Monitorizarea agresorilor – un pas înainte, dar nu suficient (Corespondenţă de la Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite, partener al Jurnalul Bucureștiului – publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)
Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.
The principles that will be at the basis of this publication are:
– Democracy cannot exist without opposition
–Elected representatives are our representatives and not our masters
– Criticism fosters progress
–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.
Nota redacției.Monitorizarea electronică a agresorilor, prin purtarea unor brățări cu GPS, este o metodă eficientă utilizată în România pentru protejarea victimelor violenței domestice, alertând automat autoritățile în caz de încălcare a ordinelor de restricție impuse agresorului, cum ar fi apropierea de victimă. Sistemul se extinde la nivel național și implică parteneriatul cu victima, care trebuie să consimtă și să coopereze pentru a permite montarea și funcționarea dispozitivului de supraveghere. Componente dispozitivului:
Ordin de Protecție: Agresorului i se emite un ordin de protecție de către instanță, care include măsuri de restricție, precum și obligativitatea purtării brățării electronice.
Montarea Brățării: Brățara este montată pe agresor de către personalul Poliției Române.
Supraveghere GPS:Dispozitivul folosește GPS pentru a monitoriza locația agresorului și a detecta eventuale încălcări ale ordinului de protecție, cum ar fi apropierea de victimă.
Alerte Automate: Când se încalcă zonele sau distanțele interzise, sistemul generează automat alerte, iar Poliția Română intervine pentru a asigura siguranța victimei.
Rolul victimei: Pentru ca sistemul să funcționeze, victima trebuie să fie de acord cu utilizarea brățării și să informeze autoritățile în cazul oricăror incidente sau defecțiuni.
Alertare: Victima este informată de către Poliția Română dacă se detectează o defecțiune a sistemului.
Protecția Victimelor: Principala menire a brățărilor este de a proteja victimele violenței domestice prin descurajarea agresorilor și asigurarea intervenției rapide a autorităților.
Implementare Națională: Sistemul informatic de monitorizare electronică este extins la nivel național și este folosit în cadrul procedurilor judiciare.
Finanțare: Guvernul a alocat fonduri pentru achiziționarea kiturilor necesare, inclusiv a brățărilor electronice și a programelor informatice aferente.
Violența domestică rămâne una dintre cele mai grave și răspândite forme de abuz din România. Femei agresate verbal sau fizic de către soți, fii sau fiice bătuți de tați, mame lovite de propriii copii, bărbați–mai rar, dar nu exclus–hărțuiți de partenerele de viață: toate acestea compun un tablou sumbru al unei realități pe care de cele mai multe ori preferăm să o ignorăm. Statisticile ne arată că, în România, la fiecare cinci minute are loc o agresiune în familie. În spatele cifrelor însă, sunt oameni, traume și destine frânte. Ordinele de protecție sunt, teoretic, instrumente juridice menite să apere victimele. Printr-o decizie judecătorească, libertatea agresorului este limitată: acesta nu are voie să se apropie de victimă, de domiciliul ei sau de locul de muncă. În practică, însă, ordinele de protecție sunt printre cele mai încălcate hotărâri judecătorești din România. Polițiștii se confruntă adesea cu situații în care agresorii ignoră restricțiile, iar victimele rămân din nou expuse riscului.
Un pas important s-a făcut odată cu introducerea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică (SIME), care permite supravegherea agresorilor cu ajutorul brățărilor electronice. Din 2024, polițiștii din mai mult de jumătate din țară au acces la această tehnologie. Brățara, montată pe mâna sau piciorul agresorului, nu transmite live locația acestuia, dar se activează automat când se apropie la o distanță mai mică decât cea stabilită prin ordinul de protecție. În acel moment, sistemul alertează dispeceratul 112 și centrul de monitorizare, iar poliția contactează și victima și agresorul: prima este sfătuită să se pună la adăpost, al doilea este avertizat să părăsească imediat zona.
Un astfel de sistem funcționează de ani buni în multe țări europene, fiind folosit nu doar pentru cazuri de violență domestică, ci și pentru supravegherea condamnaților eliberați condiționat. Doar în prima jumătate a anului 2025, Poliția Română a înregistrat peste 22.000 de infracțiuni asociate violenței domestice. În primele șapte luni, instanțele au emis peste 8.000 de ordine de protecție, iar în circa 500 de cazuri agresorii au fost obligați să poarte dispozitivul de monitorizare. Dar, paradoxal, deși tehnologia există, multe brățări rămân nefolosite. Un număr îngrijorător de 6.349 de victime au refuzat ca agresorii lor să fie monitorizați. Această realitate arată nu lipsa de eficiență a sistemului, ci prăpastia uriașă de neîncredere dintre victime și instituțiile statului.
Refuzul victimelor de a accepta monitorizarea agresorilor are cauze complexe.În primul rând, multe dintre acestea depind financiar de agresor, iar o astfel de măsură ar putea însemna pierderea sursei principale de întreținere. În al doilea rând,există teama de represalii: femeile abuzate se tem că, odată „provocat”, agresorul va deveni și mai violent.În al treilea rând,lipsa de încredere în autorități cântărește greu–victimele se tem că, în ciuda sistemului, poliția nu va interveni suficient de rapid pentru a le salva.
Introducerea brățărilor electronice este, fără îndoială, o soluție modernă și un pas înainte. Dar pentru ca ele să devină un instrument real de protecție, trebuie luate măsuri complementare:
Campanii publice de informare–foarte multe victime nici nu știu că au acest drept, iar altele nu înțeleg cum funcționează acest sistem. O comunicare clară, accesibilă și permanentă este esențială.
Consiliere psihologică–agresiunea domestică nu lasă doar urme fizice, ci și emoționale. Fără sprijin specializat, victimele rămân captive într-un cerc al fricii și al dependenței emoționale de agresor.
Sprijin financiar–multe femei aleg să rămână lângă agresori pentru că depind material de ei. Statul ar trebui să dezvolte programe de sprijin financiar și profesional pentru victime, astfel încât acestea să poată începe o viață nouă.
Resurse suplimentare pentru poliție–un sistem de monitorizare nu valorează nimic fără personal instruit și bine dotat. Polițiștii trebuie să aibă capacitatea de a reacționa prompt atunci când alertele sunt declanșate.
Participarea obligatorie la programe de terapie pentru agresori.
Monitorizarea electronică a agresorilor prin brățărieste o inovație necesară și utilă, dar nu poate rezolva de una singură problema violenței domestice. Statisticile ne arată amploarea fenomenului, dar și limitele unui sistem care, deocamdată, nu reușește să câștige încrederea victimelor. În însăși monitorizarea agresorilor există controverse și dificultăți:
Echilibru între securitate și libertate:Există o tensiune între dreptul la intimitate și libertatea individuală a agresorului și dreptul la siguranță al victimelor.
Riscul de stigmatizare:Monitorizarea excesivă și vizibilă poate duce la marginalizare și, paradoxal, poate crește riscul de recidivă.
Eficiența costurilor:Dispozitivele electronice și supravegherea umană sunt scumpe. Este esențial ca resursele să fie alocate celor care prezintă cel mai mare risc.
Monitorizarea agresorilor prin brățări electronice reprezintă un pas important spre protejarea victimelor violenței domestice, însă nu este o soluție magică. Ea trebuie dublată cum spuneam, de campanii de informare, de consiliere psihologică pentru victime, dar și de sprijin financiar pentru cele care depind de agresorii lor. În același timp, trebuie să recunoaștem și limitele sistemului:costuri ridicate, riscul de erori tehnice sau de stigmatizare. Între dreptul agresorului la libertate și dreptul victimei la siguranță, societatea trebuie să încline balanța în favoarea vieții și a demnității umane. Doar astfel, tehnologia va deveni un aliat real al justiției și un instrument de încredere pentru cei care astăzi se simt abandonați.
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”. Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în afaceri internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csintaeste una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csintapropune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
Matematica devine o hartă a vieții spirituale
Filosofia întâlnește teoria haosului
Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
[…] Monitorizarea agresorilor – un pas înainte, dar nu suficient (Corespondenţă de la Lordul Pr… […]