Înțelegerea imigranților ucrainieni în România – Demitizarea conceptelor. Comunicat din partea președintelui – fondator al OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului) – Ecosoc (Națiunile Unite), Lord Sir Prof. dr. Av. Florentin Scalețchi

Profilul demografic al României este caracterizat în prezent de prezența imigranților ucraineni care trăiesc în țară. Fluxul de persoane care au fugit din calea conflictului din Ucraina a stârnit diverse discuții, iar cei care iau parte la acestea sunt preocupați dacă contribuția lor este bună sau nu, dacă li se oferă beneficii nejustificate, și cum se pot integra la noi. Acest articol încearcă să examineze realitățile și să risipească concepțiile greșite despre imigranții.

Contribuțiile refugiaților ucraineni la societatea românească au avut un impact în mai multe sfere. Poate cea mai semnificativă este în domeniul forței de muncă: mulți imigranți ucraineni lucrează în diverse sectoare, ca bibliotecari, lucrători bucătărie, picoli, ospătari, muncitori în industria alimentară, industria textilă, industria auto, translatori, ingineri, etc. Munca lor nu numai că sprijină economia românească, dar promovează și integrarea și schimbul între culturi. În plus, imigranții ucraineni dau dovadă de angajament pentru a învăța limba română, facilitând astfel comunicarea și construind noi relații în cadrul comunității locale. De asemenea, aceștia îmbrățișează istoria și cultura românească, căutând o înțelegere mai profundă a țării și a poporului nostru. Aceste eforturi demonstrează determinarea lor de a se integra în societatea românească și de a promova înțelegerea interculturală.

Nota redacției. Dovezile de solidaritate ale românilor trebuie să fie celebrate. Modul în care o țară alege să îi trateze pe cei vulnerabili este întotdeauna un indicator al umanității sale. România a fost printre primele țări care și-a oferit sprijinul, atunci când alții au amânat să o facă. Acest lucru ar trebui să fie un motiv de mare mândrie pentru români atât pentru răspunsul rapid pe care țara l-a avut, cât și pentru sprijinul continuu oferit ucrainenilor care trăiesc în România. Cu toate acestea, printre sprijinul oferit refugiaților, există, de asemenea, unele mituri și informații false împărtășite online și în societate, care nu conturează o imagine clară a refugiaților ucraineni din România. Distingeți adevărurile de ficțiune aici Sprijinul inițial oferit refugiaților se regăsește în contribuția pe care aceștia o aduc comunității și societății românești. Aceștia lucrează acum în librării, cafenele și fabrici. Susțin economia. Învață limba română pentru a-și face noi prieteni. Îmbrățișează istoria și cultura României pentru a înțelege mai bine țara și oamenii săi. Regăsesc speranța zi de zi. În România.

Mituri si realități ale imigranților ucraineni în România

•  Amploarea imigranților ucraineni

Un mit predominant este acela că țara este împovărată de un număr copleșitor de imigranți ucraineni. Cu toate acestea, realitatea este că, din iunie 2023, există aproximativ 95.640 de refugiați ucraineni la noi în țară. Deși acest număr poate părea semnificativ, este esențial să îl înțelegem în termeni practici. De la începutul conflictului, România a oferit asistență urgentă și transport unui număr impresionant de 3,7 milioane de persoane care au ieșit din Ucraina sau Transnistria.

•  Sprijin financiar pentru imigranții ucraineni

Un alt mit se învârte în jurul percepției conform căreia imigranții ucraineni beneficiază de un sprijin și asistență financiară mai substanțială în comparație cu cetățenii români. În realitate, la fel ca majoritatea indivizilor, refugiații aspiră să fie mai degrabă autosuficienți decât dependenți de asistență. Sprijinul financiar temporar este oferit și de organizații precum UNHCR (United Nations High Commissioner for Refugees) pentru a se asigura că nevoile lor de bază sunt satisfăcute la sosire. Cu toate acestea, majoritatea refugiaților aleg să își acopere singuri cheltuielile, inclusiv cazarea și hrana, folosind propriile resurse. Este esențial să se recunoască faptul că programul de sprijin se adresează celor care au nevoie și că nu toți imigranții ucraineni depind de asistență financiară.

•  „Refugiații cu bani, mașini de lux și smartphone-uri nu sunt refugiați adevărați”

Refugiații aleg să fugă de război și violență, nu de sărăcie. Refugiații iau cu ei resursele de care au nevoie pentru a supraviețui în noua lor țară (cum ar fi o mașină personală sau un telefon mobil). Oamenii aceștia caută protecție împotriva conflictelor armate, persecuției și încălcărilor grave ale drepturilor omului. Măsura în care își aduc resursele personale reflectă determinarea lor de a construi o viață nouă și sigură în țările de refugiu.

•  Utilizarea resurselor de către imigranții ucraineni

Contrar concepțiilor greșite, un număr semnificativ de imigranți ucraineni contribuie pozitiv la economia românească. Potrivit datelor UNHCR, 40% dintre imigranții ucraineni sunt angajați în România sau lucrează de acasă. Aceste locuri de muncă contribuie la creșterea economică și la bunăstarea generală a României. În plus, 35% dintre imigranți nu au nevoie sau nu beneficiază de programe de asistență de bază oferite de guvernul român, cum ar fi locuința și hrana. Aceștia, împreună cu alte persoane din comunitățile lor, contribuie la economia românească prin venituri, economii și remitențe.

• Eforturile de integrare ale imigranților ucraineni

Încă un mit este cel legat de integrare, care este un proces complex și continuu pentru orice individ sau comunitate, iar imigranții ucraineni nu fac excepție. Indicatorii clari ai dorinței lor de a se integra în societatea românească sunt evidenți. De exemplu, aproximativ 25.000 de copii s-au înscris ca studenți pentru anul universitar 2022-2023, fie ca studenți obișnuiți, fie ca audiență, iar alți 8.000 de copii sunt înscriși în diferite instituții de învățământ, cum ar fi centrele educaționale. Evidențiind și mai mult integrarea lor în societate, aproximativ 15.000 de imigranți sunt înregistrați la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, căutând în mod activ oportunități de angajare. Aceste cifre evidențiază interesul real al imigranților pentru educație, ocuparea forței de muncă și integrarea în comunitatea locală.

Impactul refugiaților ucraineni asupra societății

Imigranții ucraineni aduc abilități, experiență și cunoștințe valoroase comunității noastre, ceea ce le permite să aducă contribuții semnificative dacă li se oferă ocazia. Este important să se recunoască faptul că incluziunea este un proces multifațetat, pe termen lung, care necesită eforturi atât din partea imigranților înșiși, cât și din partea comunității și a autorităților române. În timp ce pot apărea provocări din cauza barierelor lingvistice, a educației limitate sau a discriminării în timpul procesului de căutare a unui loc de muncă, este esențial să evidențiem că aproximativ 80% dintre imigranții ucraineni stabiliți în România sunt femei însoțite de copii. Eforturile acestora de a-și reconstrui viața și de a-și recăpăta independența prin muncă ar trebui recunoscute și sprijinite.

Statutul juridic și ocuparea forței de muncă a imigranților ucraineni

Persoanele ucrainene care își părăsesc țara din cauza conflictului primesc statutul de refugiat și sunt protejate de legile internaționale, regionale și naționale. Statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, au fost de acord să ofere refugiaților ucraineni ceea ce se numește “protecție temporară”. Acest statut acordă azil persoanelor din Ucraina și rămâne valabil până în martie 2025. În consecință, imigranții ucraineni au dreptul legal și recunoscut de a locui și de a lucra în România, contribuind la forța de muncă diversă a țării și îmbogățind țesătura societății românești. În concluzie, imigranții ucraineni au adus contribuții semnificative la societate și se străduiesc în mod activ să se integreze în comunitatea noastră. Demitizarea miturilor predominante este crucială pentru a încuraja înțelegerea și pentru a promova empatia față de provocările cu care se confruntă aceștia. Recunoașterea rezilienței lor, a diverselor competențe și a angajamentului de a-și construi o nouă viață în România evidențiază impactul pozitiv pe care îl pot avea atât asupra economiei, cât și asupra societății în ansamblu. Îmbrățișarea incluziunii și oferirea de sprijin pentru imigranții ucraineni va duce, fără îndoială, la un viitor mai armonios și mai prosper pentru toți. În lipsa unor soluții imediate la schimbările climatice și la conflictele armate, criza refugiaților reprezintă o problemă serioasă în ceea ce privește drepturile omului. Trebuie să acționăm pentru a le oferi speranță și sprijin celor care sunt forțați să își părăsească locuințele și să își reconstruiască viețile. Este de datoria noastră să facem lumină în întunericul lor și să le arătăm că împreună putem face diferența.

Corespondenţă de la Lordul Sir Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite

Notă. Articolele Lordului Sir Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO)

Articole asocoiate

Apărarea Drepturilor Omului – „Merită să mori pentru ceea ce te face să trăiești” (Corespondenţă de la Lordul Sir Prof. dr. Av. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Ecosoc – Naţiunile Unite)

Activitatea internațională a OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite) în Franța Metropolitană (inclusiv în Corsica) și în țările francofone (Belgia și Elveția) în parteneriat cu Jurnalul Bucureștiului (specializat în investigații jurnalistice criminale în domeniul socio – judiciar, inclusiv, în apărarea victimelor erorilor judiciare)

Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română (OADDR) partener de anchete (investigații) al ICIS (International Criminal Investigation Service) al Jurnalului Bucureștiului

Nota redacției

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: „Fascismul, un herpes care mereu se reîntoarce”

Din Pomerania de Vest la Lună – O rememorare printre ruine (Corespondenţă de la Axel Riwe din Anklam – Germania)

Cum „traducem” cultura. Marea antologie a liricii românești (de la începuturi și până astăzi) a poetului și traducătorului trilingv brașovean Dr. Christian W. Schenk (membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities), corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului (din Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

Conferința națională a detectivilor din România. Forum de consultări și dezbateri privind necesitatea modificării Legii 329/2003 privind activitatea detectivilor privați (particulari). Gala „Sfântul Nicolae” 2023 (Ediția a 17-a)

In memoriam Profesorul – sociolog Ion Iordăchel. „Civitas Innocentiae” în „Lumea 2” a marelui intelectual Grid Modorcea, (neo)Comunismul, Libertatea „sub sechestru electronic” cu ajutorul sistemelor de navigație prin sateliți în cadrul structurilor inter-, pluri și transdidciplinare ale Noii Ordini mondiale. „Societatea ordonată” și cuantificarea stărilor psihice și psihologice ale „omului – matrice („atom – social”, „robot – uman”)

In memoriam Acad. Prof. Paul Popescu – Neveanu. Psiho(socilogia) matematică – aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal (Mathematical psycho(sociology) – applications to the study of criminal behavior/Psycho(sociologie) mathématique – applications à l’étude du comportement criminel)

Uniți în onoare și recunoștință în amintirea eroilor de Ziua Internațională a Drepturilor Omului, la sediul OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite)

„Ortopedia Pediatrică este Știință, Artă și Predicție” (Corespondență de la Dr. Gheorghe Burnei, Professor of pediatric orthopedics, Macta Clinic – Constanța)

Francezul „supradotat” (gifted, tânăr cu abilități intelectuale înalte, tânăr intelectualmente precoce, tânăr capabil de performanță). Învățământul alternativ elitist (de excelență) în Franța

Enseignant dans les CPGE (Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles) & les Grandes Ecoles. Les concours externe et interne de l’agrégation. Les professeur agrégés de l’enseignement supérieur. Enseignant – Chercheur. Concours de l’agrégation de Mathématiques externe – 2023 (Les sujets)

„Grandes écoles scientifiques – un modèle à réinventer” (Pierre Veltz, professeur émérite à l’Ecole des Ponts ParisTech – École nationale des ponts et chaussées)

„Scriitorul” multirecidivst Rédoine Faïd („Le Roi de Belle”) specializat în jafuri armate și evadări – Spectaculoasa sa evadare din CPSF (Centrul Penitenciar de la Réau) cu un elicopter Alouette. Procesul și Verdictul. Corespondență de la Curtea cu Jurați a TJP (Tribunalul Judiciar Paris)

Zilele academice ieșene. Sesiunea știinţifică anuală a institutului de cercetări „Acad. Ioan Hăulică” al Universității „Apollonia” din Iaşi [(Lucrarea „Rolul parametrilor comunicării prin social – media în promovarea sistemului (ultra)elitist francez napoleonian de înalte studii PGE – Prépa–Grandes Ecoles) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învăţământul universitar francez LMD – Licență, Masterat, Doctorat – de sute de ani”)]

Centrul Gifted Education: Conferința „Alternative în Educație” sau „Învățământ neînregimentat”. Mai sunt copiii fericiți să învețe?

Traducerea (Corespondență de la Dr. Dr. Christian W. Schenk – poet și traducător trilingv brașovean, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondent permanent și membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat, Germania). Traducerea textelor cu caracter juridic (Thomas Csinta, criminal investigation journalist, research professor in MM – mathematical modeling & in MASS – Applied Mathematics in Social Sciences)

Sesiunea științifică a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de Cultură „Friedrich Schiller” din București (Lucrarea „Sistemului (ultra)elitist francez napoleonian de înalte studii PGE – Prépa–Grandes Ecoles – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învăţământul universitar francez LMD – Licență, Masterat, Doctorat – de sute de ani”)

Le vernissage de l’exposition „Icônes et poteries de Roumanie” (Corespondență de la eruditul promotor franco – român al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană Soleil de l’Est, promotorul înfrățirii orașelor Brașov – ZMBv și Tours-Métropole Val de Loire)

Le 10 octobre – „Journée européenne & mondiale contre la peine de mort” avec Amnesty International, ECPM (Ensemble Contre la Peine de Mort) et le Journal de Bucarest („Le petit Parisien”)

Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024

„Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” într-un „triunghi (graf neorientat) al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și restabilirea adevărului istoric (Partea 2)

„Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” într-un „triunghi (graf neorientat) al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și restabilirea adevărului istoric (Partea 1)

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului