Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.

The principles that will be at the basis of this publication are:

– Democracy cannot exist without opposition

–Elected representatives are our representatives and not our masters

– Criticism fosters progress

–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Organisation Internationale de la Francophonie

Literatura unei țări nu este doar expresia identității sale culturale, ci și un spațiu al memoriei colective, un depozit al transformărilor culturale și un instrument al autoconștientizării intelectuale. În timp ce Franța, Marea Britanie sau Germania își exportă cu succes sistemele literare pe plan internațional, România–în pofida unei tradiții literare remarcabil de bogate–rămâne adesea marginalizată. Acest dezechilibru nu este întâmplător: își are rădăcinile în omisiuni structurale, inegalități geopolitice și un deficit istoric de diplomație literară.

Istoria literară a României nu începe–cum se crede adesea–odată cu modernitatea, ci poate fi urmărită până în secolul al XVI-lea. Grigore Ureche (Letopisețul Țării Moldovei, cca. 1642) și Miron Costin (De neamul moldovenilor, cca. 1675) sunt considerați părinți ai istoriografiei române în formă literară^[1]. În secolul al XVIII-lea, Dimitrie Cantemir redactează în latină Descriptio Moldaviae (1716), o lucrare care rămâne până astăzi o capodoperă a gândirii erudite. Odată cu Mihai Eminescu (1850–1889), literatura română capătă o nouă dimensiune. Celebrul poem Luceafărul (1883), o poezie metafizică de 98 de strofe, este fără îndoială una dintre cele mai importante realizări poetice ale Europei de Est. Și totuși, Eminescu a rămas în mare parte necunoscut în afara României–în special din cauza lipsei unor traduceri literare adecvate, mai puțin în Germania unde există mai multe variante în traducerea lui Christian W. Schenk^[2].

În urmă cu 30 de ami, după apariția primei antologii de poezie română contemporană în Germania de după 1990: **„Streiflicht” (Lumină Piezișă),** cuprinzând 81 de autori.
Prezentări (Într-o altă lume, altă țară, alți oameni). **Librăria Mihail Sadoveanu București**, Ministerul de Externe, Ambasada Germană, Satu Mare „Poesis”: George Vulturescu! La București a prezentat Prof. univ. dr. Gheorghe Bulgăr. A vorbit și recitat actorul **Silviu Stănculescu, Christian W. Schenk.**
Au fost prezenți: Mircea Zaciu, Marin Micu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Ioana Diaconescu, Radu Cârneci, Magda Cârneci, Traian T. Coșovei, Radu Beligan, Nicolae Breban, Dumitru Radu Popescu, Laurențiu Ulici, Dan Tărchilă, Emil Manu, Ștefan Aug. Doinaș, Prof. dr. C. D. Zeletin (Dimoftache), Valeriu Anania, Eugen Simion, Marin Mincu, Ovid. S. Crihmălniceanu, Dumitru Micu, Aurel Sasu…

România a oferit în secolul XX numeroși reprezentanți ai avangardei, precum Tristan Tzara, fondatorul dadaismului sau Gherasim Luca și Benjamin Fondane, ale căror opere au fost influențate de suprarealismul francez^[3]. Totuși, originile lor românești sunt rareori evidențiate în discursul occidental, fiind adesea asimilați fără nuanță în mișcările internaționale.

Un destin similar l-a avut dramaturgul Eugène Ionesco, ale cărui piese– precum La Cantatrice chauve (1950) sau Rhinocéros (1959)–au intrat în canonul universal. Faptul că Ionesco era de origine română este menționat doar marginal. Scrierile sale timpurii în limba română, cum ar fi nu (1934), au fost abordate critic abia în ultimele decenii^[4].

În ciuda unor inițiative punctuale, precum cele ale Institutului Cultural Român (ICR), promovarea sistematică a literaturii române în străinătate rămâne extrem de slabă. În timp ce țări ca Polonia (prin Polish Book Institute) sau Norvegia (prin programul Norla) au strategii bine puse la punct pentru traduceri și diseminare, autorii români depind adesea de inițiative personale precum editura Dionysos cu peste 200 de autori traduși în volume și în jur de 300 de poeți de la începuturi și până astăzi în VII volume (Dionysos 2023/2024). Cărți precum Întoarcerea huliganului (2003) de Norman Manea sau eseurile Hertei Müller despre experiența germanilor din Banat au avut vizibilitate internațională–dar sunt excepții, născute în exxil^[5].

Poezia română–de la Marin Sorescu la Nichita Stănescu ori Gellu Naum–este adesea complexă, intertextuală și greu de tradus. Fără sensibilitate culturală și lingvistică, traducerile pierd tonalități, ironii și substraturi culturale. Volumele lui Stănescu, cum ar fi Necuvintele (1969), au fost traduse integral în limba germană abia în anii 2000^[6]. Un reproș frecvent adus literaturii române este caracterul său „etnografic”–adesea rural, ancorat în trecut, saturat de mitologie națională. Scriitori precum Ion Creangă sau Marin Preda reflectă cu forță artistică aceste lumi tradiționale, dar receptarea lor internațională este limitată din cauza codificării culturale foarte specifice.

Există însă și exemple inverse: Trilogia Orbitor a lui Mircea Cărtărescu (Aripa stângă, Corpul, Aripa dreaptă, 1996–2007) este o proză palimpsestică postmodernă despre urbanitate, memorie și limbaj^[7]. Traducerea în limba germană realizată de Gerhardt Csejka și Ferdinand Leopold a contribuit semnificativ la recunoașterea operei în spațiul germanofon.

Traducătorii joacă un rol central în vizibilitatea internațională a literaturii române. Nume precum Ernest Wichner, Oskar Pastior, Andréa Hedeș sau Christian W. Schenk sunt indisolubil legate de receptarea textelor românești în spațiul german. Fără efortul lor, autori precum Nora Iuga, Ana Blandianasau Varujan Vosganian nu ar fi ajuns niciodată la un public larg^[8]. Literatura română are nevoie de programe internaționale coerente, de strategii culturale structurate, de o politică editorială conectată și de o conștiință mai activă a diplomației culturale. Literatura este un factor de putere blândă–soft power–, care definește imaginea unei națiuni. România are vocile, temele și expresiile necesare. Ceea ce lipsește este infrastructura de export cultural. După cum afirma, de exemplu, Cărtărescu într-un interviu din 2020: „Nu există literatură mică. Există doar literaturi prost traduse sau prost promovate.”

Cum „traducem” cultura. Marea antologie a liricii românești (Die Geschichte der rumänischen Lyrik) de la începuturi și până astăzi, a poetului și traducătorului trilingv brașovean Dr. Christian W. Schenk (membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities), corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului (din Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

Traducerea (Corespondență de la Dr. Dr. Christian W. Schenk – poet și traducător trilingv brașovean, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondent permanent și membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat, Germania). Traducerea textelor cu caracter juridic (Thomas Csinta, criminal investigation journalist, research professor in MM – mathematical modeling & in MASS – Applied Mathematics in Social Sciences)

_________________

^[1]Grigore Ureche: Letopisețul Țării Moldovei, Ed. Minerva, București, 1970.
^[2]Mihai Eminescu: Luceafărul, trad. Christian W. Schenk, Dionysos Kastellaun 1990
^[3] Petre Raileanu: Avangarda românească și revistele sale, Ed. Dacia, Cluj, 1996.
^[4]Eugène Ionesco: Nu, Ed. Humanitas, București, 1990.
^[5]Norman Manea: Die Rückkehr des Hooligans, Suhrkamp Verlag, Frankfurt am Main, 2005.
^[6]Nichita Stănescu: Die ungesagten Worte, trad. Christian W. Schenk, Dionysos Verlag, 2020.
^[7]Mircea Cărtărescu: Die Wissenden, Suhrkamp Verlag, Berlin, 2021.
^[8]Nora Iuga: Autobahnen der Liebe, trad. Ernest Wichner, Edition Korrespondenzen, Viena, 2007.

Dr. Christian W. Schenk (medic, poet, eseist, editor și traducător trilingv, Germania, Boppard–Renania-Palatinat), corespondent permanent și in membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului (Germania)

Notă. Alte articole ale scriitorului Christian Schenk în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

Interviul jurnalistei româno – libaneze Anca Cheaito cu profesoara Lili Csinta – „călător pe cărări nebătătorite” (Florentina Csinta, manager general al Jurnalului Bucureștiului -publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sarsă sigură de informare)

La conférence „La Diaspora Roumaine – Interférences culturelles et Education (6 – 7 août 2025, Iassy)” dans la revue „Orient Roumain” (septembre 2025). L’interview du professeur Thomas Csinta & le lancement du poste de télévision M+Tv International. [Conferința „Diaspora României–Interferente culturale și Educație” (6 – 7 august 2025, Iași) în revista „Orient Românesc” (septembrie 2025) – Interviul profesorului Thomas Csinta & lansare postului de televiziune M+Tv International – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare) – Florentina Csinta, manager general]

Cours socio – juridique à caractère didactique – éducationnel pour les élèves (étudiants) de la filière universitaire PGE (Prépa – Grandes Ecoles). L’organisation du système judiciaire français et sa place dans le système institutionnel (Curs social – juridic pentru primul ciclu universiar – Licență. Organizarea sistemului judiciar francez și locului acestuia în sistemul instituțional)

Deutsch-Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. Rumänisches Institut/Rumänische Bibliothek Freiburg e. V. – Sesiunea Științifică Anuală a Academiei Germano-Române din Baden-Baden (Landul Baden-Württemberg) – 2025 la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București – cu Jurnalul Bucureștiului – „Le Petit Parisien” (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter acamic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe). Lucrările prof. dr. Narcis Zărnescu (membru al Academiei Germano-Române și al Academiei Oamenilor de Știință din România, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului – „Le Petit Parisien”) și prof. dr. habil. Thomas Csinta (scientist, research professor & research director at CUFR R&D – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education, R & D and investigative journalist director & chief editor – Jurnalul Bucureștiului – „Le Petit Parisien”, Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului OADO – Națiunile Unite)

Remember Georges Rapin („Mr. Bill”)–absolvent al unei celebre și prestigioase „filiere regale” (ultra)elitiste PGE (Prépa–Grande Ecole) al învâțământului superior francez ca șef de promoție–singurul criminal (serial – killer) & „sinucigaș cu ghilotină” din istorta criminală a Franței, în contextul unei posibile grave erori judiciare

Alaska 2025 – Întâlnirea Istorică Trump–Putin – avantaj net pentru Rusia. Pacea, Puterea și Judecata Istoriei (G-ral de Bg (r) Dr.h.c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Suveran Mare Comandor, Mare Maestru al MLNR1880) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe) partener al MLNR 1880

Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist

„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.

Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în afaceri internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:

Matematica devine o hartă a vieții spirituale
Filosofia întâlnește teoria haosului
Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
Platforma Google Meet
Moderator: Anca Cheaito

Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csinta pentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință

„Partea a doua a interviului cu prof. Thomas Csinta. Punctul în care emoția- identitatea, cultura, limba, visurile – se întalnesc cu rigurozitatea academică, cu viziunea pe termen lung. Vă mulțumim domnule profesor pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu si pentru deschiderea cu care ați împărtășit idei valoroase, experiențe de viață si perspective profunde asupra educației, identității culturale si implicării românilor din diaspora. Prin claritatea gandirii, pasiunea pentru educație si angajamentul față de excelența intelectuală ne reamintiți ca adevărată valoare a unui educator sta nu doar în cunoaștere ci și în capacitatea de a inspira și de a deschide drumuri.” (Anca Cheaito)

Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta

Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta

Lansarea canalului de televiziune M+Tv International

Bonjour M+Tv,

Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.

Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”, dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.

Prima reprezintă pregătirea candidaților români cu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii) CUFR R&D a devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.

CUFR R&D (Conseil/Centre Universitaire Formation Recherche auprès des Grandes Ecoles Françaises/Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R & D – Thomas CSINTA, scientist & research professor, scientific & research director)

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez, napoleonian, de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Omagiu și recunoștință unor personalități românești în cărți de matematici generale și aplicate, prezente în Bibiloteca Națională a Franței „François Mitterrand“ și adresate absolvenților de liceu și elevilor „preparatoriști” (studenți în primul ciclu universitar – Licență) candidați la concursurile de admitere în școlile superioare franceze de înalte studii științifico – inginerești și economico – comerciale (Corespondență de prof. dr. Thomas CSINTA)

În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora (a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.

ODPD (Organization for the Defense Prizoners form the Diaspora) – OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora, partener de anchete (investigații) al ICIS (International Criminal Investigation Service) al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, specializată în științe socio – judiciare, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&D de către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.

Diaspora Română–în căutarea propriei sale identități. Dinamica identitară a diasporei române și abordarea gaussiană a tipologiei acesteia. Aspecte administrative și social–economice – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Subiectele de matematică (cu soluții) popuse la examenul oral al concursului comun de admitere în institutele naționale politehnice – Filierele MP (Matematică – Fizică) & MPI (Matemtică – Fizică – Informatică) 2025 – Analiză 1 (Nivel L3/M1). Concours Commun des Instituts Nationaux Polytechniques (CCINP) – Filières MP (Maths–Physique) & MPI (Maths–Physique–Informatique) – Banque épreuve orale de Mathématiques–Session 2025 – Analyse 1 (CPGE Pierre de Fermat – Toulouse)

Extrémisme et Terrorisme. La radicalisation dans le monde contemporain – dans la société civile et en milieu carcéral. La prévention de la radicalisation dans la fonction publique, en milieu scolaire et medical. La lutte contre la radicalisation et l’extrémisme violent et le radicalisme religieux (avec les travaux de l’auteur sur l’extrémisme, l’islamisme, le terrorisme, et le djihadisme)

Exercices oraux – Mathématiques Approfondies et Appliquées (sujets avec solutions – 2024) HEC (École des hautes études commerciales de Paris) sur Prépa ECG (Économique et Commerciale voie Générale) dans le Top 5 (HEC – Ecole de hautes études commerciale Business School, ESSEC – École supérieure des sciences économiques et commerciales) Business School, ESC – École supérieure de commerce de Paris Business School, EM Business School Lyon, EDHEC – École des hautes études commerciales du Nord Business School)

La fête nationale belge et les 40 ans de la TBW (Les tueries du Brabant Walon). Remember. Subiect de teză de doctorat – „Brabantul în haos și sub teroare” – În căutarea adevărului istoric în cel mai important dosar criminal, nesoluționat timp de 4 decenii, „Asasinatele din Brabant” (1982 – 1985). Le Brabant dans le cahos. Sujet de thèse de doctorat – „Les assassinats du Brabant” (1982 – 1985) – enquête privée. Enquête de vérité. Exclusive private investigation with a probable solution in the „Brabant killers” criminal case.

Subiect de teză de doctorat (& Agrégation). Claude Erignac – Yvan Colonna – Franck Elong Abé – „Corsica nu crede în larcrimi” și nici în „Tăcerea mieilor”- Incursiunea în marea criminalitate organizată (de drept comun, economică și politică) corsicană contemporană (Sujet de thèse de doctorat & d’Agrégation – Claude Erignac – Yvan Colonna – Franck Elong Abé – „La Corse ne croit pas aux larmes” ni au „Silence des agneaux” – Incursion dans la grande criminalité organisée corse contemporaine (de droit commun, économique et politique)

Subiect de teză de doctorat în Științe Social – Economice și Juridice. Montaje financiare frauduloase în legătură cu organizația criminală „French Connexion” (Montages financiers frauduleux en liaison avec la „French Connexion”). Corespondență din Franța (prof. univ. dr. Thomas CSINTA, jurnalist de investigații criminale – atașat de presă al Poliției Capitalei și al OADO – Națiunile Unite)

Subiect de teză de doctorat (Sujet de thèse). „Le Casse du siècle – En quête de vérité”. „Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre OAS (Organizație Armată Secretă), SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” în „războiul cazinourilor” a „anilor de plumb” de pe Coasta de Azur, într-un „triunghi al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și (re)stabilirea adevărului istoric

Subiect de teză de doctorat – „Războiul cazinourilor” de pe Coasta de Azur în „anii de plumb”. Dosarul criminal Agnès – Gloria Le Roux/Jean – Maurice Agnelet. Sfârșitul unui calvar legendar după (aproape) 44 de ani într-un dosar în care adevărul istoric rămâne, mai mult decât, incert („La guerre des casinos des années de plomb”. Le dossier criminel Agnès–Gloria Le Roux/Jean–Maurice Agnelet. La fin d’un calvaire légendaire après, presque, 44 ans dans un dossier dans lequel la vérité reste est plus qu’incertaine). Corespondență din Franța (Prof. dr. Thomas CSINTA, atașat de presă al OADO – Națiunile Unite)

„Eroare judiciară” în dosarul politico – juridic atipic, Adidas – Crédit Lyonnais (LCL)?! Legenda lui Bernard Tapie – un rebel supraviețuitor. Corespondență din Franța (Prof. univ. dr. Thomas CSINTA, jurnalist de investigații criminale, atașat de presă al Poliției Capitalei și al OADO – Națiunile Unite)

„Un uomo d’onore” au-dessus de tout soupçon. „Regele (campionul) achitărilor”, avocatul Éric Dupond-Moretti, ministrul justiției franceze anchetat de către CJR (Curtea de Justiție a Republicii). Celebrul „the acquittator” este vinovat sau victima magistraților pe care i-a înfruntat de-a lungul a peste 3 decenii ca avocat? Incursiune în istoira marii criminalități politico – financiere franceze. Conexiune cu celebrele dosare criminale (gang du Roubaix, Outreau, Yvan Colonna – Claude Erignac, gang de la Brise de mer, asasinatele de la Toulouse – Montauban–Mohammed și Abdelkader Merah, etc.) și politico–financiare (internaționale) de mare anvergură (Valenciennes–Olympique de Marseille, Bernard Tapie–Crédit Lyonnais, Sarkozy–Kadhafi, Sarkozy – Azibert – Bismuth, etc.)