Acasă Eveniment istoric comememorativ Deschiderea  expoziției foto – documentare „190 de ani de la prima apariție...

Deschiderea  expoziției foto – documentare „190 de ani de la prima apariție a Monitorului Oficial” și a microexpoziției „Nicolae Titulescu – 140 de ani de la naştere. Diplomaţia României în şapte portrete cu dedicaţie”, la MNIR (Muzeul Național de Istorie a României)

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), anunţă deschiderea, astăzi, a  expoziției foto-documentare „190 de ani de la prima apariție a Monitorului Oficial”. Proiectul expozițional este organizat de Editura „Monitorul Oficial” R.A. ,în parteneriat cu MNIR, cu sprijinul Arhivelor Naţionale ale României şi Agerpres. Expoziția este realizată cu ocazia aniversării a 190 de ani de existență a „Monitorului Oficial”, publicaţie oficială a statului român, al cărei prim număr a apărut în anul 1832. Publicația reprezintă un caz singular în presa românească, având o apariție neîntreruptă. „Monitorul Oficial” a devenit, încă de la înfiinţare, un adevărat breviar al principalelor evenimente istorice, politice şi culturale care au dus la apariţia şi evoluţia României moderne.

Expoziția va fi accesibilă publicului, începând de miercuri, 2 martie 2022, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, sector 3,Bucureşti.

Prin intermediul expoziției publicul are ocazia să descopere trecutul documentar al ţării, aşa cum s-a reflectat, timp de 190 de ani, în paginile „Monitorul Oficial”. Acesta este completat armonios cu istoricul instituţiei, care, în afară de publicarea foii oficiale, a însemnat şi apariţia părţii neoficiale, deosebit de interesante din perspectiva anunţurilor conţinute: dezbater parlamentare, ştiri din străinătate, critică literară şi de teatru, dizertaţii ştiinţifice şi istorice, anunţuri judiciare, reclame la firme de lux, chiarşi… anecdote.

Confirmarea meritului triadei Valori—Cunoaștere—Transfer de cunoaștere printr-un graf complet {V, C, T}. Corespondență de la Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași)

Astfel, din „Monitorul Oficial” nr. 169 reiese că în 1881 s-au pus bazele înfiinţării primei societăţi române pentru fabricarea hârtiei. Tot în 1881, în „Monitorul Oficial” nr. 24 apare proiectul de lege pentru acordarea unei burse Mariei V. Cuţaridaânteia femeia care a cugetat a îmbrăţişa o profesiune liberă şi face pentru aceasta studii speciale în medicină”. În acelaşi an, în „Monitorul Oficial” nr. 6 din 7 aprilie, apărea legea care stabilea că preşedintele Consiliului de Miniştri poate să nu aibă portofoliu. Maria Cuţarida Crătunescu a devenit prima femeie cu titlul de doctor în medicină din România, iar din „Monitorul Oficial” nr. 44 din 1878 aflăm că, deşi cu o situaţie destul de precară, tânăra studentă donase armatei române suma de 100 de franci.

În 25 martie 1884 regele Carol I a propus la Academie alcătuirea unui Etimologicum magnum Romaniae, pentru a nu se pierde pentru generaţiile viitoare frumoasa şi bogata limbă română conţinând toate cuvintele vechi, promiţând să contribuiea nual cu 6.000 de lei puşi la dispoziţia Academiei („Monitorul Oficial” nr. 282). Ca răspuns, Academia a încredinţat realizarea dicţionaruluilui B. P. Haşdeu. În 1936, la biblioteca Monitorului Oficial existau deja 13.201 de volume care fuseseră consultate de 6.491 de persoane. Cititorii, „care aveau un acces facil la informaţii, fie prin intermediul cataloagelor, fie al tablelor de materii publicate în monitoare”, dispuneau de o sală de lectură cu 23 de locuri.

Direcţiunea Generală a Monitorului Oficial şi Imprimeriilor Statului administra în anii 1940: Monitorul Oficial, Imprimeria Centrală, Imprimeria Naţională, Imprimeria Chişinău, Fabrica de Timbre şi Editura „Monitorul Oficial” din bulevardul Elisabeta nr. 29. Alături de documentele din patrimoniul editurii cu privire la evoluția instituției, vor fi expuse volume „istorice” ale Monitorului Oficial din colecția Muzeului Național de Istorie a României. Expoziția va fi deschisă la Muzeul Național de Istorie a României  în perioada 2–20 martie 2022, putând fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 09h00–17h00, cu respectarea normelor sanitare în vigoare.

Tot astăzi, Muzeul Național de Istorie a Românieiîl omagiază pe marele diplomat român Nicolae Titulescu, la 140 de ani de la naștere, prin inaugurarea unei micro-expoziții dedicate acestuia. Expoziția „Nicolae Titulescu-140 de ani de la naştere. Diplomaţia României în şapte portrete cu dedicaţie” va fi accesibilă publicului, începând de astăzi, 2 martie 2022, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, sector 3, Bucureşti.

Nicolae Titulescu (4 martie 1882-17 martie 1941), jurist cu studii universitare şi doctorale la Paris, profesor de Drept la Universitățile din Iaşi (1905-1909) și Bucureşti (1910-1940), avocat cu renume, a fost cel mai important diplomat român al perioadei interbelice. Acesta și-a început cariera diplomatică î ncalitate de prim-delegat al României la Conferința de Pace de la Paris (1920), unde a semnat, împreună cu Ioan Cantacuzino, Tratatul de la Trianon. A fost apoidelegat permanent al României la Liga Națiunilor (din 1924), reprezentant permanent al țării în Consiliul Ligii Națiunilor (din 1928),ministru al Afacerilor Străine între 1927-1928 și 1932-1936, președinte al Adunării Ligii Națiunilor (1930-1932) și ministru plenipotențiar la Londra (1921 -1927, 1928–1932). În anii ’30 a jucat un rol important în aderarea României la Mica Înțelegere și Înțelegerea Balcanică.

Centenarul Tratatului de la Trianon (4 iunie 1920 – 4 iunie 2020). Cuvântarea Generalului Bartolomeu – Constantin Săvoiu: „O Românie unită pe veci”!

În cadrul expoziției vor fi expuse, pentru prima dată, şapte fotografii de tip portret primite de diplomatul român în anii 1932-1934, aflate în colecțiile muzeului. Aceste documente reprezintă daruri ce intrau în uzanţele de protocol ale vremii și punctează traseul diplomatic al acestuia din anii celui de-al doilea mandat de ministru al Afacerilor Străine.

Fotografiile, ce poartă dedicații adresate lui Nicolae Titulescu, îi reprezintă pe:

  • regele Carol al II-lea al României (primită în 1933-semnarea Pactului de Organizare a Micii Înțelegeri);
  • Louis Barthou (1862-1934), jurnalist şi om politic francez, ministru al Afacerilor Străine al Franţei în mai multe guverne (primită în 1934, cu prilejul unei vizite a lui N. Titulescu la Paris);
  • regele Alexandru I al Iugoslaviei (1888-1934), fotografie cu dedicaţie primită înanul 1932, cu prilejul unei întâlniri la Belgrad;
  • Tevfik Rüştü Aras (1883-1972), politician turc, ministru de externe al Turciei între anii 1925-1938 (primită pe 17 octombrie 1933-semnareaTratatului româno-turc);
  • președintele Turciei, Mustafa Kemal Ataturk (1881-1938);
  • Panagis Tsaldaris (1868-1936), om politic grec, preşedinte al Consiliului de Miniştri în perioada 1932-1935 (primită cu ocazia semnării Pactului Înțelegerii Balcanice) și
  • Alexandros Zaimis (1855-1936), președinte al republicii elene între anii 1929-1935 (primită în martie 1934, la o lună după încheierea Înțelegerii Balcanice).

Cele şapte portrete cu dedicaţie primite de către Nicolae Titulescu în anii’30 sunt mărturii ale acţiunilor sale diplomatice, ce au marcat nu doar politica externă a României interbelice, ci şi pe cea europeană. Astăzi, la 140 de ani de la naşterea marelui diplomat, reconstituim epoca sa prin intermediul acestor obiecte de patrimoniu. Piesele au fost restaurate de către experții muzeului: Cristina Petcu, Paul Ioan Popa, Bogdan Mladin şi Cătălin Burtea. Curatorii micro-expoziţiei sunt dr. Cristina Păiuşan-Nuică, cercetător științific, şi dr. Cornel Constantin Ilie, directorul adjunct al muzeului. Expoziția va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 09h00 – 17h00, până la sfârșitul lunii martie 2022.

Secția Relații Publice și Marketing Cultural 

Notă. A se vedea și celelate articolele asociate despre Muzeul Național de Istorie a României (MNIR),  în Jurnalul Bucureștiului

Volumul „Culisele Securității”, al gazetarului – pamfletar gălățean Pompiliu Comșa, cartea anului 2021 (Corespondență de la scriitorul Săndel Dumitru, autorul lucării  „Galaţiul, aşa cum mi-l amintesc”

Nota redacției

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida  CUFR-Jurnalul Bucureştiului

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

Plagiatul în lumea contemporană (Plagiatul, boala copilăriei epigoniei. Responsabilitatea morală, răspunderea civilă și penală. Reforme structurale administrative și socio – juridice pentru combaterea cu eficacitate a plagiatului)

Lansare de carte la BCU (Biblioteca Centrală Universitară) București. Cultură generală contemporană prin intermediul faptului divers. Carte de investigaţii jurnalistice cu tematică socio – judiciaro – economică din actualitatea internaţională dedicată Generalului Bartolomeu–Constantin Săvoiu, Suveran Mare Comandor–Mare Maestru al Marii Loji Naționale Române fondată în 1880

Cartea „Investigații Jurnalistice” dedicată Generalului Constantin – Bartolomeu Săvoiu. Cultură generală prin intermediul „faptului divers” din lumea contemporană franceză și internațională (marea criminalitate–crima organizată, terorism–jihadologie, crime de sânge, crime sexuale–kidnapping, crime economico–financiare, erori judiciare–revizuirea condamnărilor penale–repararea detenției și a erorilor judiciare). Lansarea cărții va avea loc la BCU (Bibliotreca Centrală Universitară) din București

Premieră mondială absolută: „Investigații jurnalistice în serial” Vol.10 (Educație și Învățământ). Subiecte de Teze de Masterat de Cercetare şi de Doctorat în Științe Sociale. Studiul fenomenelor socio–judiciare și economice cu ajutorul teorei haosului (Sisteme complexe – fractali) și a sistemelor formale (de tip Gödel)

Omagiu și recunoștință unor personalități românești în cărți de matematici generale și aplicate, prezente în Bibiloteca Națională a Franței „François Mitterrand“ și adresate absolvenților de liceu și elevilor „preparatoriști” (studenți în primul ciclu universitar – Licență) candidați la concursurile de admitere în școlile superioare franceze de înalte studii științifico – inginerești și economico – comerciale.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.