Acasă Eveniment cultural-lansare de carte „Tăcerea grâului”. Tripla lansare de carte organizată de Valentin Ajder –...

„Tăcerea grâului”. Tripla lansare de carte organizată de Valentin Ajder – directorul editurii Eikon, cu sprijinul Societății culturale „Anton Pann” (de la corespondentul nostru poetul, scriitorul și fotograful Ovidiu – Cristian Dinică)

Frenetic și-n tăcere grâul leagă rod în vântul ce-l scutură, vorbește cu pământul, univers tăcut ce-l hrănește dându-i seva iubirii.  Grâul nu urăște, nu tăgăduiește, nu învrăjbește. În acest cosmos, tăcerea arde mai puternic decât fraze repetate insistent într-un dialog al surzilor impregnat cu tăciunii vrajbei răscoliți pe grătarul aspru al vieții. Dialogul sufocat se îngroapă în limbajul sumar arătat asemeni unei cămăși murdare la marginea insalubră a ideilor de mahala, impregnate cu dejecții ce trădează ura partenerului searbăd, corupt de ideologia partinică.

Speranța moare ultima, însă amăgirea, credința falsă în valori apuse dar validate teoretic și subnutrite social conduc spre încetarea dialogului, în aceste frământări pereții de mucava cad simultan cu neputința. Frica hrănită diabolic cu suplimentele ideologiilor abstracte, clădite pe dezbinare sociala sunt argumentele naționalismului în dezacord cu propriile fapte. Emoțiile trădează ecouri ancestrale. În concubinajul dintre parteneri copleșiți de realitatea arbitrară dialogul se încarcă cu negare. Prin lipsa toleranței și prin judecați superficiale nu se poate parcurge traseul rațiunii, dezordinea este fructul iraționalului. Luciditatea sucomba la omul pătimaș. La omul confuz ideile puține și ele se rătăcesc în hățișul ideologic. In mintea confuză teama de cuvinte este majoră. Prin tăcere putem argumenta discursul vertebral de care ignorantul se teme.

Notă. Joi, pe 13 iulie 2023 la galeriile de artă Artex cititorii din Râmnicu Vâlcea ai editurii Eikon au participat la o triplă lansare de carte organizată de directorul editurii Valentin Ajder cu sprijinul Societatii Culturale Anton Pann.

Evenimentul a beneficiat de aportul criticilor Prof. dr. Mihaela Radulescu, Prof. dr. Cristian Craciun, Prof. dr Ion Predescu. Cărțile prezentate cu această ocazie au fost:

Prof. dr. Christian Crăciun, scriitor: „Avem o literatură mai bună decât merităm”

Scriitorul Christian Crăciun, printre cei mai mari iubitori de carte din România

Ovidiu-Cristian Dinică poet, scriitor și fotograf (n. 1963, absolvent al Facultății de Studii Economice din Craiova în 1987, debut în 1977 în revista „Cutezătorii”, sub girul lui Ovidiu Zotta; în 1983 în volumul „Andra”, Mihai Stoian i-a publicat prima poezie. Volume de autor: „Roșu Alternativ”, 2012; „Amintirile toamnei”, 2014;  „Vitrina cu Vise”, 2018; „Nevoia de a fi Blând”, 2019) cofondator al ziarului Clipa Literară, al Revistei Mirajul Oltului și al cenaclului cu același nume.

Notă. Nu numai orașul Râmnicu Vâlcea are o tradiție culturală în județul Vâlcea, care se impune, din ce în ce mai mult pe plan național, ca un adevărat focar al culturii naționale, dar și orașul Curtea de Argeș, aflat sub „patronajul” intelectual al Academicianului Gheorghe Păun, redactor șef al revistei de cultură „Curtea de la Arges”, scriitor, animator cultural și epigramist

„Complicele meu, Urmuz”, Editorial – Revista de Cultură „Curtea de la Argeș” (Corespondență de la Acad. Gheorghe Păun – Redactor șef)

„AI sau A nu I?”, Editorial – Revista de Cultură „Curtea de la Argeș” (Corespondență de la Acad. Gheorghe Păun – Redactor șef)

Au „Der Literat”
Dr. Christian W. Schenk, poet, eseist și traducător, corespondent permanet al Jurnalului Bucureștiului din Germania)

Adrian Munteanu ist ein bedeutender Kronstädter Dichter, der sich durch seine Sonette und die Kreation von Video-Sonetten auszeichnet. In diesem Essay werde ich seine Arbeit näher betrachten und die Bedeutung seiner Werke für die Literaturwelt diskutieren. In der heutigen Zeit, in der die Technologie eine immer größere Rolle spielt, ist es erfrischend zu sehen, wie Adrian Munteanu traditionelle Formen der Dichtung mit modernen Medien verbindet. Seine Sonette sind von hoher poetischer Qualität und zeugen von seinem tiefen Verständnis für die Sprache. Durch die Verwendung von Reimen und Metrik schafft er eine harmonische Struktur, die den Leser in den Bann zieht. Was Munteanu jedoch von anderen Dichtern unterscheidet, ist seine Fähigkeit, seine Sonette in Videos zu verwandeln. Er nutzt visuelle Elemente wie Bilder, Musik und Bewegung, um seine Gedichte zum Leben zu erwecken. Diese Video-Sonetten sind einzigartig und bieten dem Publikum eine ganz neue Art des literarischen Erlebens. Sie ermöglichen es den Zuschauern, die Emotionen und Botschaften der Gedichte auf einer tieferen Ebene zu erfassen. Munteanus Kreation von Video-Sonetten eröffnet neue Möglichkeiten für die Literatur. Durch die Verbindung von Worten, Bildern und Musik schafft er eine ganzheitliche Erfahrung, die den Leser oder Zuschauer auf einer emotionalen Ebene anspricht. Seine Werke sind nicht nur Gedichte, sondern auch visuelle Kunstwerke, die die Grenzen der traditionellen Dichtung überschreiten. Insgesamt ist Adrian Munteanu ein bedeutender Kronstädter Dichter, der mit seinen Sonetten und Video-Sonetten die Literaturwelt bereichert. Seine Fähigkeit, traditionelle Formen der Dichtung mit modernen Medien zu verbinden, macht ihn zu einem innovativen Künstler. Seine Werke sind nicht nur poetisch, sondern auch visuell ansprechend und bieten dem Publikum eine einzigartige Erfahrung. Munteanus Arbeit ist ein Beweis dafür, dass die Literatur auch in der heutigen digitalen Welt relevant und inspirierend sein kann.

1. Juli 2023, Berliner Akademie.

Articole asociate

Eminescu, Geneza poemului „Luceafărul” (de la corespondentul nostru poetul, scriitorul și fotograful Ovidiu – Cristian Dinică)

Suferința (de la corespondentul nostru poetul, scriitorul și fotograful Ovidiu – Cristian Dinică)

Trăsnaia (de la corespondentul nostru poetul, scriitorul și fotograful Ovidiu – Cristian Dinică)

Anton Pann, logafătul cuvintelor (de la corespondentul nostru poetul și fotograful Ovidiu – Cristian Dinică)

Nota redacției

Gabriel Grama revine pe pământ românesc. Corespondență (text & foto) – de la Mihai Vasile – Sângealb (publicist și fotograf, senior editor al Jurnalului Bucureștiului, membru al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

Ziua Națională a Franței. Măsuri drastice din partea autorităților franceze (centrale și locale) după moartea adolescentului franco – algerian Nahel Merzouk la Nanterre (Métropole du Grand Paris)

Drama de pe Bulevardul La Défense de la Nanterre (Métropole du Grand Paris). Moartea adolescentului franco – algerian Nahel (Naël) Merzouk – o crimă (asasinat) cu caracter rasial (conform organizațiilor musulmane și ale drepturilor omului) sau legitimă apărare din parte polițistului – motociclist Florian Menesplier (conform sindicatelor de poliție și organizațiilor de extremă dreaptă)? Consecințele evenimentului dramatic. În căutarea adevărului istoric.

Muzeul muntelui de la poalele masivului Parâng – un muzeu la înălţime (Corespondență de la Mihai Vasile – Sângealb, publicist, senior editor al Jurnalului Bucureștiului, membru al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

„USR (Uniunea Scriitorilor din România) se autosuspendă” și „Singurătatea valorii” (fragnente din cartea „Istoria literaturii neînregimente” a lui Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor în viață) dedicat poetului, eseistului și traducătorului trilingv Dr. Christian W. Schenk (corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului)

„Masoneria trebuie să slujească România” (Corespondență de la Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, cel mai prolific autor român în viață)

Cours Prépa (CPGE – MPSI – 6). Subiecte de fizică specială pregătitoare pentru concursurile de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (Grandes écoles d’ingénieurs). Electrostatică – Electricitate („Levitație prin interacțiune electrostatică”, „Reglarea automată a temperaturii, utilizarea unei termistanțe”, „Filtru cu structură Rauch”)

Cours Prépa (CPGE – MPSI – 10). Subiecte de matematici generale (superioare & speciale) pregătitoare pentru concursurile de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (Grandes écoles d’ingénieurs). Grupuri simetrice (enunțuri & soluții)

Nume și titluri ale Bibliei (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița, economist, filosof și scriitor)

În exclusivitate pentru Jurnalul Bucureștiului. Dialog cu eruditul promotor (franco – român) al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană „Soleil de l’Est” (Partea 4 și integral)

Rinocerul: „Batalionul de elită din Istoria literaturii neînregimentate a celui mai prolific scriitor român ‒ Grid Modorcea” (corespondent permanent și membru al Staff-ului Jurnalului Bucureștiului)

„Excesele românismului” și „Seriozitatea lui Eminescu” (fragnente din cartea „Istoria literaturii neînregimente” a lui Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor în viață) dedicat Simonei Lazăr – Țigău (poet, prozator, eseist, jurnalist și eminescolog, bibliotecarul casei de cultură „Carmen Sylva” din Sinaia, corespondentul Jurnalului Bucureștiului)

Interviul realizat pe tema asasinării profesorului Ioan Petru Culianu, în cadrul emisiunii „Dezbaterea de luni” (RadioPunctLondra), de către Geo Scripcariu (realizator – corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului), cu jurnalistul Petre M. Iancu

„AI sau A nu I?”, Editorial – Revista de Cultură „Curtea de la Argeș” (Corespondență de la Acad. Gheorghe Păun – Redactor șef)

Muzeul muntelui de la poalele masivului Parâng – un muzeu la înălţime (Corespondență de la Mihai Vasile – Sângealb, publicist, senior editor al Jurnalului Bucureștiului, membru al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

Sociologia matematică și rolul ei în structurile de date ale noii ordini mondiale. „Mecanica socială” a Acad. prof. Spiru Haret – precursor al (psiho)sociologiei matematice (dedicat Generalului Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naționale Române 1880)

Cu nostalgie, Sri Lanka – fosta insulă Ceylon, „Insula surâsului și a pietrei lunii”

„Ma thèse en 180 secondes” (Teza mea de doctorat în 180 de secunde) cu profesorul Mohamed Ketata, directorul Biroului pentru Europa Centrală și Orientală al AUF (Agenția Universitară a Francofoniei) și Conferința Alianței Franceze de la Pitești

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez napoleonian de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Concours „Pérpa HEC” (Economique et Commerciale). Fusion des épreuves mathématiques HEC (École des hautes études commerciales de Paris – HEC European business school) et ESSEC (École Supérieure des Sciences Economiques et Commerciales – ESSEC Business School). Enoncés. Les Sujets „Zéro” 2023 (Maths Approfondies & Maths Appliquées)

Concours „Prépa Ecricome” (Les Grandes Ecoles de Commerce et Management – EM Sstasbourg,  KEDGE Business School, Montpellier Business School, NEOMA Business School, Rennes School of Business). Les Sujets „Zéro” 2023 (Maths Approfondies)

„Les grands concours de maths – Grandes Ecoles 2023” (Mines – Ponts – Les Sujets)

Articolul precedentAvisol – îngrășământ organic (integral românesc) și utilizarea lui pentru parcele agricole, livezi grădini sau solarii, terenuri de golf sau peluze
Articolul următorRegulatory Landscape of Online Gambling in Canada (With Jurnalul Bucureștiului – Journal of Bucharest)
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf