Fericirea noastră se bazează exclusiv pe sănătate, iar sănătatea depinde de ce mâncăm, cât mâncăm, când mâncăm şi cum mâncăm, fapt pentru care trebuie să ne hrănim sănătos, nu cu îmbuibarea care ne îmbolnăveşte, ne întunecă mintea şi ne produce moartea. Controversele cu privire la consumul de carne sunt pe cât de numeroase, pe atât de aprinse. Exemplele despre efectele benefice sau dăunătoare ale consumului de carne sunt și de o parte și de alta, dar fără a se ajunge la un consens. Un exemplu în acest sens este și al lui George Bernard Shaw, care era și vegetarian. La 70 de ani, când a fost întrebat: „Cum vă simțiți”, el a răspuns: „Minunat, mă deranjează doar medicii care susțin că voi muri dacă nu mănânc carne.” La 90 de ani, la aceeași întrebare a răspuns: „Grozav, nu mă mai deranjează nimeni: acei medici care m-au speriat că nu voi putea trăi fără carne, deja au murit.” George Bernard Shaw (1856-1950) a trăit 94 de ani.
La mare modă este „friptura la grătar” care este nocivă pentru sănătate. Fumul și funinginea care se obține odată cu o friptura făcută pe grătar, sunt asociate cu o rată mai mare de cancer colorectal, de stomac, hepatic, cu un risc cu 60% mai mare de a dezvolta cancer pancreatic, cu creșterea cu 80% a predispoziţiei la artrită reumatoidă. Friptura la grătar este preferată, în general, în cadrul unor petreceri, la care se consumă, din plin, până la abuziv și băuturi alcoolice, tutun, băuturi răcoritoare din comerț, care multiplică gravele efecte nocive pentru sănătate. Prin combinarea „fripturi la grătar” cu „alcool”, gudronul se dizolvă ușor în alcool și este dus direct la ficat. Din ficat gudronul trece în sânge pentru că ficatul nu poate să-l proceseze, prelucreze, nu poate să scape de el altfel. Din sânge gudronul ajunge în plămâni și în rinichi și de aici începe să macine, încet dar sigur, sănătatea și viața. Gudronul din carnea gătită la grătar prezintă acelaşi pericol pentru sănătate precum cel din țigări, afectând plămânii, ficatul și inima. Gudroanele din carnea gătită la grătar și din fumarea țigărilor oamenii le inhalează şi rămân definitiv pe plămâni precum funinginea dintr-o sobă. O țigară are 1 mg de gudron. 200 de grame de carne, preparată la grătar, deasupra cărbunilor, înseamnă echivalentul cantităţii de gudron din zece pachete de ţigări, respectiv a 200 de țigări.
„Specialistul de la grătar”, care respiră în mediul cu fumul produs de prăjitul unui kilogram de carne, inhalează echivalentul unei cantităţii de gudron a 700 de țigări. Aceeași cantităţii de gudron (echivalentul a 700 de țigări) o inhalează și gurmandul care mănâncă, până la 500 de grame, și din friptura de porc, de vită, de pasăre, apoi trece și la ficăței, mititei și/sau cârnați. Orice laborator de chimie alimentară poate demonstra acest lucru. Cea mai nocivă carne e cea făcută pe cărbuni, mai puţin nocivă este cea preparată peste lemn de esenţă tare și mai puţin nocivă este carnea friptă peste știuleții de porumb (de pe care s-au curățat boabele, care sunt diferiți de „coceni”, care sunt tulpina plantei).
Horațiu a avertizat, cu peste 2.000 de ani în urmă, asupra faptului că sănătatea şi fericirea fiecăruia depinde, în foarte mare măsură, de modul în care mănâncă fiecare, ce mănâncă, cum mănâncă şi când mănâncă: „Corpul împovărat de viciile de aseară apasă greu asupra sufletului şi ţintuieşte la pământ scânteia divină a minţii” (Horatius, Satirae, 2, 2, 79 sqq). Poetul satirizează gurmanzii care se gândesc numai la ospeţe bogate, deşi îmbuibarea îi îmbolnăveşte şi le întunecă mintea. În context: „Aduceţi-vă aminte, ce bine vă simţiţi/Pe când stăteaţi la masă hrăniţi, nu îndopaţi./Dar azi, atâtea feluri, ba fierte, ba prăjite,/Atâtea scoici, cu sturzii de-a valma înghiţite,/Atâtea dulci bucate, stomacul tău prea plin/În fiere le preschimbă şi scurgeri de venin./Priveşte-ţi musafirii cu cât nesaţ mănâncă,/Şi cât de galbeni pleacă! /Mai poartă-n burtă încă/Mâncărurile de-aseară şi-ngreunaţi cum sunt/Scânteia sacră-a minţii o-ngroapă la pământ.”.
„Înţeleptul nu aspiră la plăcere, ci la absenţa suferinţei.” (Aristotel) „Fugi de plăcerea care dă naştere durerii !” (Solon). Friptura la grătar a ajuns o modă, fiind, pentru multe persoane, unul din alimentele preferate, în special la petreceri. Controversele cu privire la consumul de carne la grătar sunt pe cât de numeroase, pe atât de aprinse. Studiile de specialitate au descoperit legături certe, de necontestat, între compușii carcinogeni produși de prepararea și de consumul fripturi la grătar și forme grave de cancer.
„Scopul omului înţelept nu este de a-şi asigura plăcerea, ci de a evita durerea.” (Aristotel). Mulți însă refuză să accepte asemenea concluzii și pun mai presus marea plăcere pe care o au prin mâncarea fripturii la grătar. Aceștia uită că „O mie de plăceri nu compensează o mare durere.” (Giacomo Leopardi), precum cea produsă de bolile grave, precum cancerul. Sunt numeroase exemplele de persoane care nu au mâncat carne și care au trăit sănătoase până la adânci bătrâneți. Nu același lucru se poate spune despre gurmanzi, în special de cei mari consumatori de carne.
În loc de concluzii. Frumoase la vedere și plăcute la mâncare sunt produsele care ne omoară. Ne săpăm mormântul cu dinţii mâncând. „Fiecare om este autorul propriei sale sănătăţi sau boli.” (Buddha). „Cine are minte, să ia aminte!” „Cine are urechi de auzit să audă”. (NT, Luca 8.3) Amin!
Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița
Notă. Articolele autorului Nicolae Grigorie-Lăcrița în Jurnalul Bucureştiului
Articol asociat
Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida 
