


Ziua de 16 decembrie 1989 a marcat începutul unei revoluții care a schimbat cursul istoriei României, fiind ziua în care Timișoara a devenit epicentrul unui val de curaj, speranță și sacrificiu. În acea zi, sute de oameni și-au învins teama și au ieșit pe străzi pentru a protesta împotriva regimului comunist, declanșând o mișcare care avea să ducă la căderea dictaturii ceaușiste. În Timișoara, strigătul pentru libertate s-a auzit pentru prima dată în fața Bisericii Reformate, unde timișorenii s-au adunat să-l sprijine pe pastorul Laszlo Tökes, aflat sub amenințarea evacuării. Ceea ce a început ca un protest local, în care însuși pastorul a încercat inițial să calmeze mulțimea, după ce a fost asigurat că va putea rămâne în parohie și își va putea continua activitatea, s-a transformat rapid într-un punct de cotitură istoric. Creșterea rapidă a mulțimii a fost alimentată de oprirea tramvaielor, infiltrarea agenților de securitate și prezența sindicaliștilor trimiși de primar pentru a împiedica manifestarea. Însă, în loc să domolească spiritele, aceste acțiuni au întărit rezistența protestatarilor, iar interesul inițial al mulțimii a evoluat într-o manifestație deschisă împotriva regimului comunist. Protestul s-a transformat într-un simbol al luptei întregii națiuni pentru eliberarea de sub opresiune. Fiecare scandare, fiecare pas făcut pe străzi, a fost un act de sfidare a unui regim care timp de decenii a înăbușit vocile oamenilor.
În zilele care au urmat, represiunea brutală a regimului comunist a făcut sute de victime. Timișoara a fost scena unor confruntări violente, în care sângele celor care au îndrăznit să lupte pentru o Românie liberă a fost vărsat pe străzi. Tinerii, părinții, muncitorii, toți au plătit prețul suprem pentru ca viitoarele generații să se poată bucura de drepturi fundamentale, de o viață mai bună, Prin jertfa lor, timișorenii au transmis un mesaj puternic: drepturile omului, libertatea și demnitatea sunt valori care nu pot fi negociate. Ei au arătat că, în fața tiraniei, curajul și solidaritatea pot răsturna orice regim. Revoluția izbucnită în Timișoara a fost începutul sfârșitului pentru dictatura comunistă, iar ecoul ei s-a răspândit în toată țara.
La peste trei decenii de la acele evenimente, este esențial să ne întrebăm: au fost jertfele revoluției în zadar? Răspunsul îl găsim în modul în care fiecare dintre noi respectă și apără drepturile fundamentale ale omului. Libertatea de exprimare, dreptul la o viață decentă, la educație și sănătate, toate acestea sunt câștiguri pentru care s-a luptat în acele zile. Deși țara noastră a făcut pași importanți spre democrație, încă mai există provocări. Corupția, inegalitățile sociale și politizarea excesivă a instituțiilor publice amenință valorile câștigate în decembrie 1989. Este datoria noastră, ca societate, să continuăm lupta pentru dreptate, egalitate și transparență.
Ziua de 16 decembrie 1989 nu este doar o dată în istorie, ci un simbol al luptei pentru demnitate și libertate și este regretabil că, în 1990, propunerea de a face din această zi o sărbătoare națională nu a fost adoptată. Cu toate acestea, memoria acelor eroi care au plătit prețul suprem pentru o viață mai bună trebuie onorată an de an și mormintele lor acoperite de flori. În această zi, să ne amintim că drepturile omului sunt fundamentul unei societăți democratice. Sacrificiul timișorenilor ne învață că aceste drepturi nu sunt o certitudine, ci o cucerire care trebuie protejată și perpetuată. Astăzi, când privim în jurul nostru, să ne inspirăm din curajul celor care, în decembrie 1989, au spus „Nu” oprimării și au croit drumul pentru o Românie liberă, pentru pluralism politic și granițe deschise. Fie ca flacăra libertății aprinsă la Timișoara să ne ghideze în continuare pașii spre o societate bazată pe respectul pentru demnitate, egalitate și justiție.
Manifestația de la Timișoara nu a fost doar o revoltă împotriva unui regim opresiv, ci și o expresie profundă a dorinței pentru o viață demnă și justă. Eroii acelei zile nu s-au gândit doar la libertatea personală, ci la viitorul întregii națiuni. Ei au visat o Românie în care fiecare cetățean să se bucure de drepturi egale, de acces la oportunități și de respectul statului față de demnitatea umană. De aceea, trebuie să privim cu atenție spre generațiile următoare și să ne întrebăm: ce moștenire le lăsăm? Sunt valorile pentru care s-a luptat în 1989 integrate în fiecare aspect al vieții noastre? Fie că vorbim despre educație, sănătate, justiție sau drepturile minorităților, fiecare dintre noi are un rol în construirea unei societăți care să reflecte sacrificiul eroilor revoluției. Mai mult, să ne reamintim că libertatea câștigată atunci nu trebuie niciodată considerată garantată. Este datoria fiecărei generații să vegheze asupra valorilor democratice, să combată nedreptatea și să promoveze o societate bazată pe respect reciproc.
În această zi de comemorare, să ne adunăm gândurile pentru cei care nu mai sunt, dar și să ne angajăm să ducem mai departe visul lor. Ziua 16 decembrie 1989 nu este doar o lecție de istorie, ci un apel la acțiune, pentru ca fiecare dintre noi să contribuie la o Românie în care drepturile omului să fie cu adevărat respectate și protejate. Fie ca memoria lor să fie o inspirație vie pentru toți cei care cred în puterea libertății și a demnității umane.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2018/12/1--catedrala-decembrie-1989-620x423.jpg)
Amiral Lord Sir Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite
Notă. Cea mai spectaculoasă evadare din România comunistă, subiectul documentarului „Fără 6 mile” difuzat de TVR-partener cultural-educațional al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)
În 1985, la Constanța, a avut loc cea mai spectaculoasă încercare de evadare de sub regimul Ceaușescu, când un comandant de navă, un actor și un timonier au hotărât să riște totul pentru libertate. Să încerci să fugi cu un vapor dintr-o țară comunistă părea de-a dreptul o nebunie iar planificarea evadării din România însemna, în primul rând, păstrarea secretului, într-un loc unde se spunea adesea că „și pereții au urechi”. Filmul a fost realizat cu o adevărată desfăşurare de forţe, cele mai importante momente fiind dramatizate pentru a sublinia atmosfera acelor ani, precum şi emoţia trăită de cei trei protagonişti. Director de imagine Mihai Pătraşcu, Montaj Ionuţ Andrei, Realizator Alina Amza, Producător Răzvan Butaru
Redactat de către Cătălin Asavinei, jurist, asistent-atașat de presă OADO, Președinte–fondator al OADDR (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora-România) partener al Jurnalul Bucureștiului în anchete (investigații criminale)
Notă. Articolele Lordului Amiral Prof. univ. dr. Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO)
Articole asociate
Nota redacției (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
[…] Ziua de 16 Decembrie 1989 – Flacăra Libertății Aprinsă la Timișoara. Comunicat OADO (Organiza… […]
[…] Ziua de 16 Decembrie 1989 – Flacăra Libertății Aprinsă la Timișoara. Comunicat OADO (Organiza… […]