Thomas CSINTA, Profesor de matematici aplicate în științe inginerești și social–economice, Director de studii CUFR (Consultanță Universitară Franco–Română) de pe lângă Școlile Superioare Franceze de Înalte Studii (Les Grandes Ecoles), Cofondator IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări în Educația de Excelență), Vicepreşedintele Consortiului EDUGATE (Consorțiul Român pentru Educația Copiilor și Tinerilor Supradotați și Talentați)
Copilul tău merge la școală. Și ai ajuns cu el acum după pandemie aproape de disperare, căci nu mai înțelegi nimic. Părea că lucrurile merg mai bine de când s-a reîntors în „colectiv”, dar vai, nu. Nu e așa, somatizeaza, are dureri de burtă, nimic nu-i merge, îi e rău, a luat-o razna, n-are stare. Aproape ADHD (Tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenție), aproape spital.
Ai ajuns să te simți disperat. Copilul tău e departe de a fi fericit. Este aproape bolnav. Merge într-un loc, unde nu e lăsat să iasă nici măcar în pauze și ore în șir-doar 5-6 ore (!) este obligat să stea cu fundul pe scaun. Eu nici că adult nu aș stă nemișcat pe scaun atâta, darmite un copil. I se flutură prin față false scopuri precum: dezvoltarea raționamentului și exersarea perseverenței.
Sunt adult, sunt facilitator, de 12 ani lucrez cu copiii supradotați și familiile lor. Am o situație pe care ți-o prezint simplu. Și eu am învățat despre pătratul perfect.
Și chiar despre lucruri mai grele. Dar nu știu nici azi la ce îmi folosesc, deși în familia mea sunt numai matematicieni. Pentru un copil, în ziua de azi, să învețe despre pătrat perfect, fără să o fi cerut el, sau să aibă vreo tragere de inima, mi se pare un lucru fără sens.
Așa că l-am întrebat eu pe copil: la ce îți folosește pătratul perfect?
Mi-a explicat săracul copil la ce folosește, dar fără să fi înțeles o iotă, de fapt, despre pătratul perfect. Aici e problema, la ce folosește unui copil pătratul perfect?
Aici e drama unui copil gifted.
Selecționăm părinți curajoși care vor o „neșcoală” pentru gifted. Cu promovarea autonomiei și a libertății de învățare. Că doar așa vom reuși să fim o familie mai mare, și să facem o tabăra orășenească plină de seva, de sens și de joc. Cu însănătoșirea sufletească a copilului și a familiei. Am dat peste un citat deosebit: Only the flexible minds are fully dedicated to their true self. Cred că citatul se aplică mai ales când vrei să-ți salvezi copilul de la auto distrugere. Fii dedicat adevăratului tău sine, și copilului tău! Amintește-ți când era fericit, și ce anume îl făcea fericit.
Primele întrebări
- Copilul meu se va juca toată ziua jocuri?
- Și ce va face după? Se va mai integra în școală?
- Și ce diplomă va avea?
- Va fi un neadaptat, un neînțeles?
- Copilul meu nu e în stare să ducă nimic la capăt, cum se va descurcă în unschooling?
„Neșcoala” este un mindset.
Oamenii ajung la „neșcoala” în timp, dezvoltând abilități–obișnuințe de organizare a timpului personal.. Pentru a fi un bun unschooler ai nevoie de anumite abilități. Se pot form? Da! Dacă copilul tău își pune întrebarea: Ce fac la școală, la ce e bună? Atunci clar ar merită măcar să încerci să faci unschooling. Îmi amintesc când eram copil, mă trezeam mai târziu. Apăream în sufragerie. Tatăl meu era deja acolo, în postura de citit, și avea deja cred cam cel puțîn o ora de lectură. Și mă întreba ca o mantra, fapt care mi-a schimbat viață: Care e programul tău azi? Nu cred că i-am dat vreun răspuns vreodată foarte elaborat. Însă primind întrebarea la prima ora, cam după ce m-am dat jos din pat și mi-am luat micul dejun, exact atunci când simți că ar urmă ceva și nu-știi-ce, mi-a schimbat mindset-ul.
Un copil gifted nu prea are startegii de învățare și poate fi foarte haotic și foarte curios și intens–toate simultan. Pentru un copil supradotat sunt câteva lucruri de pus la punct.
Organizarea minții, a timpului și a învățării
Copilul supradotat are nevoie de structurare și formare a unor competențe conștiente de organizare. Și să lucreze elaborat, programatic și treptat, în timp, pe formarea acestor strategii cu persoane care îl susțîn. Nu, nu se vor formă singure aceste abilități (decât foarte rar, și știm din istorie că se nasc și oameni autodidacti care depășesc orice așteptări pe organizarea timpului și învățare pe interese). Are nevoie să practice organizarea timpului–time management, organizarea minții și organizarea învățații–abilități de învățare!
Procesul de frustrare. Și nerăbdarea
Păi cei care nu trec prin frustrarea plictiselii nu își pun niciodată problema despre „ce vreau să fac”. Sunt mecanici în abordare și fac „ce li se spune”, că niște automatoane. Însă având exercițiul frustrării, învață să își asume și să își caute interesele. Simplu? Chiar că e simplu dacă îl tratați că pe un proces de învățare. Nerăbdarea poate fi și ea un aspect al incapacității de a stă frustrat. Vreau să învăț multe pentru că nu pot să stau o clipă locului cu frustrarea mea. Hm. E necesară exersarea „timpului când nu fac nimic” programat. Musai. Într-un cadru organizat, evident, cu zero presiuni. Nu credem că există libertate, dacă nu e o libertate asumată, conștientă.
Autoreflecția. Metagandirea
Alt proces primordial pentru un unschool-er: abilitatea să reflectezi asupra ta–să fii auto-reflexiv-să cauți propriile lacune din cunoașterea ta, și să le acoperi cu lectură, proiecte, sau cursuri. Un alt proces conștient de învățare.
Încrederea
Un unschool-er poate să se și piardă. Are sau nu are un grup de studiu? Dacă are o comunitate, sunt mici șanse să se piardă de grup, să se simtă un inadaptat, sau să nu înțeleagă cam ce face lumea la vârstă lui. Pasiunile se nasc din incursiuni cu oameni curioși că ține, întâmplări de tip „coincidențe” în care te întâlneșți cu fix persoană potrivită, din comunicare pe subiect cu alții că ține. Ai nevoie de încredere că vei găși răspuns. Ai nevoie de convingerea că într-o lume deschisă vei găși orice , dacă „rămâi în întrebare” și cauți.
Feedback-ul
Să ceri și să primeșți feedback? E absolut necesar, e o competență pe care un copil gifted o poate avea dacă se lucrează conștient pe această abilitate, într-un mediu care valorizează feedback-ul și toți sunt deschiși legat de asta.
Metalearning-ul
Înseamnă să te autoeduci să mergi dincolo de „învățarea de suprafață”. Vrei să fii o persoană de „formă T”! Să ai brațele deschise să mergi spre cunoaștere, și să mergi și mai adânc, să cunoșți puțîn despre toate lucrurile. Goethe spunea așa: „am știi mai multe lucruri dacă nu am vrea să le știm atât de bine”. Să înveți despre ceea ce vrei să înveți, în timp ce renunți la altele, este o negociere pe care o vei avea de făcut.
Un copil gifted s-ar împrăștia în toate direcțiile, pentru că poate, și e tare curios, și are nevoie să înțeleagă și când să se oprească, și când să meargă înainte. Barometrul acesta cum îl stabileșți? Păi învățând să îți apreciezi propria învățare, și să îți permiți să decizi, „știu destule”, voi șți mai multe la anul, sau fac o pauză. Această negociere internă și externă este un proces de învățare! Fratele meu avea un mod de a se poziționa inedit față de „a șți” care m-a ajutat. Mi-a spus o dată despre niște matematici superioare: știu sigur că într-o bună zi le voi șți și pe-astea, îmi propun, dar acum mă interesează altceva. Mi-a dat un sentiment de flexibilitate, de eliberare, și chiar am simțit spațiul de a explora și de a mă întoarce la ceva ce nu am înțeles, ce nu pot acum, sau nu simt că are sens să merg mai departe.
Plăcerea de a învăța
Să înveți și să depui efort, poate însemna plăcere. Această este feedback-ul natural de când ne naștem, stabilit de natură, să primim și dopamină, plăcere.
Dacă ai fost în medii unde această plăcere a fost distrusă, da, ai nevoie de un proces să recapeți încrederea că există plăcere în învățare. Și să îmbrățișezi pozitiv, și relaxat, orice eșec legat de învățare. Cam cum spunea fratele meu: sunt sigur că voi știi asta cândva foarte bine. Aceste „convingeri” interne sunt extrem de importante.
Mentorii
Să creadă cineva în tine. Familia crede automat în tine, au investit în relații pozitive în ține. Însă ai nevoie de feedback și încrederea pe care o investește și altă persoană, cu autoritate și cu competență în viață ta.
Da, un unschool-er are nevoie de feedback și de o perspectiva obiectivă. Să îți întinzi antenele și să ai ablitatea de a contacta persoane din afară cercului tău social, înseamnă să dai și de mentori, de persoane care să te inspire. E o șansă incredibilă să dai de persoanele potrivite așa, întâmplător…Dacă însă ai atitudinea să le cauți, le vei găși.
Formulează-ți Intenția în scris
Aici ai linkul unde îți poți formulă intenția. Te contactăm și vei afla detalii. Fă-ți curajul de a îți asumă să fi altfel și de a face lucrurile diferit decât până acum. Acum chiar că e momentul.
„Un vas este în siguranță în port, dar nu pentru asta au fost făcute vasele”.
Contact Monica Gheorghiu, Centrul Gifted Education
Note. Gifted education (also known as gifted and talented education (GATE), talented and gifted programs (TAG), or G/T education) is a broad group of special practices, procedures, and theories used in the education of children who have been identified as gifted or talented. The main approaches to gifted education are enrichment and acceleration. An enrichment program teaches additional, related material, but keeps the student progressing through the curriculum at the same rate as other students. For example, after the gifted students have completed the normal work in the curriculum, an enrichment program might provide them with additional information about a subject. An acceleration program advances the student through the standard curriculum faster than normal. This is done through many different approaches.
There is no standard global definition of what a gifted student is; multiple definitions exist. Most definitions select the students who are the most skilled or talented in a given area, e.g., the students with the most skill or talent in music, language, logical reasoning, or mathematics. The percentage of students selected varies, generally with 10% or fewer being selected for gifted education programs. However, since students vary in their aptitudes and achievements, a student who is not gifted in one area, such as music, may be considered gifted in another, such as language. Consequently, even if all programs agreed to include only the top 5% of students in their area, more than just 5% of students would be identified as gifted.
Definition of giftedness. Gifted children generally have exceptional achievement or potential in one or more of the following domains:
- a high level of measured intelligence;
- specific academic aptitude in a subject area;
- creative thinking;
- superior talent in visual and performing arts;
- natural leadership of peers; and
- psychomotor ability – outstanding performance or ingenuity in athletics, mechanical skills or other areas requiring gross or fine motor coordination;
The multi-dimensional aspect of intelligence has been promoted by Professor Howard Gardner from the Harvard Graduate School of Education in his theory of multiple intelligences. In his introduction to the tenth anniversary edition of his classic work Frames of Mind, he says: In the heyday of the psychometric and behaviorist eras, it was generally believed that intelligence was a single entity that was inherited; and that human beings – initially a blank slate-could be trained to learn anything, provided that it was presented in an appropriate way. Nowadays an increasing number of researchers believe precisely the opposite; that there exists a multitude of intelligences, quite independent of each other; that each intelligence has its own strengths and constraints; that the mind is far from unencumbered at birth; and that it is unexpectedly difficult to teach things that go against early ‘naive’ theories of that challenge the natural lines of force within an intelligence and its matching domains. (Gardner 1993). Howard Gardner initially formulated a list of seven intelligences, but later added an eighth, that are intrinsic to the human mind: linguistic, logical/mathematical, visual/spatial, musical, bodily kinesthetic, intrapersonal, interpersonal, and naturalist intelligences. It has become widely accepted at both local and international scales to adopt a broad definition of giftedness using multiple criteria to formulate gifted education policy.
Articole asociate
Gifted education. Teoria educației. Misiunea noastră „Gifted Education” în România!
Notă. Alte articole despre Centrul Gifted Education în Jurnalul Bucureștiului
Nota redacției
Parteneriat Jurnalul Bucureştiului
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida 
[…] Gifted Education. La ce îmi folosește școala? De ce merg la școală? Centrul Gifted Education la… […]
[…] Gifted Education. La ce îmi folosește școala? De ce merg la școală? Centrul Gifted Education la… […]