Acasă Cercetare Științifică Bilingual Mathematical research (Cercetare matematică bilingvă). A Discrete Interpretation of the...

Bilingual Mathematical research (Cercetare matematică bilingvă). A Discrete Interpretation of the Riemann Hypothesis in the Structure of the Parascan–Margoș Fractal Divisibility Table (Interpretarea discretă a Ipotezei lui Riemann în structura Tabelului Fractal Parascan–Margoș al divizibilității) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Thomas Csinta (Videoclip–„Franța are propriile metode privind judecarea celor din Diaspora!”

Thomas Csinta (Videoclip–„Avocații francezi, lipsă de interes față drepturile Diasporei”

Nota redacției. În dimineața zilei de 8 august 1900, matematicianul David Hilbert a enumerat, în fața participanților la Congresul Internațional de Matematică de la Paris (1900), 23 de probleme nerezolvate din istoria matematicii și a invitat comunitatea științifică să le rezolve. Dintre cele enumerate de Hilbert, problema numărul 8, cunoscută ca Ipoteza lui Riemann, este singura care, în ciuda multor încercări, a rămas până în prezent nerezolvată. Riemann și-a formulat ipoteza în 1859, pentru a conferi o structură șirului numerelor prime. Ipoteza lui a fost și rămâne una dintre cele mai incomode probleme ale matematicii. Această carte ne conduce prin fascinantul labirint al confruntărilor matematice.

Formulată pentru prima oară de Bernhard Riemann în 1859, Ipoteza Riemann, este una din cele mai celebre și mai importante probleme nerezolvate din matematică. A rămas o întrebare deschisă timp de aproape 150 de ani, deși rezolvarea ei a atras eforturile concentrate ale multor matematicieni. Spre deosebire de alte probleme celebre, este mai atractivă pentru profesioniștii domeniului decât pentru amatori. Ipoteza Riemann (IR) este o conjectură privitoare la distribuția zerourilor funcției zeta Riemann ζ(s). Funcția zeta Riemann se definește pentru toate numerele complexe s ≠ 1. Aceasta ia valori reale, pentru orice număr > 1 (suma seriei, prin care este definită, fiind infinită, pentru orice numar <=1).

A Discrete Interpretation of the Riemann Hypothesis in the Structure of the Parascan–Margoș

A apărut cartea mult așteptată De ce nu poate fi rezolvată Ipoteza Riemann”. Autorii Gheorghe Parascan, Maria Margoș și Ally Constantin Margoș, au pornit pe drumul luminii în problema numerelor prime. Cărțile lor sunt singurele din lume care pot arăta cum putem deosebi proprietățile numerelor doar privind șirul numerelor naturale supus unor stratificări și deplasări de puncte, zerouri, cifre, flori, inimi…

Ei au în aceste rezolvări secretul unui tabel binar, baza ascunsă a întregii matematici. Cu doar niște puncte distanțate, ei înlocuiesc cifrele, calculele și ne arată minunile unei matematici lipsite de grelele și infinitele calcule algebrice. Ei dovedesc că, matematica nu este doar algebră, ci pur și simplu un dans etern de poziții pe o hartă geometrică. Ei ne arată frumusețea matematicii vizuale, intuitive. Să poți crea fără calcule toate numerele la infinit și să spui proprietățile lor, rezultatele posibilelor operații, fără să ai nevoie de nimic altceva decât de plăcerea de a privi tiparul ascuns din spatele naturii matematice, nu este doar o poveste, ci o magnifică realitate.

Ce mai pui, avem astfel rezolvate principial și funcția zeta a lui Riemann. În timp ce un profesor de matematică are nevoie de 5-7 lecții pentru a face înțelese numerele naturale diverse, un Tabel Fractal Parascan – Margoș ne poate face să înțelegem în mai puțin de o lecție, în doar câteva minute. În plus putem scăpa și de corvoada sutelor de calcule de verificare a numerelor pentru a afla dacă sunt divizibile, compuse, sau prime.

Așadar, ultima carte a celor trei autori vă invită să petreceți timp cu matematica vizuală fără calcule. Doar vă jucați, doar mângâiați.

Rezumat. Prezentăm un cadru operatorial explicit pentru descrierea distribuției numerelor prime, pornind de la o reprezentare discret–geometrică a divizibilității și culminând cu o reformulare spectrală a Ipotezei Riemann. Introducem Tabelul Fractal Parascan–Margoș (TFPM) și matricea binară a divizibilității ca obiecte care encodează complet procesul de sitare. Acestea conduc natural la definirea Operatorului Unificat de Cernare (MUC), un proiector aritmetic idempotent ce separă riguros primele de compuse. Prin stratificarea MUC după factorul prim minim și printr-o regularizare selectivă a cozii primelor mari, localizăm precis sursa instabilității analitice asociate funcției Zeta a lui Riemann. Formulăm o conjectură spectrală centrală, demonstrând că aceasta este echivalentă conceptual cu Ipoteza Riemann. Lucrarea nu oferă o demonstrație a Ipotezei Riemann, dar furnizează un cadru unificat și verificabil în care dificultatea fundamentală a problemei este izolată într-un obiect operatorial unic.

Funcția zeta Euler-Riemann și ipoteza Riemann

Funcția zeta Riemann ζ(s) este o funcție de numere complexe s inițial definită prin următoarea serie infinită:  Functia zeta Riemann.pentru anumite valori ale lui s și apoi continuată analitic la toate numerele complexe s ≠ 1. Aceasta este o serie Dirichlet. Ea converge pentru toate valorile reale ale lui s mai mari decât 1. Această funcție a fost denumită așa după matematicianul german Bernhard Riemann. Este o funcție cu semnificație importană în Teoria numerelor pentru legătura cu distribuția numerelor prime. Are aplicații și în alte domenii cum ar fi fizica, probabilități și statistică. 

Ipoteza Riemann

Funcția zeta Riemann se definește pentru toate numerele complexe s ≠ 1.  Are zerouri în numerele întregi pare negative (i.e. în  s=−2, s=−4, s=−6, …). Acestea se numesc rădăcini triviale.

Ipoteza Riemann. Partea reală a oricărei rădăcini netriviale a funcției zeta Riemann este (1/2). Majoritatea matematicienilor cred că ipoteza Riemann este adevărată. (J. E. Littlewood și Atle Selberg sunt sceptici. Scepticismul lui Selberg, rezultă din tinerețea sa. Într-o lucrare din 1989, el a sugerat că există o clasă mai largă de funcții, clasa Selberg, pentru care această ipoteză este valabilă)

Bibliografie

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) din „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

  • Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

  • Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…