păcate nici ideile lui Tolkien nu erau lipsite de un tip de proto-fascism, sunt regretabile declarațiile sale din timpul Războiului civil din Spania,când l-asusținut pe Franco. Aici intervine și anti-comunismul lui Tolkien, bazat pe credința sa romano-catolică, a fost un alt factor important în conexiunea dintre fascism și opera literară.
Deși naziștii au încercat să îl revendice pe John Ronald Reuel Tolkien,pentru că străbunicul lui Tolkien emigrase în Anglia din Germania, în 1772, adevărata recuperare a prozatorului s-a produs în Europa de după război, când fasciștii și naziștii și-au căutat diverse subterfugii, cele mai multe cu subînțelesuri mitologice. De exemplu crucea celtică a devenit un simbol-surogat al svasticii și orice referințe indirecte la cultura „ariană” au fost preluate fără sfială.
Post-fascismul contemporan are un puternic miros de tolkienism. Viziunea fascistă despre lume, îmbibată în mitologia germanică și bazată pe antagonismul simplist între Bine și Rău e parte integrantă a universului „Inelelor”. Nu putem să nu vedem că în Lumea de Mijloc elfii funcționează ca un soi de civilizație ariană, fapt accentuat și de filmele lui Peter Jacksonîn care aceștia apar ca niște proto-naziști, blonzi, înalți, nobili, atractivi și seducători. Evident că Tolkien nu este un promotor al ideologiei naziste, dimpotrivă, însă faptul că descrie un sistem politic bazat pe o ierarhie întemeiată pe sângele nobil (Aragorn devine rege pentru că are „sângele” potrivit) oferă neo-fasciștilor hrană intelectuală. Nu ajută nici rasismul, care este fundamentul civilizației ficționale creată de Tolkien. La fel și motivul recurent al reconstruirii unei „lumi noi”, în care tot ceea ce este murdar (orcii, trolii) trebuie eliminat, ceea ce devine o resursă indirectă pentru imaginarul anti-imigraționist. În cele din urmă, faptul că fasciștii se hrănesc dintr-o operă literară cu scop anti-fascist indică încă o dată aspectul de farsă globală a lumii în care trăim.
Doru Pop (profesor la Facultatea de Teatru și Televiziune, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj). Master în Jurnalism și Comunicare de la Universitatea Chapel Hill, Carolina de Nord, în 2002, și un Doctorat în Filosofie obținut la Universitatea Babeș-Bolyai în 2003, susținând o teză despre filosofia culturii vizuale. A fost bursier Fulbright și Ron Brown în 1995-96 respectiv 2000, și a predat cursuri de film românesc și european la Bard College din New York în 2012 și visiting professor la Universitatea Columbus, Georgia în 2017. Cea mai recentă carte este Romanian New Wave Cinema (McFarland, 2014). A publicat volume de studii si eseuri: „Alegerile naibii. Fals tratat despre metehnele imaginarului politic autohton” (2007), „Ochiul și corpul. Modern si postmodern în filosofia culturii vizuale” (2005), „911. Ziua în care a murit democrația” (2003), „Mass media și democrația” (Polirom, 2001), „Mass media si politica” (2000), „Obsesii sociale” (1998) și un volum de povestiri pentru copii, „Poveștile bunicuței Nana” (2003); a tradus Giovanni Sartori, „Teoria democratiei reinterpretată” (Polirom, 1999); a colaborat la volume colective și scrie comentarii politice, cronică literară și eseu pentru o serie de reviste literare românești.
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în afaceri internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csintaeste una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csintapropune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
Matematica devine o hartă a vieții spirituale
Filosofia întâlnește teoria haosului
Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
„Partea a doua a interviului cu prof. Thomas Csinta.Punctul în care emoția- identitatea, cultura, limba, visurile – se întalnesc cu rigurozitatea academică, cu viziunea pe termen lung. Vă mulțumim domnule profesor pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu si pentru deschiderea cu care ați împărtășit idei valoroase, experiențe de viață si perspective profunde asupra educației, identității culturale si implicării românilor din diaspora. Prin claritatea gandirii, pasiunea pentru educație si angajamentul față de excelența intelectuală ne reamintiți ca adevărată valoare a unui educator sta nu doar în cunoaștere ci și în capacitatea de a inspira și de a deschide drumuri.” (Anca Cheaito)
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
