Vestigii (în atenția lui Viktor Orban & Co.), de la corespondentul nostru permanent Dr. Grid Modorcea (scriitor și cineast, cel mai prolific autor român în viață)

România este o țară întemeiată pe urme sacre, ivită din vestigii foarte vechi. Eu am numit-o Țara Originilor. Un scurt tabel cu dovezi ar arăta așa:

• Homo olteniensis de la Bugiulești (Vâlcea), prima prezență a hominizilor pe continentul european în urmă cu 1 700 000 ani
• tăblițele de la Tărtăria, datate în jurul anului 5 300 î.H.
• cultura Cucuteni, ce preceda cu sute de ani așezările din Sumer și Egiptul antic
• scrierile din zona sacră a Munților Buzăului, Paradisul Aluniș și cultura Monteoru
• Mănăstirea de Piatră de la Corbii de Piatră (Argeș), cu urme ale îngerilor căzuți
• Mănăstirea Ursitelor (Șinca Veche), cu steaua lui David și Zalmoxe, despre care unii spun că ar fi chipul lui Hristos
• Sarmisegetuza Regia
• basilicile din Scitia Minor (Dobrogea), urme paleocreștine, începând cu peștera Sf. Andrei și martirii de la Niculițel
• Dacia preistorică (vezi Densușianu, Hașdeu, Pârvan, Iorga, care spunea că „pionierul dacismului este Eminescu”)
• Vlahiia (nu Valahia, cum au numit-o străinii)
• Dacia
• România, cu istoria ei cunoscută

Pentru amănunte, vezi volumele Țara Originilor (2007) și Nemuritoarele (2022). Unde existau în această istorie a vestigiilor străbune hoardele barbare? Când au trecut hunii pe aici? Și dacă au trecut prin sec. XII, au rămas din ei rămășițe, ca secuii. Această mică socoteală ar trebui făcută de Academie și înaintată președintelui Johannis, care nu cunoaște istoria țării pe care o conduce, dovadă că nu a luat nici o atitudine până acum față de pretențiile lui Viktor Orban & Co., lăsând astfel să se perpetueze haosul și să răsară mereu pe buzele UDMR-ului federalizarea României (însuși Ciolacu a votat pentru!), prin așa-zisa independență a „ținutului secuiesc”, care este plin de vestigii dacice și românești, de întemeiere. Acolo trăiau „dacii liberi”.

Dar Victor Orban este mai subtil și critică excesele UDMR, vezi discursul său de la Tușnad, punctând esențialul: „Ungaria este în criză. Transilvania trebuie să-și reia rolul jucat în istorie, îndeosebi după Mohacs, acela de leagăn al maghiarismului, spațiu al supraviețuirii maghiarilor în istorie”. El vede în viitorii 70-80 de ani destrămarea unor imperii, în frunte cu SUA și Rusia, dar și a unor state mici, ca Ungaria. Ungaria va dispărea, e copleșită de țigani și evrei maghiarizați, de aceea ea trebuie să supraviețuiască prin Transilvania. Și chiar așa să se și numească! El îi numește proști pe români și pe guvernanții actuali și de acea crede că acum este momentul să se facă o politică inteligentă (citește revizionistă), în care maghiarii să-i asimileze pe români și calea ar fi să știe bine limba română. El elogiază practica jafului, spune că așa au procedat și țările dezvoltate și metoda trebuie luată ca model.

Indiscutabil că Orban este mai subtil decât guvernanții noștri, dar el uită că poporul român nu înseamnă guvernanții de azi, poporul român nu se identifică mai ales cu accidente ca Iohannis. Care ar trebui să pună mâna pe carte și să se implice în acest moment istoric, fiindcă Orban stăpânește mai bine prezentul și face toate speculațiile cu fața spre viitor, spre viitorul țării lui îndeosebi. Da, dar nu stăpânește trecutul. Trecutul României este o forță colosală. Însă nu trebuie să ne culcăm pe o ureche, adică pe trecut, ci să-l facem funcțional. Dl. președinte trebuie să se deștepte chiar și în ceasul al 12-lea și să aibă o replică față de revizionismul lui Orban, care toot defilează cu harta Ungariei Mari, apărute după ce imperiul austro-ungar a luat cu hapca ținuturi care nu-i aparțin. Vestigiile vorbesc. Și ele ne spun cine suntem.

Grid Modorcea („the great Mitică” – Dr. în arte, scriitor și cineast, cel mai prolific autor român în viață, „the most complex” and maybe „the biggest”, „cel mai valoros din toate timpurile”)

Galeria Kulterra. „Un Moulin Rouge ca-n Tahiti”. Autobiografie – Grid Modorcea („the great Mitică” – Dr. în arte, scriitor și cineast, cel mai prolific autor român în viață, „the most complex” and maybe „the biggest”, „cel mai valoros din toate timpurile”) membru permanent al Staff al Jurnalului Bucureștiului

Scriitorul și cineastul Dr. Grid Modorcea (membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului): „Întâlnire istorică cu profesorul universitar Pascal Bruckner (filosof, romancier și eseist francez)” și lansarea noului volum „Umorul involuntar” (cel de-al 121-lea al lui Grid Modorcea, cel mai prolific autor român în viață)

Lansarea cărții „Istoria literaturii neînregimentate” – cel de-al 120-lea volum al scriitorului și cineastului Grid Modorcea (Dr. în Arte – SUA, New York, corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului) de către Fundația Culturală „Șansă & Egalitate”

„Marea dilemă a omenirii”, „Jefuitorii de cărți” și „Umorul crazy” (de la corespondentul nostru permanent – al Jurnalului Bucureștiului – scriitorul și cineastul Dr. Grid Modorcea, SUA – New York). Indiggo Twins (Mihaela & Gabriela Modorcea)

Dragostea sofisticată (de la corespondentul nostru permanent – al Jurnalului Bucureștiului – scriitorul și cineastul Dr. Grid Modorcea, SUA – New York)

Exorcizarea demonilor interiori (de la corespondentul nostru permanent – al Jurnalului Bucureștiului – scriitorul și cineastul Dr. Grid Modorcea, SUA – New York). Indiggo Twins (Mihaela & Gabriela Modorcea)

O valoroasă treime a „poeziei neînregimentate” (de la corespondentul nostru permanent – al Jurnalului Bucureștiului, scriitorul și cineastul Dr. Grid Modorcea). „New Life in You (You died for me so I reign)” by Indiggo Twins (Gabriela & Mihaela Modorcea)

Ziua Planetei Pământ: „You’re a Miracle” Live Performance by Indiggo Twins in Times Square” (Corespondență de la Mihaela & Gabriela Modorcea, SUA – New York)

Nota redacției

„Excesele românismului” (fragnent din cartea „Istoria literaturii înregimente” a lui Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, cel mai prolific autor în viață) dedicat Simonei Lazăr – Țigău (poet, prozator, eseist, jurnalist și eminescolog, managerul bibliotecii casei de cultură „Carmen Sylva” din Sinaia)

Interviul realizat pe tema asasinării profesorului Ioan Petru Culianu, în cadrul emisiunii „Dezbaterea de luni” (RadioPunctLondra), de către Geo Scripcariu (realizator – corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului), cu jurnalistul Petre M. Iancu

„AI sau A nu I?” Editorial – Revista de Cultură „Curtea de la Argeș” (Corespondență de la Acad. Gheorghe Păun – Redactor șef)

Muzeul muntelui de la poalele masivului Parâng – un muzeu la înălţime (Corespondență de la Mihai Vasile – Sângealb, publicist, senior editor al Jurnalului Bucureștiului, membru al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

Cele mai frumoase flori perene perfecte pentru orice gradină (cu Florentina Csinta – manager general al Jurnalului Bucureștiului)

Sociologia matematică și rolul ei în structurile de date ale noii ordini mondiale. „Mecanica socială” a Acad. prof. Spiru Haret – precursor al (psiho)sociologiei matematice (dedicat Generalului Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naționale Române 1880)

În exclusivitate pentru Jurnalul Bucureștiului. Dialog cu eruditul promotor (franco – român) al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană „Soleil de l’Est” (Partea 3)

Cu nostalgie, Sri Lanka – fosta insulă Ceylon, „Insula surâsului și a pietrei lunii”

„Ma thèse en 180 secondes” (Teza mea de doctorat în 180 de secunde) cu profesorul Mohamed Ketata, directorul Biroului pentru Europa Centrală și Orientală al AUF (Agenția Universitară a Francofoniei) și Conferința Alianței Franceze de la Pitești

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez napoleonian de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Concours „Pérpa HEC” (Economique et Commerciale). Fusion des épreuves mathématiques HEC (École des hautes études commerciales de Paris – HEC European business school) et ESSEC (École Supérieure des Sciences Economiques et Commerciales – ESSEC Business School). Enoncés. Les Sujets „Zéro” 2023 (Maths Approfondies & Maths Appliquées)

Concours „Prépa Ecricome” (Les Grandes Ecoles de Commerce et Management – EM Sstasbourg,  KEDGE Business School, Montpellier Business School, NEOMA Business School, Rennes School of Business). Les Sujets „Zéro” 2023 (Maths Approfondies)

„Les grands concours de maths – Grandes Ecoles 2023” (Mines – Ponts – Les Sujets)

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului